223 matches
-
hiperkinetice și akinetice, în care predomină tulburările de tip motor, fie de agitație, fie de tip catatonic. Psihozele ciclice Psihozele bipolare cu evoluție ciclică trebuiesc diferențiate de grupa psihozelor maniaco-depresive, precum și de grupa psihozelor schizofrenice, întrucât ele constituie un grup nosologic independent de tulburări psihice, fapt precizat de numeroși specialiști din domeniu (K. Kleist, E. Fünfgeld, K. Leonhard). Aceștia au descris trei grupe de forme clinice: psihozele anxios-expansive, psihozele confuzive excitant-inhibante și psihozele motorii hiperkinetic-akinetice. Dăm, în cele de mai jos
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se dispun, la polul endogen, predispoziția ciclotimică și predispoziția schizofrenică, iar la polul exogen, se dispun, de o parte și de alta, afecțiunile organice cerebrale și factorii psihogeni. Între aceștia se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice (vezi schema din pagina 335???). 29. PSIHOZELE ENDOGENE IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) Cadrul psihopatologic general Psihozele delirante cronice cu caracter sistematizat, simple sau halucinatorii, completează sfera psihozelor endogene. Caracteristica lor psihopatologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudini mintale” fixe, de tipul unei „încremeniri rigide” într-un prezent perpetuu, inflexibil, în care locul central îl ocupă ideile și preocupările sale delirante, pe care bolnavul încearcă pe orice cale să le realizeze. Vom analiza în continuare marile tipuri nosologice de psihoze endogene delirante, simple sau halucinatorii, cu evoluție cronică, ce nu produc alterări profunde ale personalității cum este cazul psihozelor din grupa schizofreniei. În categoria psihozelor endogene delirante de tip sistematizat, cronice, sunt incluse următoarele: paranoia sau delirul sistematizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incluse următoarele: paranoia sau delirul sistematizat cronic, nehalucinator; parafreniile sau psihozele delirant-halucinatorii cronice; deliranții pasionali, la care delirul simplu, sau halucinator, este bine sistematizat din punct de vedere tematic și în final, psihozele endogene atipice. Aceste tulburări reprezintă o categorie nosologică importantă și extrem de interesantă pentru psihopatologie, întrucât ne oferă, pe lângă aspectele de o mare varietate și complexitate a tulburărilor psihice, și posibilitatea de a „vedea” și de a „înțelege” persoana umană din punct de vedere psihologic, într-o dublă perspectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu îl cunoaște personal. Erotomania este impresia delirantă de a fi iubit. Asocierea erotomaniei cu gelozia este o situație frecvent întâlnită la deliranții paranoici. Parafreniile Delimitare și caracteristici E. Kraepelin este cel care a împărțit deliranții cronici în două grupe nosologice distincte și anume: Grupa demenței precoce, sau a schizofreniei, caracterizată printr-un delir incoerent, nesistematizat tematic, cu evoluție cronică urmată de deteriorarea profundă a personalității în plan intelectual, afectiv și volitiv-comportamental. Grupa paranoiei, caracterizată prin existența unui delir net sistematizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracteristici specifice, motiv pentru care, în continuare, vom studia aspectele psihopatologice ale psihozelor debililor, așa cum sunt ele cunoscute și etichetate în literatura științifică de specialitate (K. Schneider). Psihozele debililor K. Schneider, care a acordat o atenție specială studiului acestui cadru nosologic, face de la început precizarea că starea de debilitate mintală este cea care din punct de vedere psihopatologic este opusă inteligenței. În ceea ce privește inteligența, autorul citat o leagă de sfera gândirii, definind-o în felul următor: „inteligența este totalitatea aptitudinilor și a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un aspect sub-clinic, decelabil numai la testele psihodiagnostice, se vorbește despre o stare de deteriorare mintală. În ceea ce privește potențialul evolutiv al demenței, acesta depinde în principal de procesele cerebrale care-l condiționează. Inițial s-a considerat că demențele reprezintă un grup nosologic caracterizat printr-o degradare ireversibilă, cronică și progresivă, cu caracter incurabil. Rezultatele terapeutice obținute însă în cazul formelor demențiale ale PGP au modificat întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patografică redau într-o manieră lărgită „formele clinice” ale bolilor psihice, ca „mod-de-a-fi” al bolnavului. Prin aceasta ele ne oferă un cadru lărgit de înțelegere al bolii psihice în conexiune cu exigența bolnavului. Pentru a avea o continuitate între clasificarea nosologică și modelele de viață ale bolnavilor psihici, am luat drept cadru de referință principalele grupe nosologice, încercând să facem o transpunere a acestora din sfera clinicii psihiatrice în cea a antropologiei psihopatologice. În sensul acesta am izolat următoarele modele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceasta ele ne oferă un cadru lărgit de înțelegere al bolii psihice în conexiune cu exigența bolnavului. Pentru a avea o continuitate între clasificarea nosologică și modelele de viață ale bolnavilor psihici, am luat drept cadru de referință principalele grupe nosologice, încercând să facem o transpunere a acestora din sfera clinicii psihiatrice în cea a antropologiei psihopatologice. În sensul acesta am izolat următoarele modele de existență pato-biografice care acoperă cadrul nosologiei bolilor psihice: existența nevrotică, existența narcisică, angoasă și disperare, existența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adapta cerințelor obiectului. Metoda psihologică folosită este o „hermeneutică” a vieții interioare a subiectului studiat. Aceasta va căuta să depășească simpla observație clinico-medicală a psihiatriei, care prin caracterul ei va rămâne în limitele formale ale necesităților impuse de stabilirea cadrului nosologic al bolii psihice, și anume diagnosticarea. Psihopatologia va căuta ca înaintând dincolo de diagnostic, să descopere sensurile umane ale nebuniei. 