275 matches
-
raliu. O cursă. — O cursă? repetă ca un ecou Suleiman. Ce vrea să însemne asta, o cursă? — Ceea ce am spus: o cursă. În momentul ăsta, sute de oameni aleargă cu mașinile, cu motocicletele sau cu camioanele spre Cairo - slobozi un norișor de fum, cu vădită satisfacție. Iar noi suntem primii. — De ce? — Pentru că este clar că ceilalți vin după noi. — Nu mă refer la asta, spuse Gacel, căci el pusese ultima întrebare. Întrebam pentru ce alergați spre Cairo. Se putea spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cutia sa de havane, scoase una și o aprinse cu tot ceremonialul absurd al celor care se consideră experți în materie. În asemenea clipe, un astfel de ritual îl făcea să se simtă și mai important - și, după ce scoase primul norișor de fum, spuse: Și nici măcar să nu vă faceți iluzia că ați fost primul care a încercat să ne înfunde. O grămadă de ziariști au prostul obicei de a vrea să atragă atenția, atribuindu-ne tot felul de scandaluri dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a zis tanti Mae, trebuie să fii ceva mai îndrăzneț cu mașinuța ta. Conduci prea încet. Hai, lasă-mă pe mine să-ți arăt cum se face chestia asta. Și își punea camionul să meargă atât de repede, încât ridica norișori de praf în jurul nostru. Iar din cauza asta îmi îngropa câteva jucării, așa că îmi pierdeam câte una sau două de fiecare dată când ne jucam de-a mașinuțele. Când ne duceam înăuntru, după-amiaza târziu, eram mai mereu murdari și tanti Mae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
despre secularizare, datorate penei ilustrului Jovellanos. În ochii mei de adolescent, un atare camuflaj ar fi Înșelat pînă și mințile cele mai Întortocheate. Am extras cîteva și am cercetat al doilea șir, ascuns Înapoia acelori ziduri de proză granitică. Printre norișori de praf, mai multe comedii de Moratín și un impozant Curial e Güelfa alternau cu Tractatus Logico Politicus al lui Spinoza. Ca lovitură de grație, am optat pentru a-l introduce pe Carax Între un anuar de sentințe judecătorești ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cei doi ucisese, e clar, dar și celălalt ar fi putut să o facă și, în fond, între intenție și crimă nu este nici o diferență. Am luat scrisoarea de la Vignot și mi-am aprins pipa cu ea. Pfuuuf! Fum! Un norișor, cenușă, neant! Continuă să cauți vinovatul, ca să nu rămân doar eu în cazul ăsta. Probabil că în fond era vorba despre răzbunare. Un fel de a-mi spune că nu eram singurul care săpa în pământ cu unghiile și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în caietul dumneavoastră personal. Mai mult ca sigur, aveți câte un eșec pe săptămână. Vă miroase gura, aveți un ten urât, cenușiu și glezne prea groase, doamnă profesoară. (Anna). Stifter trage binevoitor cu ochiul la strălucirea văzduhului luminos, la minunații norișori de aprilie pătrunși de privirile soarelui și la frumoasele brazde verzi rămase de la semănatul de toamnă. Ăstuia i‑ar fi prins mai bine o frumoasă sculă verde, spune Rainer, o privește pe Sophie dintr‑o parte și pufnește într‑un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
glumă proastă. Încântat, Hans arată cu degetul o veveriță, una roșie. E roșie toată, chiar așa. Ce drăguță e! Aleargă sprintenă pe trunchiul copacului în sus și‑n jos și are ochii ageri. Soarele se luptă să traverseze cerul. Niște norișori apăruți în jurul prânzului încheie spectacolul. Să sperăm că n‑o să se transforme în niște nori negri și grei. În sfârșit, aici se află un pârâu mai mare, care ar putea servi eventual la înecarea pisicii, ba nu eventual, ci sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în spatele căreia se înalță masivul muntos cu pereții săi abrupți. De partea cealaltă, pe unde urcaseră, se deschid prăpăstiile adânci și amețitoare. Singura cale de acces este potecuța pe sub cascadă și acei pinteni din piatră pe care se cățăraseră. Un norișor coboară agale de pe culme și poposește în dreptul grotei. De acolo apare o formă umană cu pletele și barba complet albe, ochii ageri, dar afundați undeva în adâncul feței, trupul îmbrăcat în straie negre și un toiag în care se reazemă
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
