117 matches
-
propriu demersului de față. În plus, ne-am putea gândi că este vorba, în problema deschisă mai sus, despre operarea prin "schemele" dialectice pe care le "reglează" Aristotel însuși în Topica: ar fi vorba despre o teză privind existența sau nonexistența temeiului ca non-ființare (determinată), despre evaluarea puterii temeiului de a susține ființarea modalizată diferit, suportând, totuși, deasupra sa "genul", despre demersuri "raționale" mai ample, care, deși vor avea ca element al lor structura judicativă originară, se vor constitui prin "multiplicarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de-a-fi; numai că acest sens este circumscris, este de-limitat, este cumpănit și acreditat judicativ, fiind vorba, în ultimă instanță, despre o "reducție" a sa la ființă (sau la ființă și timp). Sensul "operațional" pe care îl capătă sub îngăduirea nonexistenței are însă toate șansele să fie semnificativ pentru judicativul regulativ (nu și pentru cel constitutiv), dacă nu cumva pentru non-judicativul însuși? Heidegger spune: "Da-sein înseamnă: stare-de-menținere (Hineingehaltenheit) în Nimic."181 Sunt, cum bine se înțelege, doi "termeni" și o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
condiția existenței unei propoziții în desfășurarea procesului de comunicare este predicația, iar predicația implică în chiar esența ei funcțională „obiectul” predicării (sau argumentul supus argumentării, în termenii logicii), ceea ce numim în mod curent subiect gramatical. De aceea, problema existenței (sau nonexistenței) predicatului multiplu trebuie înscrisă și interpretată din perspectiva structurii și funcționării nucleului predicațional. Chiar dacă poziția Gramaticii Academiei nu are consecvența necesară, reținem ca important faptul că pentru identificarea tipului structural de subiect multiplu autorii ei operează cu un criteriu gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În suflet...” Poetul se află undeva În afara timpului. El trăiește Într-un spațiu aparent limitat de proiecția umbrei gorunului, unde liniștea are puteri demiurgice. Ea se transferă prin frunzele gorunului În vinele poetului, producând o stare aflată Între existență și nonexistență. Umbra este o zonă aflată Între lumină - viață și Întuneric - moarte. Poetul se găsește de asemenea Într-o stare de liniște din care nu dorește să se desprindă. Pacea Îl Învinge „cu aripi moi”. Cuvântul cheie din poem este „liniște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
existența este un șir nesfârșit concentric de burți de pești. Ieșirea din limite, Înseamnă intrarea În noi limite (filosofic vorbind): „Toate lucrurile sunt pești”, spune Iona, „Trăim și noi cum putem Înăuntru”. Lanțul acesta nu poate fi rupt decât În nonexistență. Peștele devine astfel o metaforă, iar În pântecele ihtiozaurului, Iona se descoperă pe sine, ca ins captiv Într-un labirint (motivul labirintului este sondat), unde ființele au o dublă identitate, de vânător și vânat, de jucărie a destinului și destin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
întrebat astfel: "care este rațiunea suficientă a existenței lumii?". O obiecție evidentă care se poate aduce celor două întrebări este: dar de ce ar trebui să fie nimic mai degrabă decât ceva? Replica lui Leibniz se bazează pe simplitatea conceptuală a nonexistenței, simplitate care i-ar conferi acesteia o probabilitate a priori mai mare decât cea a existenței a ceva. Leibniz a evitat dificultatea de a vorbi despre imposibilitatea unui regres la infinit al cauzelor, vorbind în schimb, nu despre obiecte sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
blocheze un posibil argument ontologic pentru ființele finite 106. Toate argumentele lui Descartes pentru existența lui Dumnezeu implică o legătură între esență și existență, iar această legătură se aplică doar în cazul existenței lui Dumnezeu. Descartes vorbește despre existență, în contrast cu nonexistența, ca despre un predicat care aduce ceva în plus pe scara perfecțiunii. Prin urmare, el pare să fie vulnerabil în fața criticilor lui Kant, salvându-se totuși prin distincția între modurile de existență contingentă sau necesară. Descartes susține că nu există
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
întrebați: cine este acela care nu există? vom răspunde: este regele actual al Franței. Făcând acest lucru atribuim un fel de existență regelui chiar dacă nu există nici un rege actual al Franței. În diferite cazuri, noi nu vorbim despre existența sau nonexistența anumitor obiecte, ci mai degrabă dacă avem sau nu exemplificări a acelor descripții 194. Rămâne să ne ocupăm în continuare de propozițiile existențiale de genul "Regele actual al Franței există". Este greu de considerat că o asemenea propoziție nu are
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
