254 matches
-
având conștiința relativității clasificărilor, este important însă a ține seama de tipurile menționate (Geen și Donnerstein, 1998), tipuri la care se mai pot adăuga și altele (vezi și Mitrofan, 2003): agresivitate directă (agresarea nemijlocită) și indirectă (prin intermediari); violentă și nonviolentă; individuală și de grup; manifestă și latentă. Literatura de domeniu mai face distincția între agresivitatea reactivă - cea prin care se răspunde unei provocări - și cea proactivă, inițiată fără provocări prealabile. Importantă este, de asemenea, diferențierea între agresivitatea verbală și cea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
M. (1995), „Sustained helping without obligation: Motivation, longevity of service, and perceived attitude change among AIDS volunteers”, Journal of Personality and Social Psychology, 68. Parke, R.; Bercowitz, L.; Leyes, J.; West, S.; Sebastian, R. (1977), „Some effects of violent and nonviolent movies on the behavior of juvenile deliquents”, în L. Bercowitz (ed.), Advances in experimental social psychology (vol. 10), Academic Press, NewYork. Pascadi, I. (1970), Din tradițiile gândirii axiologice românești, Editura Științifică, București. Paulus, P. (1989), Psychology of group influence (ed.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este sistemul de valori agonic, cu sursele în cultura elenistică timpurie. În orizontul în care se plasează S. condiția definitorie a literaturii - derivată de asemenea din substanța sa ludică - poartă numele de liminalitate. Pragul este locul care face posibilă trecerea - nonviolentă, adică irenică - de la tiparele centrale, autoritare, spre un număr virtual infinit de variante. În secțiunea teoretică a cărții se insistă asupra condiției liminale a literaturii ca premisă fundamentală a capacității sale de a proiecta lumi posibile. De altfel, ipoteza lumilor
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
angajată numai latura psihologică, ci și cea morală a persoanelor, Într-o asemenea măsură, Încât putem afirma că orice conflict este o manifestare atât psihologică, cât și morală. Conflictelor, considerate drept conduite violențe, li se opun conduitele de evitare sau nonviolente. Evitarea este de regulă raportată la un pericol pe care persoana, cunoscându-l sau presupunându-l, Îl evită din cauza nocivității sale. Din acest motiv, conflictul, ca o confruntare care, prin apelul la violență, declanșează pericolul, poate fi opus conduitei de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată, o retragere din fața unui pericol. Lașitatea este renunțarea la confruntare și retragerea dată de o stare de slăbiciune morală. Atitudinea dominant morală care evită confruntarea, conflictele, este Însă nonviolentă. Ea nu este o stare de pasivitate, Întrucât este trăită și practicată Într-o atmosferă rațională, de luciditate perfectă, chiar atunci când conflictele se pot declanșa imediat. Nonviolența este o atitudine morală care refuză conflictul, chiar când el te provoacă direct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
izvorul multor rele în întreaga societate , dar împotriva ei, cu siguranță, nu se luptă cu violență ci cu educație, cu inteligență. Deoarece familia și școala sunt principalele instituții pe care apasă răspunderea creșterii și educării generațiilor ce vor urma, mijloacele nonviolente care ar putea sluji acestui scop se învață de către toți, fie ei educatori, părinți, sau reprezentanți ai altor instituții.
