463 matches
-
în română și ucraineană. Unii istorici admit că în nord-estul Moldovei, grupuri izolate de slavi, neasimilați de români, și-au menținut individualitatea etnică până la întemeierea statului, în 1359. Dar de-aici nu se poate deduce că, înainte de descălecat, în regiunile nord-estice ale Moldovei ar fi predominat o populație slavă. Cele mai sudice regiuni locuite de populația slavă răsăriteană se aflau în bazinul Nistrului mijlociu și Prutului superior, dar în aceste teritorii au pătruns de timpuriu și grupuri de români, de la care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
versiunea sovietică a modernismului arhitectural. Construcția a Început aproape imediat după concursul de proiecte, pe un teren gol din Podișul Central din statul Goías, la aproximativ 1000 de kilometri de Rio de Janeiro și la 1620 de kilometri de coasta nord-estică a Oceanului Pacific. Era, efectiv, un oraș nou, ridicat În sălbăticie. Având În vedere că urbaniștii aveau acum la dispoziție „o foaie albă”, grație lui Kubitscheck, care făcuse din construirea capitalei prioritatea sa numărul unu, nu era nevoie de nici un fel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în mintea lui amprentele degetelor minuscule, confruntându-le cu datele maternității, amprentele luate ca măsură de precauție în eventualitatea că noii-născuți erau schimbați— „Șefu’, avem un caz grav”. Danny își ridică privirea. Hosford, un agent în uniformă detașat la granița nord-estică a diviziei, era în cadrul ușii. „Poftim? De ce nu m-ai chemat prin stație?” „Te-am chemat. Poate n-ai—” Danny împinse deoparte textul și carnetul. „Ce e?” „Unul lat. Eu l-am găsit—pe Allegro, la un kilometru de Strip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la mică distanță de zidul incintei se află Casa Domnească, fosta locuință personală a ctitorului. Numită și palat domnesc, reședința ,,seamănă mai mult cu o casă fortificată, fiind construită în întregime din blocuri de piatră. Edificiul a mai servit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în caz de primejdie. Tot importante sunt și cele trei ascunzători situate între pardoseala ultimei cămăruțe și bolțile demisolului, la nivelul iatacului domniței, care erau destinate exclusiv a fi ascunzători pentru momentele când familia ctitorului era în primejdie. În peretele nord-estic al palatului se află o intrare cu chenare din piatră, care era acoperită cu un perete din scândură. Prin această intrare se pătrundea în alte trei încăperi construite de asemenea între ultimul rând de bolți ale demisolului și parter. „În
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celor 12 icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții mistice ale acatistului sunt pictate în partea arcului din interiorul altarului. Prima scenă - Bunavestire - este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului Gavriil care întinde mâna spre Sfânta Fecioară Maria, care stă pe tron. Bunavestire mai este ilustrată în alte 3 scene: Sfânta Fecioară în picioare și Arhanghelul în fața ei, tinzând mâna spre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul perioadei interbelice. Ample săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi în necropolele orașului, ducând la descoperirea unei necropole de epocă elenistică (secolele IV-I a.Chr.), în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat în cadrul aceleiași necropole, probabil datorită relațiilor pașnice cu restul membrilor comunității. Cel de-al doilea sit funerar, descoperit la Hansca-Limbari, conținea 108 morminte de înhumație, majoritatea (99) orientate V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au descoperit câteva fragmente de ceramică din veacurile VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 42. c) La Chira: în marginea nord-estică a satului s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41-42. d) La Conac: în apropierea conacului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperit fragmente de vase din veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 89; Teodor 1997c, p. 60. 29. Căbești (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Râpa Bujorii: în marginea nord-estică a localității, în ravenele produse de torenți, au fost găsite vase fragmentare lucrate la roată și datate în secolele V-VI. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. d) Grădina lui Cărare: în preajma grădinii cetățeanului V. Cărare, din marginea nord-estică a satului, s-au identificat vase fragmentare din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. e) Grădina lui Popică: în malul din fața porții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificat vase fragmentare din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. e) Grădina lui Popică: în malul din fața porții cetățeanului Popică, din vatra nord-estică a satului, la circa 4m de fântâna, a fost descoperită o locuință care avea un cuptor din pietre, împreună cu fragmente ceramice din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente de vase specifice secolelor VII-VIII. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 161; Teodor 1997c, p. 74. 41. Crasna (comuna Albești), județul Vaslui a) Crăciunești: în partea nord-estică a satului, la circa 200-300m, s-au identificat fragmente de vase modelate la mână, din pastă nisipoasă, unele decorate cu incizii, datate în veacurile VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 87 (fig. 8/3); Teodor 1997c, p. 90. 