rostul sau nerostul însuși actului de a scrie, într-un timp (summum al duratelor noastre) ce poate fi scrutat doar prin „întrezărire”, așadar în plin vertij al Mutației (memoria teluricului, - zburarea materiei în inefabil, prin Cuvânt (aici cuvinte, scântei ale „norișorului de splendoare” din epopeea Enuma Eliș: astrofizica se-mbină analogic cu psihanalismul actual; (ce tip de revelație este acesta, tatomiric, dacă nu unul de cercetare psihică Jung-iană ... Poemul de mai jos exprimă stupefacția Fracturii dintre Logos și delirul discursiv al
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
mint defel, Cel mai curat motănel Stă chiar pe străduța noastră; Îl văd zilnic pe fereastră. Dimineață, când se școală, Cu limbuta el se spală, Blană să-i fie frumoasă, Curată și mătăsoasa. Pe ălei umblă ușor , Parcă e un norișor, Alb, pufos și miorlâit, Mi-e drag, fiindcă-i îngrijit! Îl mai cert, e-adevărat, Când vreo vrabie pe gard, Ciripind, îl necăjește Și-o prinde și-o jumulește. Și arată într-un hal, De parc’-ar fi canibal, Dar
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
de apă, Iute toarnă o găleată. Se plimbă mănat de vânt Spre-orice colț de pe pământ, Dăruind cu-ndestulare Ploaia binefăcătoare. Chiar de este-un pui de nor, La toti sare-n ajutor. Fii și tu atent și harnic Și că norișorul, darnic! Primăvară Peste vai ușor coboară Mult dorită primăvară, La caleasca clopoței Are dalbii ghiocei. Prin poiana, viorele, Ierbii-i sunt la gât mărgele. Pomii sub raze de soare Deschid bobocii în floare. Miei și iezi sar pe răstoaca Cu
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
mai precis lângă muntele Tâmpa. Coamele verzi de brazi înfiorează firea, îmbie gândul, mângâie inima. Iar cerul este pictat cu albastru de lapis lazuli și e presărat, ici-colo, cu bucle de părâu, alături de niște scame parcă făcute din vata unor norișori alburii, dantelați cu sidef pe margini. Un nor ceva mai gri, s-a oprit undeva de-asupra Tâmpei și-i mângâie crestele care, la rândul lor, parcă fumegă din vechile păduri Brașovene... Se-aude cumva și o doină, iar din
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
se face că cerul de deasupra Colloseumului Roman, al Pieței San Marco, al canalelor traversate de gondole venețiene veritabile, al cartierului Montparnasse din Paris sau al vestitei berării Hofbräuhaus din München e mereu senin, umbrit doar pe alocuri de câțiva norișori pufoși. Explicația e simplă: cerul e pictat pe tavan, în culori pastelate și iluminat din lateral cu multă dibăcie. La fel, pavajul din mai toate lobbyurile hotelurilor, la fel ca mochetele de prin cazinourile asiduu frecventate e confecționat din materiale
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
și-au produs deja efectul. Au ucis totul în jurul nostru, pe mine, pe tine, pe Julian... În cele din urmă, vor lăsa planeta arsă, pustiită, goală... Moartă. Atât de mult aș vrea să fiu alături de tine, să ascultăm pe un norișor alb, printre îngeri, Tears in Heaven. Să devenim din nou Copiii Paradisului. Să lăsăm în urmă planeta deșertăciunilor. Dar nu ar fi corect. Probabil că mai am o datorie de plătit... Trebuie să-ți îngrop cum se cuvine trupul neînsuflețit
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
planează undeva deasupra rațiunii, fără a privi în jos, la problemele cotidiene, mărunte și neinteresante, după care, începe să respire și realizează că nu mai are aripi... Din când în când, zborul este reluat, ajutat de adieri de vânt, de norișori albi ce îți dezmiardă tâmplele, răcorindu-ți temerile. Cel mai rău este când picajul devine plăcut și pământul te primește înapoi cu palmele grele ale prezentului. Mira retrăia acum momentul în care a spus „DA” în fața primarului. Hotărâtă, plutind de
7 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348625_a_349954]
-
din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Orașul nu-i bau-bau Dimineața au apucat un răsărit de soare de vis. Tot orizontul în flăcări roz spre răsărit contrasta cu cel negrul pătat de ultimele stele strălucind spre apus. Între ele norișori flocoși colorați de la cenușiu închis la portocaliu strălucitor își schimbau culorile vii. La apariția astrului cerul a devenit albastru limitat de lacul încă negru care limita orizontul vizibil. Treptat s-a făcut lumină, norișorii s-au decolorat iar linia dintre
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