subiecte, unul având un predicat dat și celălalt neavând acest predicat dat nu pot fi exact la fel. Ar fi trebuit, din punctul său de vedere, să ajungă la concluzia lui Immanuel Kant că existența nu este un predicat iar nonexistența lui Dumnezeu nu este auto-contradictorie220. Din moment ce conceptele centrale ale acestui argument sunt cele de posibilitate și necesitate, argumentul lui Leibniz poate fi văzut ca o versiune modală a argumentului ontologic. Cele două noțiuni sunt corelate deoarece pot fi definite una
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibilă și se concluzionează că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput" trebuie să fie cel a cărui non-existență este logic imposibilă. Nu se mai susține că existența este o perfecțiune, ci că "imposibilitatea logică a nonexistenței este o perfecțiune", sau altfel spus "existența necesară" este o perfecțiune. Dacă primul argument susținea că ceva care există este mai mare decât ceva care nu există, al doilea argument susține că un lucru este mai mare dacă există cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
respingerea tuturor pozițiilor competitoare, este foarte importantă reușita de a fi eliminat pozițiile ateismului și teismului empiric, iar din acest punct de vedere, argumentul prezentat în Proslogion III reprezintă într-adevăr o descoperire. Conexiunea dintre ideea de Dumnezeu și inimaginabilitate nonexistenței poate fi prezentată în multe feluri. Anselm a arătat că "a exista", pusă în legătură cu nonexistența, ca alternativă ce poate fi concepută, reprezintă o manieră inferioară de a exista comparativ cu existența ce nu implică o asemenea alternativă doar acest ultim
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
teismului empiric, iar din acest punct de vedere, argumentul prezentat în Proslogion III reprezintă într-adevăr o descoperire. Conexiunea dintre ideea de Dumnezeu și inimaginabilitate nonexistenței poate fi prezentată în multe feluri. Anselm a arătat că "a exista", pusă în legătură cu nonexistența, ca alternativă ce poate fi concepută, reprezintă o manieră inferioară de a exista comparativ cu existența ce nu implică o asemenea alternativă doar acest ultim mod de a exista este compatibil cu construcția: acel ceva decât care nimic mai mare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o demonstrație corectă trebuie să respingă toate pozițiile competitoare chiar dacă nu a reușit acest lucru, chiar dacă nu a respins toate tezele, a înlăturat ateismul și teismul empiric, reducând sfera posibilităților la teism sau pozitivism 340. Anselm compară ființele a căror nonexistență este de neconceput cu acelea a căror nonexistență este imaginabilă. Susține că primele trebuie să fie superioare celorlalte, iar construcția acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput trebuie să implice și cel ce este de neimaginat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
competitoare chiar dacă nu a reușit acest lucru, chiar dacă nu a respins toate tezele, a înlăturat ateismul și teismul empiric, reducând sfera posibilităților la teism sau pozitivism 340. Anselm compară ființele a căror nonexistență este de neconceput cu acelea a căror nonexistență este imaginabilă. Susține că primele trebuie să fie superioare celorlalte, iar construcția acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi conceput trebuie să implice și cel ce este de neimaginat ca non-existent. Devreme ce întrebările despre imaginabilitate sunt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
larg această perspectivă în lucrarea "The Logic of Perfection". Se poate spune că dezacordul vizează analiza distinctă a conceptului de perfecțiune 369. Concluzia de principiu și punctul de legătură între cei trei este că ori perfecțiunea există cu necesitate, ori nonexistența sa este necesară. Pornind de aici, Findlay critică existența necesară și susține imposibilitatea, Malcolm critică imposibilitatea și susține existența necesară, iar Hartshorne preia ambele poziții, una pe care o leagă de maniera clasică de a privi conceptul perfecțiunii și maniera
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să fie ceva mai mult decât ființa necesară demonstrată de argument și trebuie să aibă proprietăți contingente, nu numai proprietăți esențiale 370. Findlay a văzut corect, la fel ca și Malcolm și Anselm că perfecțiunea trebuie să existe cu necesitate (nonexistența nu poate fi pusă în discuție în cazul ființei perfecte), dar i-a depășit pe aceștia explicând clar că nu putem extrage concretul din abstract și ființa perfectă trebuie să aibă și proprietăți contingente. Anselm a reușit o descoperire logică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
