198 matches
-
la desființarea totală a proprietății private în agricultură, aspect datorat în bună măsură realităților economico-sociale și geografice din teren. Astfel, existența marilor întinderi (semi)deșertice ce ocupă peste 50% din suprafața unor state ca Siria sau Iordania, au determinat menținerea nomadismului până în zilele noastre, chiar dacă la cote din ce în ce mai scăzute (10% din populație în 1900, 1% în prezent), acest sistem fiind în aceste zone singurul mod viabil de valorificare agrozootehnică a imensității rural-deșertice, ceea ce conservă încă o rată a nomadismului de 15
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
determinat menținerea nomadismului până în zilele noastre, chiar dacă la cote din ce în ce mai scăzute (10% din populație în 1900, 1% în prezent), acest sistem fiind în aceste zone singurul mod viabil de valorificare agrozootehnică a imensității rural-deșertice, ceea ce conservă încă o rată a nomadismului de 15% în Mauritania, 6% în Iordania, 3% în Arabia Saudită, 2% în Algeria 82. Aici se înregistrează un interesant fenomen de transhumanță Nord - Sud, beduinii nomazi transportându-și turmele cu camioanele în timpul iernii dinspre regiunile siriene mai reci spre zonele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
permite menținerea, fie și parțială, a genului lor de viață ancestral. Transformările spațiului date de marile proiecte de lucrări publice (baraje, oleoducte,șosele), precum și politicile de sedentarizare a beduinilor nomazi aplicate în aproape toate țările arabe, au condus la restrângerea nomadismului. Fenomenul are drept consecință așezarea acestor comunități în arealele periferice ale orașelor, unde încearcă exersarea unei identități teritorializate, prin calchierea vechilor structuri tribale translate în organizarea spațiului social urban. În unele situații, clivajul rural/urban se suprapune și potențează o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
al XX-lea, caracterizat prin practicarea unei agriculturi de slab randament în cadrul unui sistem agricol dominat de marea proprietate seniorială și grevat de condițiile pedoclimatice restrictive. O altă particularitate era dată de viața agro pastorală desfășurată pe coordonatele transhumanței sau nomadismului patoral ori legată de existența oazelor și puținelor cursuri de apă din deșert. De altfel, o parte din aceste trăsături sunt valabile și astăzi, într-o măsură atenuată, în spațiul agro-rural arabofon. Reformele agrare efectuate în anii ’50, ’60, ’70
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în funcție de care acela conta ca o identitate, inclusiv etnică, religioasă, sexuală, eroii postmodernității dispun de o socialitate confuză, eterogenă, dinamică, pe măsura Babelului proliferant al diversității, diversiunii și subversiunii în care conviețuiesc, tinzând spre indiferență spirituală și ideologică (eclectism) și nomadism într-un spațiu devenit o formă de cristalizare a timpului. Pierzând audiența odată cu destrămarea viselor, idealurilor și certitudinilor, profeții rațiunii (ai desvrăjirii, în termeni psihanalitici) și profeții acesteia cedează locul naratorilor postmoderni și misiunii lor de a reinstaura magia epică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
stilul scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează cu expresia pretențioasă "iredentism încăpățînat". O asemenea scenografie merge mînă în mînă cu un ethos decontractat, în care nomadismul "drumețului" este oarecum încarnat de nomadismul verbal care traversează frontierele uzurilor din limbă cu aceeași ușurință cu care traversează frontierele țărilor. Acest ethos este în armonie cu numele de produs, care tinde să devină un nume de marcă: "Guide du
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează cu expresia pretențioasă "iredentism încăpățînat". O asemenea scenografie merge mînă în mînă cu un ethos decontractat, în care nomadismul "drumețului" este oarecum încarnat de nomadismul verbal care traversează frontierele uzurilor din limbă cu aceeași ușurință cu care traversează frontierele țărilor. Acest ethos este în armonie cu numele de produs, care tinde să devină un nume de marcă: "Guide du routard". Cuvîntul "routard", după Grand Larousse
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Acestea erau primele semne ale meditației despre durerea fizică și morală a ființei umane, ce avea să îl tulbure pe tot parcursul existenței. La șaptesprezece ani poetul mărturisea că se simțea mai bătrân.196 La maturizarea timpurie contribuise, cu siguranta, nomadismul prin localitățile Siciliei, unde trebuia să iși urmeze tatăl, silit să se mute permanent din pricina meseriei de impiegat la căile ferate.197 Peregrinările prin insula s-au încheiat la Messina, oraș ce a devenit, de fapt, leagănul primelor experiențe culturale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
