249 matches
-
nou mod de decizie: nu aplic normele pentru că le consider bune sau proaste (nici nu este treaba mea să le judec!), ci pentru că am datoria, obligația să o fac, deoarece ele sunt impuse de autoritate. Tradiția conține importante elemente de normativitate, de constrângere. Autoritatea apare cu claritate în organizații unde aplicarea normelor este impusă și sancționată formal, prin deciziile luate la niveluri ierarhice superioare. Problemele mai complicate și care nu pot fi soluționate prin aplicarea autonomă a normelor sunt înaintate forurilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cognitivă și de o valoare normativă cu propriile coordonate, în virtutea cărora sunt ghidate acțiunile sociale și individuale și sunt generate instituțiile sau structurile instituționale. Ca atare, între principiile referențiale și structurile instituționale, apar corespondențe a căror variabilitate este limitată de normativitatea imperativă inerentă principiilor. De exemplu, statului național îi corespund anumite structuri instituționale, tot astfel cum putem identifica acele instituții ce corespund raționalizării organizatoare, libertății, egalității, individualizării etc. Mai înainte, consideram că instituțiile sunt instituite și create de oameni în procesul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sus, tranziția postcomunistă se prezintă pe scena socială în două registre distincte: unul al „programelor instituționale”, care vizează dezirabilitatea dezvoltării și a integrării euro-atlantice a țării, celălalt al unor manifestări cotidiene, în mare parte individuale, care uneori se abat de la normativitatea dominantă și chiar riscă să blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare și interpretare. Aceste două registre divergente pot fi considerate din multe perspective. O abordare se poate centra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
strânsă rolurile și identitatea, rezultând, așa cum spuneam, o matrice rol-identitate cu corespondențe și determinări clare dinspre a fi spre a face și a avea. Diviziunea muncii și specializarea funcțională, clasele sociale și ierarhia de putere și autoritate, ordinea comunitară și normativitatea socială s-au structurat în funcție de o astfel de relație și s-au concretizat istoric și geografic în matrici specifice de rol-identitate. Muncitorul sau patronul, aristocratul sau omul de rând, intelectualul sau țăranul dispuneau de un mod de a fi și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie; maternitatea este subiectiv intențională și obiectiv realizabilă cu sau fără bărbați. Normativitatea sexuală nu mai este decisă și impusă de bărbați, ba chiar poate fi descoperită, explorată și dezvoltată în contra lor și fără ei. 5. Familia nucleară a creat spațiul de manifestare a intimității și privatității femeilor. În vremurile trecute însă, un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
preluat termenul de la Gray, dar nu știu să-l fi citat în acest sens. Soros, poate cel mai paradoxal adversar al capitalismului fără limite și fără frontiere, reformula proiectul popperian al societății deschise pe baza a ceea ce eu am numit „normativitate slabă”, cu o referință oblică la „gândirea slabă” identificată de Gianni Vattimo ca trăsătură a „modernității târzii”, numele dat de el epocii noastre, îndeobște desemnată prin termenul postmodernitate 8. Failibilitatea radicală a ființei umane, principiu moral-epistemologic-politic fundamental, versiune secularizată a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ființei umane, principiu moral-epistemologic-politic fundamental, versiune secularizată a unei cunoscute dogme religioase și cheie a pesimismului antropologic al lui Soros, este principala garanție că societatea deschisă nu se va închide, nu va deveni la rândul ei utopie. Dar, chiar „slabă”, normativitatea lui Soros distinge riguros între valori, ierarhizează statutele morale respective ale diverselor drepturi, principii și reguli. John Gray socotește că pluralismul axiologic poate fi principiul unic „foarte simplu” al liberalismului său neohobbesian. Mergând mai departe de Hobbes, care nu garanta
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
grație travaliului „deconstructiv” al postmoderniștilor, la relativism. În cel mai fericit caz, gânditori mai curajoși, care se expun astfel etichetării drept (neo)conservatori, propun ceea ce am numit „norme slabe” - locale, contextuale și ele, dar nu total străine de principiul unei normativități universalizabile. Se reclamă insistent, în special de către lumea academică americană „politic corectă”, singura care se mai crede îndreptățită moral să facă judecăți de valoare, dreptul inalienabil la ceea ce aș numi emotivitate vernaculară, parte a dreptului mai vast la tot ceea ce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
judecății (overlapping consensus) în democrațiile târzii, care ar face ca oameni și grupuri cu vederi și scopuri foarte diferite să ajungă la un fel de „cel mai mic multiplu comun”, dar nu prin negociere (nepractică și, oricum, inimaginabilă în afara oricărei normativități), ci prin suprapunere (fie și temporară) de scopuri punctuale, de la revendicări fiscale la pretenții educative și la orice alt interes (de moment) care poate articula un grup. Întrebarea este: va ajunge vreodată o societate atât de diversă ca societatea americană