stele strălucind spre apus. Între ele norișori flocoși colorați de la cenușiu închis la portocaliu strălucitor își schimbau culorile vii. La apariția astrului cerul a devenit albastru limitat de lacul încă negru care limita orizontul vizibil. Treptat s-a făcut lumină, norișorii s-au decolorat iar linia dintre lac și cer s-a estompat de abia era vizibilă. Grupul nostru făcuse ochișori și de pe punte admira răsăritul. Când razele de soare au devenit sensibile s-au aruncat toți în apa foarte răcoroasă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
Acasa > Impact > Relatare > POVESTEA UNUI ÎNGERAȘ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Trăia odată, printre norișorii pufoși, un îngeraș năzdrăvan. Cum făcea, cum nu, el era mereu ultimul la toate îndatoririle îngerești. Ba, de unele mai și uita, așa încât, într-o zi, Dumnezeu l-a chemat la el și i-a atras atenția că un îngeraș
POVESTEA UNUI ÎNGERAŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349838_a_351167]
-
des, ascunzând privirilor orice urmă de drum. Cât să fi mers așa, nu mai știa. Când se lăsă înserarea și i se făcu frig și foame, se așeză pe zăpada proaspăt așternută și începu să plângă după viața lui din norișori, după ceilalți îngerași, după Dumnezeu și după copilașul care îi recita frumos, seară de seară „Înger, îngerașul meu”, chemându-l să îl păzească de rele. - Cine plânge acolo? Se auzi deodată un glas gros, înfricoșător. - Eu sunt, un îngeraș! Pe
POVESTEA UNUI ÎNGERAŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349838_a_351167]
-
vis. Mirată, fetița a zâmbit:"Ce știe bunica!" Uneori, în vis, trăim sentimente adevărate ca și în viața reală. Alteori, în timp, visele devin realitate. E bine să călătoriți pe aripa visului, copii... așa cum am călătorit și eu, pe un norișor, de unde am văzut tot ceea ce s-a întâmplat; iar acum v-am spus și vouă povestea... Ei, dragii mei, dar a sosit timpul să încalec pe o lingură scurtă și să vă spun: să trăiască cine ascultă! Referință Bibliografică: Vis
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
mai multe etaje, pomi, grădini, spații publice, cu ălei mărginite de felinare, cu străzi pavate cu pietre aduse chiar din acel oraș și pe deasupra capului o imensă cupola care acoperea totul imitând cerul pictat în albastru deschis cu soare și norișori răzleți pictați în alb, ori noaptea cu stelele sclipind și ele în feeria de lumini care cuprinde tot spațiul. După vizitarea mai multor magazine și după plimbarea pe mai multe străzi, ne mai odihneam picioarele așezându-ne la câte o
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
totul e luminat de felinarele așezate pe marginea drumului, din fier forjat, ca în vremurile trecute. Cupola, ca și la alte hoteluri, era în culoarea cerului, cu stele care păstrau configurația celor de pe cer, iar ziua cu albastru-azuriul pătat cu norișori albi. Ne-am oprit la una dintre cofetarii și la o masă așezată pe trotuar am sevit un fel de prăjitură din care mai mâncasem pe Champs-Elysees cu câțiva ani în urmă. Dar atracția maximă a fost Turnul Eiffel, o
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
și perverși, se gîndea Adelina care, de cînd îl cunoscuse pe bărbatul ce dormea ca un copil lîngă trupul ei fierbinte, își remodelase viața, iubea cu pasiune, se bucura de strălucirea fiecărei floricele pe care o zărea în iarbă, iubea norișorii pufoși de la marginea cerului și îi plăcea mai mult ca oricînd să facă lungi plimbări pe înserat cu iubitul ei și, cînd acesta o atingea cu palma pe obraz, resimțea cu acuitate mîngîierea lui ca pe o provocare a sensibilității
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
macaragiul lucrurile erau aranjate, dar rămâneau aceste 3 filtre. În seara aceea cerul era senin, cum numai vară la Constantă poate să fie. Cand noi ne-am dus spre port, încet, încet pe firmamentul cerului a aparut dinspre Odessa un norișor, apoi altul, iar în jumătate de oră cerul a devenit negru că smoala. S-a pornit o furtună cum rar mi-a fost dat să văd. De la grăniceri până la posturile de control, nu era țipenie de om pe afară. Pe
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
bine ce avea de spus că balaurul cu două capete apăru lângă ei. - Nu ai reușit, șuieră mâhnit, nu-mi rămâne decât să mă întorc în lac lângă tata! Adio, Codruța! Ai grijă de mama! În urma lui, lacul aruncă un norișor verzui, după care încremeni la loc. Văzând nefericirea fetei și simțind că n-ar putea să trăiască știind-o atât de nefericită, Regele Pădurilor, își scoase sabia, reteză ciuperca și o aruncă în lac. Pe dată locul se cutremură sub
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]