iar modalitatea ra portării subiectului la această situație este tocmai trăirea (Erlebnis) transpusă liric de Baudelaire. Șocul este primul moment al întâlnirii cu lumea metropolei. Whybrow dă un exemplu din alt spațiu cultural pentru locul pe care îl ocupă fragmentarul, nomadismul în constituirea percepției spațiului urban. Este vorba de filmul lui Wim Wenders Himmel über Berlin (1987). Personajul principal, îngerul Damiel interpretat de Bruno Ganz, survolează în film detalii urbane, conversații trunchiate, ruine sau trasee fragmentare. Orașul se dă, în deplină
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
limba este cea mai de seamă tradiție a unei comunități etnice. Istoria atestă o îndelungată perioadă de după retragerea autorităților romane în care românii au practicat transhumanța, care presupune mișcare de populație, dar într-un spațiu determinat, iar nu migrație sau nomadism cu viața în cort, încît ei puteau să întemeieze localități și să realizeze locuințe dura-bile130. Totuși românii nu au manifestat vocația unor construcții de mare anvergură și din materiale rezistente, încît nu au creat valori materiale perene folosite de mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să-și reînnoiască cumplitele amenințări. Nu se arată niciodată impacientat, știind bine că a câștigat un sclav mai devotat decât orice binevoitor. Crocodilul este un animal mai curând pasiv, legat de teritoriul său, căruia îi lipsește cu totul gustul pentru nomadism. El este amenințător doar acasă la el, unde Hameleonul a avut nesăbuința să calce. Altfel, nu pare o amenințare reală pentru cine este suficient de prevenitor. Cum se justifică, atunci, spaima Hameleonului? Ea pare a depăși proporțiile firești, explicabile prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În cazul mobilității geografice a populației, deosebim o mișcare locală cu schimbarea domiciliului în cadrul aceleiași localități și o migrație propriu-zisă, însoțită de schimbarea domiciliului stabil între două localități. Cu atât mai mult rezultă că în noțiunea de migrație nu intră nomadismul, excursiile, turismul, deplasările sezoniere, navetismul sau mișcarea pendulatorie. Migrația populației are loc între două localități (zone): − localitatea de plecare (de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
istoriei, împingându-i spre vest pe cuceritorii din veacurile precedente. Când se tratează problema civilizațiilor antice ale stepei, trebuie menționat că la început a existat o societate neolitică de agricultori, însă în cursul celui de al doilea mileniu, înainte de Hristos, nomadismul ecvestru a luat ființă și s-a consolidat; istoria stepelor a fost caracterizată de lupte între clanurile și triburile care doreau să păstreze controlul absolut asupra pășunilor. Nomazii care au intrat în istorie au fost cimerienii (o populație nomadă sedentară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Hub Fashions and Scenes (Mode și scene), Hub Other Cinemas (Alte genuri de cinema), au fost aplicate la contextul berlinez, reflectând vechiul Berlin, Berlinul de Est și de Vest și actualul Berlin din perspectiva unor teme specifice cum ar fi nomadismul, inter- culturalitatea și drepturile omului specifice discursului asupra migrației -, arhitectura, urbanismul și stilul de viață care reflectă condițiile urbane -, muzica generată de computer și electrizarea maselor în fața peisajelor sonore, comunicarea non-verbală, negocierea codurilor vestimentare și a statuturilor sociale, construcția identităților
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
the Social Sphere (Intervenționiștii: arta în sfera socială), organizată de Muzeul de Artă Contemporană din Massachusetts (MASS MoCA) în 2004, sunt prezentate o serie de proiecte realizate sub forma unor tactici de subminarea a convențiilor și rutinei vieții cotidiene, de la nomadism, ca modalitate de dizlocare a fixațiilor, la reclamarea străzilor, prin acționarea directă în locurile publice, și de la modificarea vestimentației și accesoriilor nomadismului ca instrumente de rezistență la crearea unor universități experimentale, prin angajarea artiștilor în practici de cercetare și pedagogice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o serie de proiecte realizate sub forma unor tactici de subminarea a convențiilor și rutinei vieții cotidiene, de la nomadism, ca modalitate de dizlocare a fixațiilor, la reclamarea străzilor, prin acționarea directă în locurile publice, și de la modificarea vestimentației și accesoriilor nomadismului ca instrumente de rezistență la crearea unor universități experimentale, prin angajarea artiștilor în practici de cercetare și pedagogice 260. Prezentând proiectul The Interventionists: Art in the Social Sphere, ca un studiu asupra practicilor tactice din cultura vizuală contemporană de la sfârșitul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
supuse diferitelor procese de actualizare într-o rețea organică de colaborări. Conexiunea dintre varietatea locurilor în care sunt organizate evenimentele publice și diversitatea istoriilor personale oferă motivațiile "întâmplătoare" ale unor noi descoperiri în cadrele căreia se edifică o experiență a nomadismului și oportunităților. Transformarea societății după modelul afacerilor, atât prin valorizarea sub formă de capital a producției artistice și culturale, cât și prin controlarea și canalizarea aspirațiilor publicului, a provocat nevoia inițierii unor dezbateri cu privire la mijloacele, rezultatele și scopurile practicilor artistice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