57. Fundătura-Răchitoasa (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) Vatra de nord-est a satului: pe dreapta pârâului ce traversează teritoriul localității, în latura nord-estică, s-au identificat fragmente de vase făcute la roata înceată și ornamentate cu striuri, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 90. 58. Gara Banca (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente de vase din pastă nisipoasă, cu decor incizat, specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. b) Cimitir: în marginea nord-estică a satului, pe partea stângă a Râului Bârlad, lângă cimitir, s-au identificat fragmente de vase din secolele V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare V. Palade, 1957. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 151, nota 1; Teodor 1997c, p. 95. 67. Gura Idrici (comuna Roșiești), județul Vaslui a) La Coșare (Islaz): descoperirea unor fragmente ceramice în marginea nord-estică a satului, de o parte și de alta a Pârâului Idricea, a determinat efectuarea unor sondaje arheologice ce au dezvăluit existența mai multor complexe, precum două locuințe cu ceramică din secolele V-VI și a altor cinci locuințe cu fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul se găsește la Muzeul de Istorie Focșani. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 81 (fig. 4/5), 87 (fig. 8/6), 88 (fig. 9/11); Teodor 1997c, p. 135. 99. Rădeni (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Lutăria Băloaia: în vatra nord-estică a satului, pe pantele dealului din apropiere, s-au găsit vase fragmentare din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 135-136. b
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 255 (fig. 3/7); Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 135. 100. Răduiești (comuna Delești), județul Vaslui a) Hârboanca: în marginea nord-estică a localității, pe latura dreaptă a barajului, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare C. Cihodaru, 1930. Verificare Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 15
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice aparținând secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1954. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 58; Teodor 1997c, p. 144. b) Satu Nou: la aproximativ 500-600m de latura nord-estică a localității, în preajma Râului Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice modelate la mână (secolele V-VI) și la roată (secolele VI-VII). De asemenea, se remarcă ceramica fină, cenușie, cu decor incizat ori lustruit, specifică culturii Dridu (secolele VIII-IX și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de sat: în partea nord-estică a localității, pe un promontoriu, s-a găsit întâmplător un schelet uman, împreună cu craniile de la patru cai. Inventarul funerar includea o zăbală din fier, formată dintr-o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente din fier, de la cercurile, toarta
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au dispărut. Din punct de vedere al așezării geografice pe Terra, comuna Umbrărești se găsește situată la întretăierea paralelei 45°42° latitudine nordică cu meridianul de 27°27° longitudine estică. Prin așezarea sa, teritoriul comunei se află poziționat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române din sectorul Câmpiei Tecuciului, la zona de contact cu Podișul Central Moldovenesc. Respectiva poziție geografică are consecințe importante asupra climei, conferind locului un accentuat caracter continental cu amplitudini termice mari, pozitive și negative, în funcție de anotimp, cu precipitații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este cea descoperită întâmplător în februarie 1983, când au fost dezvelite mai multe morminte de incinerație în urne, cu ocazia realizării unui dig pe pârâiașul Valea Iepei ( în apropierea cantonului silvic nr. VII, la circa 1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spiralate, iar în mormântul nr. 94, mărgele dreptunghiulare. Cele 10 morminte de înhumație care au avut în inventar mărgele (M. 11, 28, 31, 48, 57, 60, 74, 82, 84, 94) sunt prezente doar în trei zone ale necropolei - în partea nord-estică, nord-vestică și sudică. Un singur mormânt din partea de est a necropolei - M. 57 a avut în inventar, mărgele. Aceeași situație și cu mormântul nr. 28 din centrul necropolei. Cele mai numeroase morminte cu mărgele, fac parte din grupul sudic. Din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
financiar-bancare). Aici se concentrează aproape întreaga populație a țării, cu densități de peste 200-300 loc./ kmp., în mai multe orașe mari: Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Umm al-Qaiwain, Ras al Kaimah. În Oman regiunea de concentrare demo economică se situează pe litoralul nord-estic (la Golful Oman), cu densități de 150-180 loc./kmp., unde locuiește cca. 50% din populație, grupată în capitala Masqat și în orașele din câmpia Batinah: Matrah, Khaburah, Shinhas, Suhar, Qurayat, Ibra. În Yemen aria-nucleu corespunde regiunii muntoase din vestul țării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
pe care le oferă mediul-suport. În lumea arabă două nuclee de concentrare umană s-au dezvoltat în cadrul unor asemenea unități naturale, mai precis în cadrul oferit de același element natural - Nilul: aria-nucleu din cursul inferior și delta Nilului situată în partea nord-estică a Egiptului, ce s-a dezvoltat de milenii de pe urma valorificării potențialului oferit de Nil. aria-nucleu de la confluența Nilului Alb cu Nilul Albastru situată în partea centrală a Sudanului, unde s-a dezvoltat capitala Khartoum. - Ariile-nucleu continental-interioare sunt mai puțin reprezentate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]