246 matches
-
and Bacon. Newell, S. (2000) Selection and assessment in the Knowledge Era. International Journal of Selection and Assessment, 8, 1-6. Nicholson, N. (1998). The Blackwell Encyclopedic Dictionary of Organizational Behavior. Oxford: Blackwell Publishers. Oberlé, D., Beauvois, J.L. (1995). Coeziune și normativitate. În De Visscher, P., Neculau, A. (coord.). Dinamica grupurilor. Texte de bază (p. 303-316). Iași: Polirom. Oldham G. R. (1996). Job design. În C.L. Cooper and I.T Robertson (ed.) International Review of Industrial and Organizational Behavior (p.33-60). Chichester
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ale UE). Vorbind de funcțiile organizațiilor, se cere a face câteva precizări teoretico-metodologice: a) Funcțiile nu sunt privite În teoriile funcționaliste, ca fiind universal valabile, inerente unor structuri date, generând comportamentul optim al membrilor unei organizații și subordonând pe individ normativității organizației. În faza sa de „vârf”, funcționalismul a avut următoarele axiome”:<footnote Galtung Johan, Methodology and Ideology, București, ILEXIM, 1977, pp. 132-138. footnote> „Axioma 1 - Elementele sociale sunt independente, schimbările unuia fiind, În general, urmată de schimbările celorlalte elemente. Axioma
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dintre judecățile constatative și cele evaluative presupune angajarea morală a cercetătorului în sprijinul valorilor înalt umaniste și a idealurilor naționale. Ioan Mărginean concepe metodologia de cercetare pe câteva mari componente, respectiv: a) Componența teoretică. Este componenta teoriei referențiale și a normativității metodologice care să îndeplinească rolul de ghid al cercetării (prin sistemul conceptual specific) cât și în fazele de realizare și finalizare (interpretare, explicare, comunicare a rezultatelor). În ceea ce privește normativitatea metodologică ea constituie un set de reguli ale unei bune cercetări... fiind
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
mari componente, respectiv: a) Componența teoretică. Este componenta teoriei referențiale și a normativității metodologice care să îndeplinească rolul de ghid al cercetării (prin sistemul conceptual specific) cât și în fazele de realizare și finalizare (interpretare, explicare, comunicare a rezultatelor). În ceea ce privește normativitatea metodologică ea constituie un set de reguli ale unei bune cercetări... fiind destinată să realizeze un inventar de probleme ce trebuie rezolvate în efectuarea unei cercetări, precum și ca proceduri de rezolvare, respectiv cum să acționeze. Prin conceperea normativității metodologice se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
rezultatelor). În ceea ce privește normativitatea metodologică ea constituie un set de reguli ale unei bune cercetări... fiind destinată să realizeze un inventar de probleme ce trebuie rezolvate în efectuarea unei cercetări, precum și ca proceduri de rezolvare, respectiv cum să acționeze. Prin conceperea normativității metodologice se lasă o largă libertate cercetătorului pentru a decide cum să realizeze o cercetare. Există însă o singură condiție: să respecte codul deontologic profesional de efectuare a cercetărilor, ceea ce presupune calificare adecvată, corectitudine și obiectivitate. b) Componenta metodică. Este
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
web / 101 PARTEA A DOUA Fenomenologie / 105 Capitolul 3 Procese, funcții și organizare / 107 1. Două mecanisme esențiale / 107 1.1. Obiectivarea / 107 1.2. Ancorarea / 112 2. Numeroase utilizări / 115 2.1. Construcția referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor / 117 3. Relații interne / 123 3.1. Sisteme centrale și periferice / 123 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare / 131 Capitolul 4 Abordarea conținuturilor / 137 1. Verbalizări / 137 1.1. Mișcarea conversațiilor / 137
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acordă un statut privilegiat noțiunii de RS în studiul fazelor de dezvoltare, dar și al derivatelor de comportament în colectiv, de la inter-identificarea între membrii grupurilor de diagnostic la formele culturale democratice și independente, surse de practici mai adecvate. 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor 2.2.1. Putere prescriptivă Această funcție evocă esența unei reprezentări, deoarece presupune o relativă determinare a conduitelor prin formele cognitive sau simbolice. Dar această putere nu se limitează la o astfel de schemă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
J.-C. Abric, Pratiques sociale et représentations, Paris, PUF, 1994 Elementele nucleului central sînt definite de două atribute. În primul rînd, pot avea o utilitate practică (referință funcțională pentru acțiune). În al doilea rînd, se caracterizează printr-o dimensiune prescriptivă (normativitate), prin chiar legăturile lor cu afectivitatea, ideologia, stereotipurile și credințele grupului în care sînt active. Dacă am schematiza structura unei reprezentări, iată cum am putea-o descrie: În această imagine, remarcăm existența unor granițe în linii punctate. Într-adevăr, nu