realitatea economică și socială care stă sau nu În spatele acestei imagini, forța ei incontestabilă este dovedită de faptul că până astăzi istoricii români, mai ales cei care aparțin istoriografiei tradiționale și „oficiale”, sunt alergici la termeni cum ar fi „păstorit”, „nomadism”, „migrație”, folosiți de istoriografia maghiară. Resentimentele lor mărturisesc rezistența În timp și forța emoțională a acestei imagini, dezvăluie complexele de respingere sau chiar de inferioritate mascată pe care ea le generează. Ce ar putea fi rău În faptul că strămoșii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
corp, permițând asimilarea într-un corp colectiv. Există adesea acolo o "adicție" de necontestat. Dar aceasta nu face decât să semnifice o beție colectivă: a-și lăsa amprenta în tragica efemeritate a lumii. Acest fapt ne invită să urmăm marcajele nomadismului tribal contemporan, care, paradoxal, este făcut din înrădăcinări și exil. Ale dorinței de a fi și de a trăi aici, având în același timp nostalgia unui altundeva. N-ar trebui să vedem în acest paradox falimentul unei morale raționale a
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
atâtea altele pe care ni le furnizează viața cotidiană, nu poate decât să ne incite la a gândi că dincolo de substanțialismul liniștitor cu care suntem obișnuiți, în anomie se exprimă de asemenea o formă de umanitate. Sete de infinit a nomadismului, am analizat-o deja. Dar este aspectul ei incandescent cel care permite, la urma urmelor, ca societatea să nu moară în frigiditatea formelor de viață amorțite. Etica este un sejur, un "teritoriu flotant". Este de asemenea, stricto sensu, un cămin
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ca vector al revrăjirii lumii. Toate astea pot părea, a priori, destul de abstracte. Și totuși, este cum nu se poate mai concret. Având în minte această "reluare-distorsionare", putem înțelege revenirea tuturor acestor arhaisme care punctează viața cotidiană. Triburile juvenile, importanța nomadismului, exacerbarea religiozităților, predominanța animalității în spectacolele de toate tipurile, dezvoltarea festivă, cultul corpului. Toate acestea se regăsesc în magazinele specializate, se transmit prin publicitate și, puțin câte puțin, contaminează toate sectoarele vieții sociale. Desigur, spiritele cârcotașe nu vor vedea aici
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
când maiestuoasă, când simplă, se întâlniseră arareori la prozatorii anteriori. Aristocrat și estet, O. are mereu tendința de a se delecta dând viață, aproape cu senzualitate, impresiilor și emoțiilor. O face întotdeauna dintr-o mare plăcere a comunicării intelectuale. În nomadismul acestui voluptuos al digresiunii există întotdeauna o premisă, un pretext care îl declanșează. În Câteva ore la Snagov pretextul este un pelerinaj istoric. Rătăcind pe urmele celor ce au fost, autorul alătură informației, referinței istorice savante reveria, fantazarea, interesat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
în permisie sau rudele orășenilor din Huși, venite din alte localități. Suplimentară, în această adresă, era interzicerea cu desăvârșire a vagabondajului țiganilor pe timp de iarnă și fixarea acestora la marginea satelor până când condițiile meteorologice le va permite din nou nomadismul. e etnie germană La fel ca în marea majorita europene cotropite sau nu, Hitler a încercat să activeze o „coloană a V-a” n România. Avea și de unde să facă aceste re m primite arată că, partidul național socialist n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
încet către mănăstire, aproape în șir indian cu pelerinii care continuă să coboare din „mașini mici” și autocare. La fel ca și acum doi ani, mă izbește (și-mi place la nebunie !) senzația de exod uman de mari proporții, de nomadism modern. Pe dealurile și tăpșanele din jur sunt parcate zeci de autocare, sute de autoturisme, și masă la pensiunea pe care o deține în orașul Hațeg grupurilor mai mari de 15-20 de persoane venite organizat, cu autobuze, dar îmi mărturisește
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arată că indo-europenii practicau agricultura, creșteau vite mari (dar și porcul și probabil oaia) și cunoșteau calul sălbatic sau cel domesticit. Deși n-au putut niciodată să renunțe la produsele agricole, popoarele indo-europene au dezvoltat cu precădere o economic pastorală. Nomadismul pastoral, structura patriarhală a familiei, gustul pentru incursiuni și organizarea militară în vederea cuceririlor sunt trăsături caracteristice societăților indo-europene. O diferențiere socială destul de radicală este indicată de contrastul dintre tumuli (morminte construite în formă de casă și bogat împodobite) și morminte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]