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prea mult particularitățile științei. Esența principiului poate fi restrânsă totodată la ideea conform căreia proiectarea și organizarea activităților de instruire trebuie să beneficieze de acele informații științifice, esențializate, ordonate logic și coerent, astfel încât să poată fi respectate exigențele curriculare. Deși normativitatea didactică tinde să fie centrată nu pe principii, ci pe acțiuni metodice specifice, se poate desprinde o singură concluzie: principiile anterior enunțate nu pot fi eludate, deoarece sunt constante ale procesului de instruire, de care profesorul trebuie să țină seama
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
școlare chiar până la abandon), să promovăm o relație de parteneriat activ între școală și comunitatea (locală); - să formăm societatea civilă și chiar specialiști în domeniul „animației de cartier”, asistenți sociali în spiritul educației civice, democratice, al toleranței, pe fondul respectării normativității sociale; - să întărim valorile familiale, în special cele legate de triada tată-mamă-copil, fiecare având un statut bine definit în și pentru educație; - să revenim la acea autoritate părintească fondată pe spiritul kantian: „autoritatea părintească este o necesitate constantă în cadrul căreia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemică la efecte de modă. Chiar dacă lucrurile ar sta așa, este de dorit mai curând schimbarea de perspectivă asupra noilor tehnologii, decât o neglijare sau „apărare” față de astfel de evoluții - până la un punct, obiective și firești. Mai mult decât atât, normativitatea subsecventă noilor tehnologii informaționale forțează ca și normativitatea școlii să se plieze sau să se reconfigureze în raport cu specificitatea ei, determinând o schimbare a tradiționalelor funcțiuni ale învățământului. Dacă în mod curent școala scapă exigențelor randamentului sau concurenței, acestea vor impregna
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sta așa, este de dorit mai curând schimbarea de perspectivă asupra noilor tehnologii, decât o neglijare sau „apărare” față de astfel de evoluții - până la un punct, obiective și firești. Mai mult decât atât, normativitatea subsecventă noilor tehnologii informaționale forțează ca și normativitatea școlii să se plieze sau să se reconfigureze în raport cu specificitatea ei, determinând o schimbare a tradiționalelor funcțiuni ale învățământului. Dacă în mod curent școala scapă exigențelor randamentului sau concurenței, acestea vor impregna politicile educative de tip nou. Cine nu adoptă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau mai puțin importantă. Aici, creația se realizează între egali, și nu de la profesor la educați. (Castegnau, 2003) Produsul cultural aduce bucurie spirituală și comuniune adâncă, multinivelară, de ordin cognitiv, volitiv, afectiv. Se dezvoltă astfel o cultură a rețelei, o normativitate superioară, ce motivează și încurajează învățarea pe mai departe. Comunitatea virtuală aduce la lumină o formă a inteligenței colective, concretizată în producții intelectuale, paradigme ideatice, rezonanțe interpretative altfel plămădite decât prin formele educaționale tradiționale. Ea este un rezultat al unei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
orice privire. La extrema cealaltă, cumplita moarte a necunoscutului este anulată și ea de gestul medicului legist de a nu-i recunoaște dramatismul, Thanatos pierzîndu-și astfel la rîndul său statura cutremurătoare.) Derizoriul este, de fapt, opus esențialului și eludează întreaga normativitate derivată din cultul esențelor : „tout est pris à la légère”, spunea, revoltat, Poincaré. Fără a fi fatalist, el se ghidează doar după deviza vom trăi și vom vedea. Și trăiește, și trăiește... Să cînte deci muzica, viața nu este decît
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu luăm un aer dezgustat în fața a ceea ce nu se repetă, și deci nu poate fi tezaurizat pentru viitor. Deontologiile care guvernează moravurile triburilor contemporane sunt complet efemere. De asemenea, sunt haotice. Au în ele ceva animalic și eludează, astfel, normativitatea rațională. Nu sunt mai puțin dogoritoare, și exprimă foarte des atmosfera sufocantă a vieții cotidiene în ceea ce are ea în același timp extravagant și obișnuit. Extazele senzuale nu sunt "nimicuri" ale vieții sociale, ci exprimă bine esența ei. Așa cum putem
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
XIV-lea), structura muzicală este clară și inteligibilă, are un caracter ascetic, calm și se bazează pe o arhitectură ritmică echilibrată. Din punct de vedere legislativ, Docta sanctorum a intrat în „Corpus juris canonici”, tutelând astfel existența muzicii gregoriene și normativitatea sa până în zilele noastre. Așa se explică prezența sa în cantus firmus din compozițiile polifonice sacre ulterioare. Muzicologic vorbind, anumite problematici delimitate atunci, precum raportul cuvânt-melodie, inteligibilitatea și integritatea textului sacru, raportul sacru-profan sau coerența morală în stilul executiv, vor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
