274 matches
-
dezvăluie momente intime din viața lui Johann Strauss, Din Dobrogea adună „scene și portrete” mai mult ca probabil „după natură”. Trei narațiuni din volumul O muză (1922) fac parte din proiectatul serial Amintiri din cariera diplomatică. Conținutul unei proze din Novele romane e rezumat în titlu: O vânătoare de vulpe în Campania romană. Badea Cârțan la Roma. În câteva mici scrieri rememorative relatările sunt înecate în descripții: Mănăstirea Dealu, Ceahlăul, împrejurimile orașului Albano. Spre Costești, un fel de reportaj cinegetic, întârzie
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de valorile consacrate, de „literatura noastră clasică și actuală, opere ce avem mai desăvârșite”. Autorii selectați sunt Ion Creangă (Amintiri din copilărie - fragment), Mihai Eminescu (Ce te legeni, codrule, La mijloc de codru des, Ce stă vântul, Glossa), I. L. Caragiale (Novelă, La hanul lui Mânjoală), Barbu Delavrancea (Bunicul, Bunica), Octavian Goga (A murit Caragiale), George Coșbuc (Mama), N. Gane (Aliuță, Petrea Dascălul), Alexie Mateevici (Limba noastră), Nichifor Crainic (În taină), Tudor Pamfile (Snoave). Se mai reproduc versuri de Mihai Codreanu și
VREMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290657_a_291986]
-
rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care le lansa. SCRIERI: Rusalin a lui Dămian, Brașov, 1881; Stan Bolovan, Brașov, [1886]; Țiganii, Blaj, 1886; Isteață și pace!, Brașov, [1887]; Norocul și mintea, Brașov, [1887]; Leonat cel tânăr, Gherla, 1893; Novele și schițe, I-II, Gherla, 1898-1899; Povestiri din viața țăranilor români, I-II, Sibiu, 1900-1901; Novele, București, 1901; Povestiri, pref. Octavian Goga, Sibiu, 1908; Lucă-minte slabă și alte povestiri pentru popor, Sibiu, 1925; Stan Bolovan și alte povestiri ardelenești, Sibiu
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
premiată o nuvelă, unul dintre colaboratorii statornici ai revistei „Familia”, unde publică, până în 1903, versuri, povestiri, nuvele. Mai scrie în almanahul orădean „Fenice”, în revistele „Amicul familiei”, „Minerva”, „Lumea literară”, „Rândunica” ș.a. La Gherla îi apar volumele Poezii (1881) și Novele (1902). Dacă în versuri - de dragoste, mergând spre istorie ori avându-și sorgintea în poezia populară - R.-B. îi imită greoi pe V. Alecsandri și pe D. Bolintineanu, în proză se simte mai în largul lui. Ca și alți colaboratori
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
literară” devine „Revistă bilunară ilustrată. Artă. Literatură. Știință”, iar odată cu intrarea în cel de-al doilea an de apariție survine ultima modificare: „Stropi de rouă. Revistă enciclopedică bilunară”. Dezideratul exprimat de redactori în deschiderea primului număr, acela de a publica „novele, amintiri, versuri, schițe umoristice și de a căuta să obțină concursul scriitorilor noștri de valoare”, îi determină ulterior să solicite „corespondenți harnici pentru locurile vacante, în provincie”. Alături de rubricile specifice unui magazin - „Doctorul sănătoșilor”, „Rubrica amuzantă”, „Coloana veselă”, „Cugetări”, „Varietăți
PLOIESTIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari brașoveni, 176-177; Dicț. lit. 1900, 659. G.D.
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
alocuri, într-un didacticism care, deși „acoperit” de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan Paul, CLJ, 1926, 10; Călinescu
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
1862; ed. îngr. Marian Barbu, pref. Ștefan Cazimir, București, 1984; Judecata lui Brânduș, București, 1864; Zulufenblum sau Drepturile ebreilor, București, 1879; ed. (Zulufenblum), București, 1898; O floare la Plevna, București, 1880; Zapciu, București, 1881; Bătăușii, București, 1894. Traduceri: Florian, Trei novele, București, 1853; Paul de Kock, Lăptărița din Montfermeil, București, 1855, Madelena, București, 1857. Repere bibliografice: N. Iorga, Bucureștii de acum un veac, după romanul unui avocat (Ioan Em. Bujoreanu, 1862), AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XVI, 1934-1935; Călinescu, Ist. lit.
