122 matches
-
RTV și telecomunicații 311508 maistru mecanic 311509 maistru mecanic auto 311523 maistru mecanic mașini și utilaje pentru construcții 311510 maistru mecanică agricolă 311511 maistru mecanică fină 311702 maistru metalurgie 311703 maistru miner 311710 maistru mineralurg 311512 maistru montaj 311202 maistru normator 312301 maistru-operator la roboți industriali 311605 maistru petrolist/industria chimică 311513 maistru prelucrări mecanice 311704 maistru presator metale 311514 maistru sculer matrițer 311515 maistru sudură 311712 maistru termist tratamentist ------------ Ocupația "maistru termist tratamentist" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
cercetării ingineriei civile, proiectării, construcțiilor, exploatării, întreținerii și reparării clădirilor și altor structuri, cum ar fi alimentarea cu apă și sistemele de tratare a apelor reziduale, poduri, drumuri, baraje și aeroporturi. 311201 maistru construcții civile, industriale și agricole 311202 maistru normator 311203 tehnician constructor 311204 tehnician hidroameliorații 311205 tehnician hidrotehnic 311206 tehnician topometrist 311207 tehnician proiectant în construcții 311208 maistru instalator în construcții 311209 tehnician instalații în construcții 311210 diriginte șantier 311211 tehnician laborant pentru lucrări de drumuri și poduri 311212
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
anchetă el a fost pus în libertate, prin sentința Nr. 114/1956 fiind declarat neculpabil și achitat de orice penalitate de faptele ce i se imputaseră. După eliberarea din închisoare, a lucrat ca muncitor necalificat la Întreprinderea Prestări-Servicii București, apoi normator și, în cele din urmă, ca economist la Întreprinderea de Comerț Exterior Romtrans de unde a ieșit la pensie. După revoluția din decembrie 1989, locotenent-colonelul Eugen Dobrogeanu a fost avansat la gradul de colonel în rezervă. El a încetat din viață
Eugen Dobrogeanu () [Corola-website/Science/324032_a_325361]
-
au declarat că Jean Constantin nu era membru al acestei etnii și că acesta era cunoscut în oraș ca grec. Totuși, datorită tenului său mediteranean, a fost ales să joace roluri de țigan în mai multe filme. A lucrat ca normator într-o fabrică din Constanța, unde a pus bazele unei brigăzi artistice. A debutat ca artist la Casa de Cultură din localitate. La sfârșitul anului 1957, a fost primit în nou-înființata secție de estradă din cadrul Teatrului de Stat „Fantasio”. Actorul
Jean Constantin () [Corola-website/Science/303893_a_305222]
-
fie exmatriculat din Facultatea de Drept a Universității din Cluj. Dinu Zamfirescu a lucrat în mai multe munci necalificate, ”fiind căutat de Securitate și stând ascuns în București, am plecat pe diverse șantiere de construcții din țară calificându-mă ca normator și inginer normator. M-am încadrat apoi la Cluj în activitatea de construcții, ca diriginte de șantier, înscriindu-mă din nou la Facultatea de Drept. Am fost iarăși arestat la Cluj de Securitate pentru «crimă de înaltă trădare», apoi anchetat
Dinu Zamfirescu () [Corola-website/Science/322876_a_324205]
-
Facultatea de Drept a Universității din Cluj. Dinu Zamfirescu a lucrat în mai multe munci necalificate, ”fiind căutat de Securitate și stând ascuns în București, am plecat pe diverse șantiere de construcții din țară calificându-mă ca normator și inginer normator. M-am încadrat apoi la Cluj în activitatea de construcții, ca diriginte de șantier, înscriindu-mă din nou la Facultatea de Drept. Am fost iarăși arestat la Cluj de Securitate pentru «crimă de înaltă trădare», apoi anchetat la Securitatea Capitalei
Dinu Zamfirescu () [Corola-website/Science/322876_a_324205]
-
-i profesori pe cei mai titrați lingviști și critici literari ai limbii și literaturii române precum Tudor Vianu, George Călinescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Mihail Pop, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. a plecat în cariera sa de la o simplă slujbă de normator, ajungând contabil, redactor și corespondent permanent al Ziarului "În slujba Patriei" (în timpul serviciului militar), între anii 1955-1958 a fost muzeograf principal la Muzeul regional de istorie din Ploiești, sub îndrumarea profesorului emerit Nicolae Simache și în anul 1963 a fost
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