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ale testelor. Acestea se referă la următoarele caracteristici: identitatea, validitatea, fidelitatea, consistența, omogenitatea, amplitudinea, sensibilitatea, standardizarea, etalonarea, utilitatea, economicitatea, operativitatea, legătura cu alte teste etc. Totodată, psihologii experimentaliști avansează și o serie de criterii secundare de apreciere a unui test: normativitatea, înregistrarea răspunsurilor, evaluarea răspunsurilor la test, interpretarea rezultatelor, comparabilitatea unui test, economia unui test, utilitatea lui (Stan, 2002). Evidențiem mai jos cele mai importante calități ce trebuie îndeplinite de un bun test (cf. Holban, 1995; Radu, 2000; Moise, 2007). Validitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
dimensiune cognitivă, dar care nu se exprimă printr-o logică a rațiunii. Jean Louis Genard, Sociologie de l’éthique, Éditions d’Harmattan, Paris, 1992, p. 83. Peripatethice Răspunderea asigură condiția minimală a individului În societate, cea rezultată din respectul pentru normativitatea socială și din dorința de a asigura funcționarea normală a raporturilor instituite În societate. Dacă răspunderea asigură echilibrul societății, responsabilitatea este cea de care depinde În mare măsură restructurarea - uneori chiar pe cale revoluționară - și dezvoltarea vieții sociale. Asumându-și conștient
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
În urma unui efort propriu de clarificare și Înțelegere, nu numai „ceea ce este” ci, mai ales „ceea ce este de dorit să fie”, individul Își depășește zona sa de răspundere, Înscriindu-se În colectivitate ca ființă responsabilă ceși propune Încălcarea creatoare a normativității, dacă acest lucru este dezirabil social. Omul responsabil Își asumă implicit și consecințele acțiunilor sale; el poate fi sancționat pozitiv sau, cel mai adesea, negativ, deoarece Încalcă cu bună știință normativitatea socială, dacă consideră că este necesar. De unde ar rezulta
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
colectivitate ca ființă responsabilă ceși propune Încălcarea creatoare a normativității, dacă acest lucru este dezirabil social. Omul responsabil Își asumă implicit și consecințele acțiunilor sale; el poate fi sancționat pozitiv sau, cel mai adesea, negativ, deoarece Încalcă cu bună știință normativitatea socială, dacă consideră că este necesar. De unde ar rezulta că nu omul care-și asumă răspunderea faptelor sale, Înscrise Într-un cadru normativ dat, va fi cel preferabil social, ci omul responsabil, Întrucât acesta este prototipul agentului istoric, activ și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
aduce demersului individualist, acesta ridică, totuși, o chestiune esențială și ineluctabilă. Paradigma individualistă a devenit larg dominantă în sînul științelor sociale, începînd cu anii '70, sub numele de "teoria alegerilor raționale". Este vorba de o generalizare a analizei economice, a normativității utilitariste, ce afectează nu numai economia politică ci, în egală măsură, și politologia, sociologia, filosofia politică și, într-o mai mică măsură, istoria și antropologia. Cei mai cunoscuți autori în acest sens sunt Hayek, Rawls, Nozick, Boudon, Bourdieu, Crozier. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Miroiu și colab., 1999, pp. 38-40), potrivit căreia expansiunea meditațiilor ar fi justificată, în parte, de sporirea competitivității accesului la acreditări școlare. Nu este în intenția mea să investighez funcționarea spațiului discursiv care îmbracă practica meditațiilor cu sensuri derivate din normativitatea socială. Extensiunea fenomenului și circumspecția cu care este tratat legitimează însă încercarea de a construi un model care să explice fenomenul, să-i discute semnificațiile sociale și, printre altele, să demonstreze natura ideologizată a majorității argumentelor cu care meditațiile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cunoscute, proporția diriginților și cadrelor cu experiență care nu identifică elevii cei mai populari/ mai puțin agreați sau pe cei izolați, este mai mare decât a Învățătorilor și a cadrelor tinere. Se confirmă astfel ambele ipoteze de lucru. Cât privește normativitatea În clasa școlară, majoritatea subiecților chestionați susțin că, În grupurile pe care le conduc predominante sunt normele flexibile, stabilite prin consens de elevi. Dacă toți educatorii cunosc elevii care Încalcă normele grupului, ceea ce atrage atenția este numărul mare al elevilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
domeniul normelor juridice aplicate mediului dacă se pornește de la o etică bazată pe datorii, altfel dacă temeiul l-ar reprezenta o etică bazată pe drepturi. Într-un timp scurt au fost aduse în discuție teme teoretice cu implicații asupra zonei normativității juridice, așa cum ar fi problema dreptului fiecărui cetățean la un mediu curat, problema obligațiilor pe care le avem față de natură și alte ființe de vreme ce decidem pentru ele, în fine, problema prejudiciilor pe care le aducem celorlalte viețuitoare și altor entități
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acestea fiind chemate pentru a justifica în ochii consumatorului noile produse. John Evans a argumentat că "procesele de simplificare și standardizare, cum sunt unitățile de măsurare a suprafețelor, legile proprietății, mărimea hainelor și a pantofilor etc., sunt fie produse ale normativității statului, fie exprimă nevoile capitaliste pentru stabilitate și regularitate"179. Circulația bunurilor și introducerea lor pe noi piețe de desfacere internaționale vor facilita deplasarea valorilor împărtășite de către indivizi, în calitatea lor nouă de producători sau consumatori. George Ritzer susținea că