premisă ne spune că "este posibil ca o ființă perfectă să existe", iar această premisă este, așa cum am arătat, greu de demonstrat 382. Criticii au discutat adesea problema argumentului modal ca și cum ar fi o chestiune de fapte: existență contingentă versus nonexistență contingentă. A restrânge complexitatea modală la dihotomia simplă: existență versus nonexistență înseamnă de fapt, să nu atingi același nivel cu scrierile lui Anselm 383. Se poate spune că momentele cele mai importante din istoria argumentului ontologic au fost argumentul ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existe", iar această premisă este, așa cum am arătat, greu de demonstrat 382. Criticii au discutat adesea problema argumentului modal ca și cum ar fi o chestiune de fapte: existență contingentă versus nonexistență contingentă. A restrânge complexitatea modală la dihotomia simplă: existență versus nonexistență înseamnă de fapt, să nu atingi același nivel cu scrierile lui Anselm 383. Se poate spune că momentele cele mai importante din istoria argumentului ontologic au fost argumentul ontologic anselmian, critica adusa argumentului ontologic de Immanuel Kant și contribuțiile recente
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o imperfecțiune. Un astfel de individ nu poate exemplifica perfecțiunea. Perfecțiunea ori nu este posibil să existe, ori există cu necesitate, iar existența perfecțiunii divine nu este o chestiune a faptelor contingente, ci a necesității pozitive sau negative 396. Posibilitatea nonexistenței implică contingența, iar contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și de un lucru cognitiv aflat pe un nivel de cunoștință destul de înalt; 4) devreme ce "PERFECTUL" (definit în manieră neoclasică) trebuie să obțină calitate din toate celelalte lucruri, iar necesitatea de a exista pentru totdeauna este inteligibilă doar dacă nonexistența sa este imposibilă; 5) toate celelalte lucruri trebuie să depindă de existența Perfecțiunii, iar nonexistența sa ar însemna că nimic nu a fost posibil dar acest lucru este absurd; 6) perfecțiunea fiind definită ca și coincidență modală universală, actualitatea în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ce "PERFECTUL" (definit în manieră neoclasică) trebuie să obțină calitate din toate celelalte lucruri, iar necesitatea de a exista pentru totdeauna este inteligibilă doar dacă nonexistența sa este imposibilă; 5) toate celelalte lucruri trebuie să depindă de existența Perfecțiunii, iar nonexistența sa ar însemna că nimic nu a fost posibil dar acest lucru este absurd; 6) perfecțiunea fiind definită ca și coincidență modală universală, actualitatea în general trebuie privită ca tot ceea ce este în actualitatea unui individ a cărui esență este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
comparație între care există în realitate și în minte și ceva care există doar în minte (acest ultim mod fiind considerat mai neînsemnat decât primul), în argumentul care azi este numit "argumentul puternic" avem o comparație între "acela a cărui nonexistență nu poate fi concepută" și "acela a cărui nonexistență poate fi concepută", prima manieră de a exista implicând de fapt existența necesară. Argumentul ontologic din capitolul III al lucrării "Proslogion" a fost scos la lumină și analizat corespunzător de filosofi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și ceva care există doar în minte (acest ultim mod fiind considerat mai neînsemnat decât primul), în argumentul care azi este numit "argumentul puternic" avem o comparație între "acela a cărui nonexistență nu poate fi concepută" și "acela a cărui nonexistență poate fi concepută", prima manieră de a exista implicând de fapt existența necesară. Argumentul ontologic din capitolul III al lucrării "Proslogion" a fost scos la lumină și analizat corespunzător de filosofi precum Norman Malcolm și Charles Hartshorne, aceștia utilizând concepte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
îmbogățesc acest argument, îl fac mai deosebit și mai greu de respins de către critici. Argumentul slab trebuie considerat un argument ușor de criticat, iar acest fapt a fost recunoscut și de către apărătorii argumentului ontologic. Anselm a reușit să arate că nonexistența trebuie exclusă atunci când ne referim la măreția supremă. "Principiul lui Anselm", așa cum îl numește Hartshorne, arată incompatibilitatea dintre ființa perfectă și non-existență. Existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea. În ceea ce îl privește pe Descartes, trebuie spus că între variantele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sunt excluse mișcarea și pluralitatea. Pentru ei, Ființa este unică, veșnică și imobilă, adică fără părți, fără goluri și fără transformări. Dacă ar fi mai multe existențe, ar trebui să se caște goluri între ele, însă golul este totuna cu nonexistența (...). Avem dar o singură Existență, aceasta e adevărul suprem, ea umple totul, este nedivizibilă, căci diviziunea presupune golul, este neschimbătoare, pentru că schimbarea presupune și ea nonexistența, golul, trecerea de la un punct la altul prin vid"251. În efortul de susținere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]