3) Raporturile epistemologice Stabilind ce obiective urmărește cercetarea în psihopatologie, vom remarca faptul că aceasta se intersectează cu psihologia, de la care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanelor de sex opus, traducând o devianță sexuală. Vagabondaj: incapacitatea unor indivizi de a se putea fixa într-un loc; pulsiunea morbidă, irezistibilă de a pleca și călători permanent fără o direcție anumită și fără un scop precis. Vesanie: concept nosologic ieșit din uz, desemnând psihozele cu evoluție cronică, incurabile. Viol: violență sexuală exercitată asupra unei persoane de sex opus, de același sex, sau asupra copiilor sau bătrânilor, împotriva voinței acestora, a legilor morale și sociale. Violență: act antisocial, conduită agresivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a unor deficiențe, urmată de un diagnostic corect și un program de intervenție timpurie, conduce la un grad ridicat de recuperare și ameliorare a stării de handicap pentru copilul respectiv. În realizarea încadrării pe grade de handicap, în funcție de diversitatea entităților nosologice, se va ține seama de faptul că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de aceasta în raport cu stadiul de evoluție, dificultățile apărute în activitatea și participarea socială, factorii personali etc. Deci pentru aceeași boală - ca
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
4. Metode și mijloace de investigație psihopedagogică a persoanelor cu cerințe speciale" Cunoașterea particularităților psihopedagogice ale fiecărui copil cu cerințe educative speciale, indiferent de tipul deficienței, precum și stabilirea unui diagnostic diferențial au la bază (pe lângă indicii de natură etiologică sau nosologică) și o serie de metode științifice grupate în două mari categorii: - metode și mijloace accesibile tuturor categoriilor de specialiști (cadre didactice, instructori de educație, specialiști terapeuți etc.); - metode și mijloace de uz intern, folosite de persoane care au o pregătire
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihiatric. În ultimii ani, termenii din domeniul medical, specifici nosologiei psihiatrice, clasice sau moderne, sunt utilizați mai puțin în domeniul psihopedagogiei speciale, existând recomandări ferme din partea specialiștilor acestui domeniu de a renunța la terminologia medicală din cauza efectelor induse de eticheta nosologică în planul psihic și al percepțiilor/reprezentărilor negative din partea opiniei publice cu privire la această categorie de persoane. Această atitudine are o mare importanță mai ales din perspectiva integrării socio‑profesionale a persoanelor și înlăturării mentalităților și prejudecăților care constituie adevărate bariere
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o scală numerică. Există o serie de caracteristici atipice ale dezvoltării mintale la copii, fapt care trebuie să intre în atenția specialiștilor diagnosticieni și a educatorilor, pentru a nu subevalua sau supraevalua un copil, pornind de la simple cifre sau etichete nosologice. De exemplu, pot fi întâlniți copii care la vârste mai mici nu reușesc să rezolve o serie de sarcini, aparent normale pentru vârsta lor, riscând să fie catalogați ca deficienți sau întârziați mintal, dar care, ulterior, să impresioneze prin ineditul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și compensatorii. În viziunea unor autori (Păunescu și Mușu, 1997, pp. 157‑158), procesul de diagnostic presupune parcurgerea următoarelor etape: - analiza simptomelor/semnelor; - sinteza simptomelor într‑un sindrom sau o maladie (diagnosticul pozitiv); - compararea și analiza sindromului în contextul datelor nosologice (diagnosticul diferențial); - identificarea și cercetarea cauzelor (diagnosticul etiologic). În altă ordine de idei, informațiile și concluziile investigațiilor de specialitate se concretizează în sinteze specifice care constituie diferite categorii de diagnostic: - diagnosticul clinic - presupune identificarea deficienței în raport cu unele semne clinice descrise
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
somatice ale acestuia); raportul dintre psihogenii și deficiența mintală este controversat și greu de discriminat încă (unele opinii susțin existența unor tipuri de deficiență mintală pe fond psihotic și nevrotic, alte opinii stabilesc o relație relevantă între cele două categorii nosologice); - stările epileptice (unele cercetări au relevat o relație între diverse tipuri de deficiențe mintale și epilepsie). Între toate aceste categorii diagnostice, pseudodeficiența mintală (pseudodebilitatea mintală, pseudoarierarea mintală, falsa debilitate mintală, debilitatea camuflată, deficiența mintală atipică) reprezintă un reper frecvent întâlnit
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