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se caracterizează prin numeroase fluctuații, deși forma acestor opere este prelucrată, iar normele, în ciuda variațiilor, manifestă o anumită tendință spre unitate. În limbile literare franceză și spaniolă din epoca actuală însă multe dintre aceste norme nu se regăsesc, dar întemeierea normativității s-a produs atunci. În epoca modernă, normele au devenit mai stricte și mai precise în limbile literare naționale, dar, inclusiv în cea mai codificată dintre ele, franceza, se manifestă și unele abateri de la norme, nu numai în domeniul vocabularului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
axată În principal pe creșterea flexibilității sale pe baza unui incrementalism permanent (practică decizională care se exprimă prin tatonare sistematică și Înaintare cu pași mici). Un alt neajuns este managementul pe bază de regulă pusă la punct de birocratism. Desigur, normativitatea este necesară, regulile structurilor și procedurilor fiind printre cele mai utile. Dar a ajunge să conduci exclusiv pe bază de reguli reprezintă simptomul unei maladii serioase. Un management eficient nu se asigură printr-o succesiune de acte independente, ci, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
funcționarea oamenilor Într-o pluritate de comandamente. Dacă aceste condiții nu sunt Îndeplinite, inițiativele manageriatului vor degenera În creșterea complexității și centralismului. O altă piedică ce amenință Întreprinderea este managementul pe bază de regulă pusă la punct de birocratism. Desigur, normativitatea este necesară, regulile structurilor și procedurilor fiind printre cele mai utile. Dar a ajunge să conduci exclusiv pe bază de reguli reprezintă simptomul unei maladii serioase. Un management eficient nu se asigură printr-o succesiune de acte independente, ci tot
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să am familia prefectă 8. Toate acestea mi-au fost repetate de atât de multe ori încât am ajuns să îmi asum responsabilitatea aproape inerțial chiar și pentru lucruri care nu depindeau de mine. Dar normalitatea trăită era diferită de normativitatea impusă. Așa am dezvoltat încetul cu încetul și un mecanism de auto-blamare și o stimă de sine scăzută. Mai mult, trebuia să îmi asum responsablitatea în condițiile unei lipse profunde de autonomie și de libertate de alegere (trebuia să fac
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
diferite Criterii de evaluare Puncte prezentarea structurii sistemelor de învățământ la nivel general 3 puncte analiza comparativă a sistemului de învățământ secundar inferior (clasele V-IX) din perspectiva a trei criterii diferite 6 puncte formularea concluziilor 1 punct CAPITOLUL II NORMATIVITATEA ACTIVITĂȚII DIDACTICE INTRODUCERE PREDARE 1. Delimitări conceptuale 2. Caracterizarea principiilor didactice 2.1. Principiul integrării teoriei cu practica 2.2. Principiul respectării particularităților de vârstă 2.3. Principiul sistematizării și continuității 2.4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
opunându-se astfel mitului identitar al uniformității, al falsei democrații, conform cărora toți trebuie să muncească în același ritm, în aceeași durată și urmând aceleași itinerarii.” (Przesmycki, H., 1991). PREDARE 1. Delimitări conceptuale - definirea conceptelor (Mălureanu, F., 2005, p. 66): - normativitate: ansamblul de principii, norme și reguli care au relevanță directă pentru procesul de învățământ; - principii didactice: teze generale cu caracter director, care orientează procesul de învățământ, asigurând premisele necesare îndeplinirii obiectivelor - caracteristici (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, p. 13): - caracter
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și abstract 5. Principiul participării active și conștiente a elevului 6. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor a) articularea logică a conținuturilor; b) elevul ca subiect al propriului proces de devenire; c) accesibilitate; d) controlul și evaluarea rezultatelor; e) normativitate; f) rezolvarea unor sarcini concrete; g) caracter sistemic; h) demers inductiv Itemi de tip grilă Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos. 1. „Întrepătrunderea” și condiționarea reciprocă a principiilor didactice exprimă esența caracterului: a. dinamic; b. normativ
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Reglarea și autoreglarea acțiunii didactice Probele practice Hărțile de contur Efectul Pygmalion Modelul curricular Corelația dintre senzorial și rațional Decizia Planul Dalton Funcția de diagnosticare Cum voi face? Procedeul didactic Evaluarea continuă Cercurile de specialitate Prelungirea duratei învățământului obligatoriu Modelul Normativitatea Dimensiunea structurală Funcția instrumentală Portofoliul Lecția de de fixare și sistematizare Generalitatea Lecția Efectul de ordine Concepte-cheie Categoria Obținerea performanței Flexibilitatea Învățarea prin dramatizare Dimensiunea funcțională Evaluarea sumativă Munca independentă Probele scrise Interacțiunea profesor-elev Efectul halo Ce voi face? Locurile
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]