152 matches
-
este de neglijată în filosofia contemporană a matematicii (precum și în filosofia științei). Mai mult, am observat că, dacă plecăm de la această problemă, putem ajunge la argumente serioase împotriva celor două mari poziții filosofice din filosofia contemporană a matematicii: platonismul și nominalismul. Gândindu-mă că trebuie să existe o explicație a acestei utilități chiar dacă este mai greu de ajuns la ea intuiția în acest caz ar fi că dacă ne folosim de un instrument într-un anumit scop, iar efectele acestei folosiri
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
universal și această procedura se confruntă cu probleme serioase); calea negației (Burgess și Rosen op. cit.: 16-23). Să ne oprim un pic asupra acesteia din urma, deoarece merită o atenție specială, ea fiind în spatele principalului argument anti-platonist din disputa contemporană platonism/nominalism. Conform acestei căi entitățile abstracte sunt acelea care nu au o localizare spatio-temporală și nici nu intră în interacțiuni cauzale. Plecând de aici, Benacerraf argumentează că nu putem cunoaște aceste entități. El pleacă de la anumite considerații cu privire la capacitățile epistemice umane
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
entităților matematice Am văzut în secțiunea anterioară că entitățile matematice sunt privite în mod obișnuit ca aparținând clasei obiectelor abstracte. Care este statutul ontologic al acestora? Filosofia contemporană este dominată de două doctrine filosofice privitoare la această problemă: platonismul și nominalismul. Să le luăm pe rând. 4.5.3.1. Platonismul Conform platonismului, obiectele matematice există obiectiv, independent de minte și de abilitatea noastră de a determina în vreun fel că ele există. Putem desprinde din această definiție trei teze: (i
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1997). Morala acestei discuții este, pentru platonist, că trebuie să-și suplimenteze poziția cu o doctrină epistemologică care să explice în ce fel obținem o cunoaștere matematică, fără insă a apela la vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte și în particular a celor matematice. Se consideră de obicei că, în varianta sa contemporană, nominalismul apare prin anii '40 odată cu proiectul lui Goodman
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Morala acestei discuții este, pentru platonist, că trebuie să-și suplimenteze poziția cu o doctrină epistemologică care să explice în ce fel obținem o cunoaștere matematică, fără insă a apela la vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte și în particular a celor matematice. Se consideră de obicei că, în varianta sa contemporană, nominalismul apare prin anii '40 odată cu proiectul lui Goodman și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte și în particular a celor matematice. Se consideră de obicei că, în varianta sa contemporană, nominalismul apare prin anii '40 odată cu proiectul lui Goodman și Quine de reconstrucție sau reinterpretare a acelor moduri de a vorbi care par să implice entități abstracte. Aceștia erau preocupați în special cu obiectele matematice și programul lor urmărea o reconstrucție
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de a vorbi care par să implice entități abstracte. Aceștia erau preocupați în special cu obiectele matematice și programul lor urmărea o reconstrucție a tipului de știință în care este aplicată matematica. Burgess și Rosen disting între două tipuri de nominalism reconstructiv: (a) concepția revoluționara care urmărește producerea de noi teorii matematice și științifice pentru a le înlocui pe cele curente, iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat tot timpul, în profunzime, cuvintele teoriilor curente (Burgess și Rosen 1997: 6-7). Principala problemă în jurul căreia gravitează întreaga dispută platonism/nominalism este următoarea: avem motive bune să preferam o metafizică ce nu acceptă entitățile abstracte față de una care le include? Am văzut în secțiunea 4.5.3.1. care sunt motivele invocate de platoniști în favoarea poziției lor. Am mai văzut acolo
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să descrie lumea particulelor cuantice.99 Cum afectează toate acestea discuția despre argumentul indispensabilității? În argumentul său, Steiner pleacă de la problema aplicabilității matematicii și conchide că succesul oamenilor de știință în descoperirea legilor lumii subatomice reprezintă o provocare puternică la adresa nominalismului. Dar am spus mai sus că naturalismul reprezintă un component important în argumentul indispensabilității. Astfel, argumentul lui Steiner poate fi privit și ca o provocare la adresa platonistului. Dacă vrea să-și susțină poziția, el trebuie să ia în serios problema