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
Trebuia, uneori, să nu existe nici o logică în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deosebit nici măcar nu amintește în cartea sa că ar fi fost în Camera 1 subsol. A.N.: Probabil că nu poate suporta să... N.I.: Probabil... A.N.: Să caracterizăm pe scurt cele patru etape... N.I.: Prima etapă a fost reeducarea nonviolentă de la Suceava. La Pitești a început, după o pregătire minuțioasă, reeducarea violentă, prin care au trecut toți deținuții din acea închisoare. Această etapă cuprinde: demascarea, reeducarea și participarea, ca torționar, la torturarea celor care nu au acceptat reeducarea. S-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
TV sunt acțiuni semnificativ corelate, astfel că nu contează, după unii autori, ce măsură este folosită În analiză. Noțiunea de catharsis furnizează o explicație alternativă, dar ea nu poate explica relația negativă Între expunerea la violența televizată și incidența criminalității nonviolente. În al treilea rând, avem teoria socializării. După cum am mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contacteze, în caz de necesitate, persoana sau instituția care poate rezolva problema în mod adecvat; să îndrume copiii către psihologul instituției; să participe la echipa interdisciplinară și să contribuie la planul specific de intervenție pentru copilul victimă a abuzului. Educația nonviolentă Atât violența, cât și nonviolența își au originea în însăși natura umană care, în sine, nu ar trebui să reprezinte deloc o problemă. Între două sau mai multe persoane, în mod inevitabil, vor exista diferențe legate de temperament, de modul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
îl vom împinge mai puțin pe celălalt spre poziția de inferioritate, cu atât va fi mai puțin probabil ca el să se ridice singur pe o poziție de superioritate. În felul acesta, îl împingem progresiv înspre modelul de echivalență. Educația nonviolentă în creșterea copiilor Cel mai adesea, copiii sunt crescuți folosind modelul superioritate-inferioritate. Aceasta nu înseamnă însă că în educația tradițională nu se folosesc și elemente ale modelului echivalențelor, dar, de departe, modelul superioritate-inferioritate este mult mai des folosit, din mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reformei economice și sociale umbrește înțelegerea multor procese interrelaționale ce însoțesc dinamica relațiilor familiale. Atitudinea comunității sau a membrilor rețelelor sociale față de violență poate fi un factor de risc, atunci când blamează victima, sau un factor de suport, atunci când promovează comportamentele nonviolente în cadrul familiei, susțin victima și dezaprobă social comportamentul agresorului. În acest context, comunitatea devine răspunzătoare pentru modul în care este susținută dezvoltarea serviciilor pentru protecția victimelor violenței și încurajează semnalarea cazurilor în vederea sancționării sociale a agresorului. Bibliografie Bird, G.; Melville
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
angajată numai latura psihologică, ci și cea morală a persoanelor, Într-o asemenea măsură, Încât putem afirma că orice conflict este o manifestare atât psihologică, cât și morală. Conflictelor, considerate drept conduite violențe, li se opun conduitele de evitare sau nonviolente. Evitarea este de regulă raportată la un pericol pe care persoana, cunoscându-l sau presupunându-l, Îl evită din cauza nocivității sale. Din acest motiv, conflictul, ca o confruntare care, prin apelul la violență, declanșează pericolul, poate fi opus conduitei de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată, o retragere din fața unui pericol. Lașitatea este renunțarea la confruntare și retragerea dată de o stare de slăbiciune morală. Atitudinea dominant morală care evită confruntarea, conflictele, este Însă nonviolentă. Ea nu este o stare de pasivitate, Întrucât este trăită și practicată Într-o atmosferă rațională, de luciditate perfectă, chiar atunci când conflictele se pot declanșa imediat. Nonviolența este o atitudine morală care refuză conflictul, chiar când el te provoacă direct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Gerbner) - care este susținută și de studiile echipei noastre - constă în demontarea argumentului (cu care se apără radiodifuzorii și programatorii) că gustul și cerințele publicului sunt responsabile pentru ponderea programelor violente. Făcând o paralelă „între audiențe de programe violente și nonviolente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente programe nu sunt superioare programelor non-violente, ci dimpotrivă. Examinând preferințele de consum de televiziune în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente programe nu sunt superioare programelor non-violente, ci dimpotrivă. Examinând preferințele de consum de televiziune în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele nonviolente difuzate în paralel. ● Studiul videoclipurilor publicitare pentru lansarea de discuri și albume de muzică „nouă” prezintă, de asemenea, interes: studiul efectuat în SUA (1986) de Sherman și Dominick a identificat scene de violență în 57% dintre videoclipurile difuzate. Clipurile muzicale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu atât, având În vedere că n-aveam unde altundeva să mă duc. Nu mă simțeam niciodată În largul meu cu ei. Dar n-aveau cine știe ce cruzime În ei. Se mai iscau bătăi când puștii se Îmbătau, dar etosul era nonviolent. Toată lumea citea Siddhartha. Un exemplar broșat, ferfenițit, trecea de la unul la altul prin toată tabăra. Am citit-o și eu. E unul din lucrurile pe care mi le amintesc cel mai bine din acea perioadă: Cal stând cocoțat pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