nici o atitudine, n-aș putea spune că aș fi fost bruscat cândva sau că m-ar fi lovit, da’ am văzut că a lovit pe altul. Pentru ce l-a lovit? Mi-aduc aminte de o scenă. A venit ceva normator, o femeie, iar marea majoritate dintre deținuții care erau acolo erau elevi, tineri. Și câțiva probabil că s-o uitat cu ochiul după femeia aia mai mult decât i-o plăcut lu’ Gherman, și pentru treaba asta mi-aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din Radna. Trimis din nou pe front, cade prizonier în vara anului 1944 și este internat într-un lagăr militar sovietic, împreună cu Constantin Ciopraga, Laurențiu Fulga ș.a. În 1948 se întoarce în țară și lucrează pe diverse șantiere ca tehnician, normator, șef al serviciului de pază, iar din 1963 ca metodist la Biblioteca Regională Banat. Pensionat pentru invaliditate în 1968, se stabilește la Iași. Își publică primele versuri în 1933, în paginile revistei școlare „Mugurași”. Placheta Liane crude îi apare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
pe filieră romantică, le formulează încă din prefața Gramaticii românești din 1828, aveau să fie rapid catalizate ideologic de saint-simonism transformându-se în capacitate de anticipare a evoluțiilor viitoare. Cel care descria uzaje și practici lingvistice la 1828 a devenit normator și legiuitor de limbă la 1840. Și tot din același motiv în discursul lui Heliade Rădulescu figura legii avea să fie o prezență constantă, ca justificare ultimă a acțiunii profetice a poetului. La apus toate progresele s-au făcut în contra
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
VII.1989, București), prozator. Este fiul Elisabetei (n. Teodorescu) și al lui Constantin Tunaru, lăcătuș. Începând din 1942 face cursul secundar la Brașov, Sinaia și Câmpina, încheiat în 1950 la Liceul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov. Până în 1952 funcționează ca normator la o întreprindere din Bușteni. Terminând în 1955 Institutul de Construcții din București, va lucra ulterior ca diriginte de șantier și ca șef de secție în Ministerul Energiei Electrice. Debutează în 1959, la „Gazeta literară”, cu nuvela Zile, nopți și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-aveam voie să ieșim din țarc. Noi eram în colonie dar aveam și țarcuri care înconjurau barăcile, te duceai cu rândul la wc, ca la închisoare. Și atunci am ieșit din țarc pe propria mea răspundere și m-am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
N-am făcut mai nimic. Seara, brigadierul când a venit ne-a luat că n-am făcut norma. Păi să vezi că n-am avut cutare sau cutare, i-am turnat minciuni din astea mici. Apoi m-am împrietenit cu normatorul. Fratele lui lucra la gara din Bârlad și eu i-am spus că-s din Bârlad și că tata e ceferist. Ne-am împrietenit într-o oarecare măsură, dar nu mi-a dat cine știe ce ajutoare. Dar n-am făcut nimic
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de literatură tânără la ferestrele căruia să dea «bună ziua» talentul”, cum se spunea în articolul-program. Se află, de asemenea, între redactorii revistelor „Scrisul creștin” (1937) și „Meșterul Manole” (1939). După război, în 1947, face cursuri de recalificare și lucrează ca normator la o cooperativă de croitorie. Duce acum o existență de om cu elanurile spulberate, căruia nu îi mai rămân decât prieteniile de odinioară: Ionel Teodoreanu, Tudor Mușatescu, Alice Voinescu, Șerban Cioculescu, Ion Lucian Murnu. Librarul, o conferință ținută la Colegiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
nicio atitudine, n-aș putea spune că aș fi fost bruscat cândva sau că m-ar fi lovit, da’ am văzut că a lovit pe altul. Pentru ce l-a lovit? Mi-aduc aminte de o scenă. A venit ceva normator, o femeie, iar marea majoritate dintre deținuții care erau acolo erau elevi, tineri. Și câțiva probabil că s-o’ uitat cu ochiul după femeia aia mai mult decât i-o plăcut lu’ Gherman, și pentru treaba asta mi-aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
prin depășirea normei, duceau câte patru maldări deodată, folosind doi pari în care înfigeau la fiecare capăt câte un maldăr de stuf și pe care îi cărau ținând de mijlocul parilor. Stabilirea normelor de lucru se făcea în mod pervers. Normatorii veneau mai deveme și se ascundeau în copaci, de unde fără a fi văzuți, observau și cronometrau munca disperată a oamenilor. Am discutat cu un deținut care lucra ca un fel de șef de echipă, om cu o figură distinsă și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Între 1952-1953, Își amintește de cadrele de conducere ale coloniei: Era aici și o tripletă administrativă Îngrozitoare, formată din comandantul Borcea, medicul coloniei, Radu, care nu știu dacă era medic MAI sau deținut. Medicul Radu Îndeplinea mai mult funcția de normator al morții decât aceea ce i-o conferea profesiunea lui. Scotea oamenii la lucru chiar cu temperaturi de peste 39 de grade, spunându-le: — O să vă reveniți! (Mulți dintre aceștia nu mai (re)veneau pe picioarele lor!). Comandantul Întreba: — Care e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