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sus că naturalismul reprezintă un component important în argumentul indispensabilității. Astfel, argumentul lui Steiner poate fi privit și ca o provocare la adresa platonistului. Dacă vrea să-și susțină poziția, el trebuie să ia în serios problema aplicabilității. 4.7.2. Nominalismul și problema aplicabilității Am văzut în secțiunea precedentă că susținătorii unei viziuni realiste în filosofia matematicii trebuie să ia în serios problema aplicabilității matematicii dacă vor să-și apere poziția. Problema ar fi aceea că este greu de imaginat cam
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
felul cum este el formulat, pare a fi chiar problema care ne interesează pe noi. Înainte, însă, de a prezenta răspunsul lui Field la această problemă, trebuie să spunem câte ceva despre concepția sa. Acesta nu susține o formă revizionistă de nominalism și, astfel, ia enunțurile matematice ca având exact sensul pe care pare să-l aibă, cu precizarea că cele care afirmă existența unor entități matematice sunt false, pentru că nu există astfel de entități. Singurul sens în care aceste enunțuri pot
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
472-84. Azzouni, J. 1998 "On "On what there is"", Pacific Philosophical Quarterly 79, 1-18. Azzouni, J. 2000 "Applying mathematics: An attempt to design a philosophical problem.", The Monist 82, 2: 209-27. Azzouni, J. 2004 Deflating Existential Consequence: A Case for Nominalism. Oxford University Press. Ayer, A. J. 1987 Language, Truth, and Logic, Penguin Books. Baker, A. 2001 "Mathematics, indispensability and scientific progress", Erkenntnis, 55/1 (July). Baker, A. 2005 "Genuine mathematical explanations of physical phenomena", Mind, Volume 114, Number 454, April
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Arrington and Hans-Johann Glock, eds., Wittgenstein and Quine, London and New York: Routledge, pp. 80-96. Glock, Hans Johann 2003 Quine and Davidson on Language, Thought and Reality, Cambridge University Press. Goodman, N. and Quine, W. V.1947 "Steps Toward a Constructive Nominalism", Journal of Symbolic Logic, 12. Grabiner, Judith 1983 "Who gave you the epsilon? Cauchy and the origins of rigorous calculus", Amer. Math. Monthly 90 (1983), 185-194. Grosholz, E. 1990 "Problematic objects between mathematics and mechanics", PSA pp. 385-395. Goodman, N.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
E. 1990 "Problematic objects between mathematics and mechanics", PSA pp. 385-395. Goodman, N. 1990 "Mathematics as natural science", Journal of Symbolic Logic 55, 182-93. Gray, Jeremy 1998 Idei despre spatiu, Editura All (trad. Alexandra Petrea). Hale and Wright, C. 1992 "Nominalism and the contingency of abstract objects", Journal of Philosophy 89, pp. 111-135. Hale and Wright, C. 1994 "A Reductio Ad Surdum? Field on the Contingency of Mathematical Objects", Mind, New Series, Vol. 103, No. 410 Apr., pp. 169-184. Hale and
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
of mathematics", The American Mathematical Monthly, Vol. 87, No. 2 Feb., pp. 81-90. Hellman, G. 1989 Mathematics without numbers, Oxford University Press. Hellman, G. 1992 "On the Scope and Force of Indispensability Arguments", PSA pp. 456-464. Hellman, G. 2001 "On nominalism", Philosophy and Phenomenological Research Volume 62 Issue 3 Page 691-705, May. Hempel, Carl Gustav 1945a "Geometry and Empirical Science", American Mathematical Monthly, 52. Hempel, Carl Gustav 1945b "On the nature of mathematical truth", American Mathematical Monthly, vol. 52. Horgan, T.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
104-106, 108, 110, 111, 113, 114, 152-154, 160, 207-209 Mill, John Stuart, 79, 80-82, 86, 93 Necesitate, 35, 36, 96, 101, 139, 148, 174 Newton, Isaac, 17, 63, 64, 70, 72, 74, 83, 93, 101, 103, 108, 133, 143, 174 Nominalism, 11, 19, 151, 156, 162, 163, 189, 190 Numerele complexe, 139, 147-149, 176, 177 Platonism, 11, 19, 151, 156, 158, 160, 163, 181, 183, 217 Poincaré, Jules Henri, 55, 70, 82, 203 Pozitiviștii logici, 16, 20, 44, 78-91, 93, 94
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
le problème de l'applicabilité. Ainsi, ce livre peut aussi être considéré comme un argument en faveur de la faillibilité des mathématiques. Mots-clés: l'applicabilité des mathématiques, le statutspécial des mathématiques, la faillibilité des mathématiques, l'empirisme, Wigner, le platonisme, le nominalisme Summary* In this paper, the author intends to bring back into discussion the problem of the applicability of mathematics so important for Kant, but which came to be mostly neglected in the contemporary philosophy of mathematics trying to argue, starting
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