situație va persista până în perioada imediat următoare Conciliului Vatican II. Pare paradoxal faptul că, în perioada în care teologia morală începe reînnoirea recomandată de Conciliul Vatican II, teologii manifestă un interes slab față de tema conștiinței morală, concentrându-și atenția asupra normativității morale și asupra opoziției dintre „etica autonomă” și „etica credinței”. În acest mod, se poate spune că tema conștiinței a rămas la marginile dezbaterii post-conciliare. În viziunea moralei normative, adevărul moral se impune prin intermediul normelor care reglementează comportamentul concret, lăsând
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în afara societății, ci doar în alte zone ale socialului (morală etc.). Această concepție a cuplării dreptului cu alte zone, contingente ale ansamblului social, pune accentul pe efectele dinamicii structurii internaționale și a unor straturi ale suprastructurii, determinate de aceasta, asupra normativității internaționale. Considerăm, de asemenea, că valorile reprezintă un vector "privilegiat" între social (înțeles în sens larg) și normativ și un senzor extrem de sensibil al transformărilor internaționale, pe de o parte, și al dorinței de schimbare, pe de altă parte, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
învățare 80 3.2.2. Fundamentele psihologice ale competențelor socio-relaționale 81 3.3. Dimensiunea socială 83 3.3.1. Clasa ca grup social 83 3.3.2. Structura informației în grupul-clasă 85 3.4. Dimensiunea normativă 88 3.4.1. Normativitatea în clasa de elevi 89 3.4.2. Convergența norme clasă - cultură școlară 91 3.5. Dimensiunea operațională 92 3.5.1. Proceduri și strategii de intervenție ale cadrului didactic 93 3.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin arta formulării întrebărilor, dar și prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor. Dialogul elev - profesor necesită un climat educațional stabil, deschis și constructiv; - conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitatea educațională. Durkheim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune; - coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune ale clasei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
au rol de reglare și de evaluare a grupului și pot fi: după un anumit criteriu, de tip constitutiv (cu referire la activitatea de învățare) sau instituționale (cu referire la specificul instituției), iar, după un alt criteriu, implicite și explicite. Normativitatea, s-a constatat în urma cercetărilor, poate să afecteze atitudinea elevilor față de procesul de instruire și chiar performanțele lor școlare. Climatul grupului școlar depinde de convergența dinamică a tipologiilor normative din clasa de elevi. Vom rezerva în legătură cu problematica normativă în clasa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
defectuos, de către cadrele didactice. Clasificarea și configurarea principalelor resurse educaționale exploatabile la nivelul managementului clasei se realizează pornindu-se de la criteriul statutului lor epistemologic în structura activității instructiv-educative și se prezintă astfel: a. Resurse valorice: - idealul educațional (concepția despre om); - normativitatea socială (raportul libertate/autoritate și concepția despre disciplină). b. Resurse materiale: - spațiul de învățământ al sălii de clasă; - mobilier școlar; - materiale didactice și mijloace de învățământ. c. Resurse financiare: - bugetare: - cheltuieli materiale; - burse; - extrabugetare: - autofinanțare; - sponsorizări. d. Resurse umane: - capacitatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acesteia și a climatului școlar. Comportamentul colectiv în clasa de elevi a fost analizat de specialiștii în psihologie socială pornindu-se și de la ideea emergenței acestuia, fiind reglat atât de norme instituționale, cât și de norme generate de participanții elevi. Normativitatea reprezintă, după opinia noastră, o dimensiune aparte, chiar privilegiată, putem spune, a managementului clasei de elevi și, ca atare, va fi tratată într-un spațiu separat, în subcapitolul următor. 3.3.2. Structura informației în grupul-clastc "3.3.2. Structura
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acesteia de către elev semnifică posibilitatea lui de a se integra activ în viața socială a clasei. La început, normele apar ca imperative externe fiind posibil ca prin intermediul unor elemente de convingere să devină forme interioare de comportament. 3.4.1. Normativitatea în clasa de elevitc "3.4.1. Normativitatea `n clasa de elevi" Profesorul Emil Păun arată că normele sunt ansambluri de reguli ce reglează desfășurarea unei activități. Particularizând problematica normativă la specificul clasei de elevi, putem desprinde câteva concluzii privitoare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]