umane în plan psihoemoțional; Analizarea și înțelegerea sistemului energetic al ființei noastre; Contacte cu ființe de lumină din tărâmurile astrale; O mai bună ancorare în trăirea clipei prezente; Manifestarea unui respect mărit față de oameni și principii morale. Obținerea unui spirit nonviolent și tolerant constructiv pentru societatea în care trăim; Diminuarea agresivității și a pornirilor antisociale, conștientizatea importanței principiilor morale și a atitudinii nonviolente în societatea actuală; Dezvoltarea unei profunde și durabile stări de calm și liniște interioară; CONDIȚII CE TREBUIE ÎNDEPLINITE
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
bună ancorare în trăirea clipei prezente; Manifestarea unui respect mărit față de oameni și principii morale. Obținerea unui spirit nonviolent și tolerant constructiv pentru societatea în care trăim; Diminuarea agresivității și a pornirilor antisociale, conștientizatea importanței principiilor morale și a atitudinii nonviolente în societatea actuală; Dezvoltarea unei profunde și durabile stări de calm și liniște interioară; CONDIȚII CE TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU A CĂLĂTORI ÎN SIGURANȚĂ ÎN ASTRAL 1. ALIMENTAȚIA - recomandăm consumul de alimente bogate în carbohidrați, care să nu îngreuneze digestia și
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
împărate, că te-am păcălit așa de tare, dar așa suntem noi, țăranii: „iubim cu foc, lucrăm cu tragere de inimă și glumim fără răutate.” Păcală judecă și păcălește pe toți asupritorii poporului, fiind deci un justițiar cu mijloace pașnice, nonviolente. Oamenii cu ranguri și funcții de răspundere, cu averi mari, hoți de tot felul, nesătui de averi nemuncite sunt păcăliți, puși în dificultate și situații jenante, sunt umiliți spre satisfacția poporului. Cu mintea sclipitoare îi supune inteligenței sale făcând pretutindeni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fost uimirea înso țitorilor mei când, fără să știe de ce, mi-au auzit hohotul de râs, prin care, fără să vreau, mă descărcasem de tensiunea momentului, căci intrusul îmi era un vechi client, persevernt și specialist în furturi, dar un nonviolent convins. Nu știam însă de ce se află în Galațși i nu la penitenciarul din Tecuci, unde avea de ispă șit o condamnare, pentru o ispravă anterioară, Nu prea gravă, dar, cum era recidivist, primise și un “bonus” destul de substan țial
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
a păși pe lună, pe vremea lui John F.Kennedy, la chemarea lui Ronald Reagan de „a dărâma zidul” Berlinului pentru a pune capăt divizării Germaniei, la visul de echitate rasială al lui Martin Luther King Jr. și la mișcarea nonviolentă de eliberare inițiată de Gandhi. Oricât de diferiți sunt acești bărbați, oricât de deosebite erau țintele formulate, toți aveau un singur lucru în comun: o viziune clar exprimată referitoare la viitor și un simț al actualității care au făcut posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
a analiza cartea codificată a Apocalipsului lui Ioan pentru a surprinde mesajul de încredere și de speranță care o caracterizează. În primul rând, vrem să luăm în considerare câteva texte alese din Evanghelie, care vorbesc în mod expres despre atitudinea nonviolentă a lui Isus în fața evenimentelor care sugerează sau vorbesc despre violență. În al doilea rând, vom prezenta câteva consecințe care rezultă din interpretările reductive ale Apocalipsului și factorii care determină acest tip de ambient. În ultimul rând, după trecerea de la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Trebuia, uneori, să nu existe nici o noimă în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a constituit pentru timișoreni un fel de „ucenicie revoluționară”, declară Ioan Savu (Timișoara 16-22 decembrie 1989, p. 88), una dintre figurile notorii ale „comandoului” de revoluționari din balconul Operei, timișorenii învățând de la Tökes și enoriașii săi cum se poate critica nonviolent și cu răbdare un regim abuziv. În faza următoare, protestul din fața casei parohiale reformate s-a preschimbat în revoltă, iar din momentul în care mulțimea a început marșul pe străzile Timișoarei, în 16 decembrie, cu puncte și spații de baricadă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]