any hope of solving the problem of applicability. Thus, this paper can also be taken as an argument for the fallibility of mathematics. Keywords: the applicability of mathematics, the special status of mathematics, the fallibility of mathematics, empiricism, Wigner, Platonism, nominalism. Apărut: 2013 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro Volum elaborat în cadrul proiectului POSDRU/89/1.5/S/56815. Se distribuie GRATUIT. 1
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să fie însoțit de o epistemologie potrivită, ne dăm seama că ea apare oricum în cadrul mai larg al discuției asupra platonismului. 86 După Burgess și Rosen, "în timp ce Putnam (1971) a încurajat mai mult decât orice altă lucrare nemulțumirea față de orice nominalism doar negativ, Benacerraf (1973) a încurajat mai mult decât orice altă lucrare simpatia față de nominalism" (Burgess și Rosen 1997: 28). 87 Sugestia lui Goldman privea cazuri de tipul exemplelor lui Gettier, i.e. cazuri de cunoaștere empirică a faptelor contingente despre
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai larg al discuției asupra platonismului. 86 După Burgess și Rosen, "în timp ce Putnam (1971) a încurajat mai mult decât orice altă lucrare nemulțumirea față de orice nominalism doar negativ, Benacerraf (1973) a încurajat mai mult decât orice altă lucrare simpatia față de nominalism" (Burgess și Rosen 1997: 28). 87 Sugestia lui Goldman privea cazuri de tipul exemplelor lui Gettier, i.e. cazuri de cunoaștere empirică a faptelor contingente despre entități concrete 88 Goldman urmărea să găsească un răspuns la problema de ce este nevoie pentru ca
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
timpului confortul de domiciliu cu personajul său, scriitorul Wells, Lețcani grilaje teribile, la țară... pentru rurali! protejează demonstrativ spațiul verde, îngrăditura măsura în așteptarea Măsurătorului, masonerie majusculă, ai acceptat condițiile înainte să pui problema acceptării lor, moara din Podu Iloaiei nominalism, numele suprapus peste clădiri membra disjuncta, gara gălbuie virează cu Podu Iloaiei numele ei, chenare albe, ferestre boltite și chenăruite, în altă ordine de idei eticheta de pe zid, la bază poveștile de tineri în lungimea peronului, rîs de prezentare fetișcana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
medievală, despre nașterea universului și despre evoluție, despre timp, etică și destin. Spre a sugera orientarea metafizică a dezbaterii, o intitulează Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago [Imaginea de nedescris a științei sacre]. Este amintită aici disputa scolastică numită și „cearta universaliilor” (nominalism versus realism), C. părând să fie un adversar al nominalismului lui Guillaume d’Occam. Gândirea neoaristotelică a lui C., din care nu a dispărut cu totul influența teologiei, se confirmă în manualul de logică prescurtat rămas între manuscrisele sale: Compendiolum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
și destin. Spre a sugera orientarea metafizică a dezbaterii, o intitulează Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago [Imaginea de nedescris a științei sacre]. Este amintită aici disputa scolastică numită și „cearta universaliilor” (nominalism versus realism), C. părând să fie un adversar al nominalismului lui Guillaume d’Occam. Gândirea neoaristotelică a lui C., din care nu a dispărut cu totul influența teologiei, se confirmă în manualul de logică prescurtat rămas între manuscrisele sale: Compendiolum universae logices institutionis [Rezumat al sistemului logicii universale]. Fusese inițiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
266. footnote>, profesorul Niculae Feleagă afirmă că există o serie de postulate contabile și o serie de principii contabile aflate în slujba acestor postulate. Potrivit acestei lucrări, postulatele contabile sunt. Principiile contabile subordonate postulatelor enunțate mai sus sunt: 1) principiul nominalismului monetar; 2) principiul costurilor istorice; 3) principiul prudenței; 4) principiul prevalenței economicului asupra juridicului; 5) principii relative la prezentarea și comunicarea financiară: principiul importanței relative (sau al pragului de semnificație); principiul necompensării; principiul intangibilității bilanțului de deschidere; 6) două principii
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
principii contabile, care nu au mai fost expuse în OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene <footnote Idem. footnote>, dar care au de asemenea o mare relevanță pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, sunt principiul nominalismului monetar și principiul costului istoric. Principiul nominalismului monetar Adesea, principiul nominalismului monetar este confundat cu principiul costului istoric, dar acesta din urmă, așa cum vom arăta în cele ce urmează, nu reprezintă decât o modalitate de aplicare a primului. Conform principiului
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]