București; Studii documentare și specializare în peste 30 de țări: Rusia, Ucraina, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Iugoslavia, Turcia, Grecia, Franța, Italia, Spania, Egipt, Elveția, Germania, Israel, Austria, Letonia, Lituania, Estonia, Armenia, Gruzia, Moldova etc. Activități 1949-1952 -se angajează ca normator la Stațiunea de Mașini și Tractoare (SMT) Stâlpu, județul Buzău. Se transferă la G.A.S. Cândești, apoi la Valea Teancului, în funcția de contabil; 1952-1955 militar la Oradea și Brașov, fiind recrutat în calitate de redactor și corespondent permanent al ziarului În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
neologică reală (multe circulau anterior în limbă, dar, dintr-un motiv sau altul, nu fuseseră înregistrate în vechea ediție). Nu orice nouă indicație normativă are și o susținere în uzul real limbii, unele indicații reflectând, mai degrabă, preferințe subiective ale normatorului. Nu orice nou termen este și o achiziție permanentă a limbii române, multe cuvinte dintre cele nou introduse (vezi, mai ales, DCR2 și Dragomirescu 2005a) fiind creații efemere, pe care, ulterior, limba le va abandona. Dar, dincolo de aceste neajunsuri, faptele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
luat parte la discuțiile inițiale pentru organizarea acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa „Țanu”, Pușcașu, Livinschi, Zbranca și Andronache. A fost în conducerea mai multor camere de agresiune, printre care 104 și 106. Popa l-a repartizat, prin septembrie 1950, ca normator-șef al unității de producție din penitenciarul Gherla, un rol-cheie în acțiune, ceea ce înseamnă că devenise un om de încredere. Bogos a colaborat atât prin participarea la agresiuni fizice în camere, cât și prin colectarea de informații. Nu se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în „comitetul” de conducere cu Mihai Livinschi, Viorel Negrilă, Vasile Luca și Dumitru Ungureanu. A aplicat bătaia atât în camera 103, cât și, mai târziu, în 107, fiind concomitent scos la muncă în bucătărie. Din decembrie 1950 a fost numit normator la atelierul de jucării de către Popa și Bogos, cu sarcina de a da informații despre tot ceea ce se întâmpla. Silvestru Nanu, care a stat împreună cu Zbranca la camera 107, spune că au stat deseori de vorbă și că Zbranca nu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ceas, timp în care începuserăm să ne cunoaștem reciproc, povestindu-ne unul altuia câte ceva. Bobiță era de origine sârb, căsătorit, avea o fată studentă în anul IV la facultatea de filologie din Timișoara, de profesie era lăcătuș, lucrase ca tehnician normator la Întreprinderea Minieră Moldova Nouă, dar acum era pensionat pe caz de boală. Fără studii în domeniul artei, avea înclinații spre pictură, sculptură și iconografie. Era fire veselă și foarte deschisă, un pătimaș al artei și al frumosului. Debutase în
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
luat parte la discuțiile inițiale pentru organizarea acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa 'Țanu', Pușcașu, Livinschi, Zbranca și Andronache. A fost în conducerea mai multor camere de agresiune, printre care 104 și 106. Popa l-a repartizat, prin septembrie 1950, ca normator-șef al unității de producție din penitenciarul Gherla, un rol-cheie în acțiune, ceea ce înseamnă că devenise un om de încredere. Bogos a colaborat atât prin participarea la agresiuni fizice în camere, cât și prin colectarea de informații. Nu se știe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în 'comitetul' de conducere cu Mihai Livinschi, Viorel Negrilă, Vasile Luca și Dumitru Ungureanu. A aplicat bătaia atât în camera 103, cât și, mai târziu, în 107, fiind concomitent scos la muncă în bucătărie. Din decembrie 1950 a fost numit normator la atelierul de jucării de către Popa și Bogos, cu sarcina de a da informații despre tot ceea ce se întâmpla. Silvestru Nanu, care a stat împreună cu Zbranca la camera 107, spune că au stat deseori de vorbă și că Zbranca nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și mutând pantofiori, cefoși, cu năsuc se puneau pe îngrășat, mergeau aplecați pe spate. Făceau căsătorii norocoase, plecau în misiuni îndepărtate, în capitală cinau la un restaurant anume, cu sentinele la poartă. Alții capotau și reveneau lângă mine, socotitori, pontatori, normatori, blestemându-și soarta, plini de invidie la adresa celor convertiți, marani cărora le mergea bine mai departe și poate mereu, de-a lungul și de-a latul luptei de clasă, până când, într-o clipă de reverie, Ceaușescu a declarat încheiată lupta
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]