medicale, diagnosticul clinic va fi utilizat doar în scop orientativ, pentru a se evita riscul confuziei între posibilitățile individuale de adaptare și probabilitățile statistice ale adaptării categoriilor de apartenență (altfel spus, evitarea efectelor negative care pot fi provocate de eticheta nosologică a deficienței sau incapacității); b) decizia de orientare spre învățământul special va avea un caracter temporar, oferind copilului posibilitatea de a reveni pentru reexaminare complexă și reorientare (respectarea dreptului copilului de a avea șanse egale la educație și, atunci când rezultatele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teste colective de inteligență; - teste individuale verbale și de performanță. 9. Indicatorii de dezvoltare: a) vârsta biologică; b) vârsta de dezvoltare: - mintală; - motorie; - a limbajului; c) comportament ludic; d) învățarea socială și coeficientul de socializare; e) vârsta școlară. 10. Diagnostic nosologic și descriptiv. ANEXA 14 Școala/instituția ........................................................................................... Adresa ....................................................................................................... Fișă de cunoaștere psihopedagogică și socială a elevuluitc "Fișă de cunoaștere psihopedagogică și socială a elevului" Întocmit de la...................... până la........................ I. Date personale: Numele ................................... Prenumele ...................................................................... Data nașterii .................. Locul nașterii ............................................................................. Domiciliul ...................................................................................................................... Înscris la școala/instituția
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai multor tratamente diferite (farmacologice/psihosociale) la subiecți regrupați sub o etichetă generică. Confruntate cu problemele unui subiect anume, clasificările nosologice și comparațiile statistice nu ajută deloc clinicianul în analizarea lor, în luarea unei decizii terapeutice și în individualizarea unui tratament. Abordarea psihodinamică Principiile abordării psihodinamice Abordarea psihodinamică se sprijină pe unul sau altul dintre corpusurile teoretice propunând o înțelegere globală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în literatura medicală și antropologică. Pe de altă parte, acest studiu vine să sublinieze diferențele dintre etnii și religii în ceea ce privește stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate, stabilind concluzii cu importanță teoretică și aplicabilitate practică. Simptomatologic și nosologic, studiul confirmă informațiile din literatura de specialitate, aducând însă informații despre specificul spațiului românesc și reliefând, prin studiul unui grup multietnic și multidenominațional, legătura dintre stil de viață, factori biologici, psihologici, socioeconomici, spirituali și patologici. Metodologie Activitatea de teren s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai variate. În psihiatria sec. al XIX-lea, literatura engleză de specialitate vorbea despre moral insanity. În sec. XVIII aceste tulburări erau clasificate În grupa „pasiunilor morbide”. În sec. al XX-lea este fixat și unanim acceptat de specialiști cadrul nosologic al psihopatiilor, În care sunt incluse acest tip de tulburări. Un studiu de psihologie morală nu poate neglija acest grup de modificări. Tratarea lor În psihiatrie sau psihopatologie caută să pună În evidență, În primul rând, aspectele medicale sau psihologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
îndeosebi la nivelul relației dintre terapeut și client, ascunde în construcția sa multe ambiguități, mai ales în delimitarea acesteia de tulburarea somatică. O analiză atentă a sistemului american de clasificare a tulburărilor mentale (D.S.M.IV TM) dezvăluie faptul că matricele nosologice, paradigmele de definire ale tulburărilor mentale nu sunt suficient de clare pentru a fi, în toate situațiile, operaționale în spațiul clinic. Din punctul nostru de vedere, în cazul celor două mari sisteme de clasificare a bolilor psihice - D.S.M.IV TM
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tendință taxinomică, în D.S.M.IV TM este utilizată, spre exemplu, sintagma de „individ cu tulburare de sindrom de schizofrenie”, și nu cea de schizofrenic. Continuând pe linia de analiză a construcțiilor conceptuale ale celor două mari sisteme internaționale de clasificare nosologică, apar ca evidente diferențele semnificative dintre sintagma de tulburare mentală, ce aparține D.S.M.IV TM și sintagma de boală mentală, ce aparține C.I.M.10 (Clasification of Mental and Behavioricals Disorders - OMS, Geneva, 1992). Utilizarea de către D.S.M.IV TM a sintagmei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ce aparține D.S.M.IV TM și sintagma de boală mentală, ce aparține C.I.M.10 (Clasification of Mental and Behavioricals Disorders - OMS, Geneva, 1992). Utilizarea de către D.S.M.IV TM a sintagmei de tulburare mentală, alături de cea de sindrom, pentru identificarea entităților nosologice este, fără îndoială, mai adecvată și, în același timp, mai eficientă în demersul de înțelegere clinică a fenomenului de suferință psihică și în demersul terapeutic, realizat în favoarea pacientului/clientului. Excluderea socială a bolnavului psihic. Rolul asistenței sociale în susținerea persoanelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]