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
numai că și eu am dreptate. Tonul de conversațiune, caracterele serii, situațiunile ce le-ntrebuințați în novele sânt bune pentru comedia de salon, dar comedia e un teren foarte apt și pentru desvoltarea ideilor satirice. Astfel, ce risipiți ici în novele, colo-n caracteristice izolate, le-ați putea împreuna cu succes în comedie, ca într-o monas superior. Poate ca să nu fiți de ideea mea, însă eu cred că, dacă aveți vo scriere în care elementul clasicității să predomine, apoi e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
EminescuOpXVI 39} mea până acuma. Apoi am avut și supărări care de care mai minunate; pro primo: un proces de presă, al cărui capăt nu sânt încă în stare de a-l prevedea. M-ați întrebat de opiniunea mea asupra novelei de voiaj Pe malul mării. O găsesc preafrumoasă, mai ales în caracterizarea consecventă și fină a personagiilor și în tonul conversațiunilor; astfel încît aș fi de părere că n-ați face rău de a cultiva cu deosebire comedia de salon
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ne face incapabili de a ne aduna mințile. Junimii de-aici i s-a stricat rostul cu Rossi. Pîn'la venirea acestui genial actor, țineam regulat vinerile ședință în cari s-a citit aforismele lui Schopenhauer, capitole din Bălcescu, o novelă a lui Slavici, Gura satului, o traducere în versuri a lui Ruy-Blas (Ol[lănescu ]), apoi versurile mele ce vi le trimit, c-un cuvânt Junimea de-aici a mers pîn-acum strună. De la venirea lui Rossi, serile toate ale săptămânii sunt
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
{EminescuOpVII 93} SĂRMANUL DIONIS NOVELĂ ..... și tot astfel, dacă închid un ochi vad mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea - o și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întuneric. - Uite, zisei, oare nu voi găsi în acest om un Tasso, să-l studiu mai de-aproape? întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour. II După ce-mi propusesem să-nmărmuresc figura sa cea frumoasă în vro novelă a mea, a[m ] căutat negreșit să fac cu el o cunoștință mai de aproape. L-am văzut în urmă de mai multe ori și, fiindcă o atracțiune instinctivă mă fermeca înspre el, de aceea i-am propus să mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a avut onoarea d-a spune în șirul al doilea al acestei făcătoare de epocă scrieri, ci aceea a fost numai o stratagemă prin care umilitul de mine am vrut să fac ca să mi se citească cel puțin precuvântarea acestei novele originale. Zicând oare că nuvela e originală n-ar fi însemnat de - a-mi tăia apele din capul locului? Însă nu voi cu toate astea să vând nimărui mîța-n sac; dacă cineva dorește să vadă desfășurîndu-se înaintea ochilor săi un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1876] BIBLIOGRAFIE ["A APĂRUT CHIAR ACUM... A apărut chiar acum și se află de vînzare: "Calendarul bunului econom" pe anul 1877 întocmit de d-nii Comșa și Eugen Brote. Cu mai multe ilustrațiuni intercalate în text. Cuprinsul calendarului este: Popa Tanda, novelă. Poezii: Cinel-Cinel - Mărioara - Cât te-am iubit - De-ai putea - Groaza - - Țiganul și purcelul - Cântece populare. Despre scrierea limbei române. Economia cîmpului: Tractarea gunoi {EminescuOpIX 226} ului de grajd - Ghipsul - Cenușa și găinațul - Alegerea sămînței - Stărpirea tăciunelui - Cultura trifoiului - Plugul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Numele autorilor, care amândoi sunt bărbați de specialitate, poate servi drept garanție despre buna alegere și tractare a materiilor cuprinse în "Calendarul bunului econom". Alăturea cu agricultura, calendarul cuprinde o colecțiune aleasă de poezii, precum și una din cele mai nimerite novele populare. Comerciantul, industriașul, meseriașul, învățătorul, preotul, amploaiatul, ei toți află în "Calendarul bunului econom" învățături practice pentru trebuințele zilnice. "Calendarul bunului econom" se poate comanda la d-nii Iosif Drotleff et Comp. în Sibiu, cu prețul de 50 cr., adică ceva peste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru a evita scandalele între publicul român și "nobilii oaspeți" ai "Trompetei". [21 ianuarie 1877] PRO DOMO Ca răspuns la persiflarea poeziilor unui domn Anghel din Botoșani, care, în complicitate cu alții, a fost comis un calendar cu versuri și novele imposibile, un domn R. găsește ocazie de a discuta persoana redactorului părții neoficiale a acestei foi. Aceasta n-ar fi nimic. suntem deprinși de a vedea amestecîndu-se în discuții unde nu este vorba nici de casa, nici de familia cuiva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
greșite și criticele sale vor fi cu atât mai aspre, cu cât literații de cari va vorbi vor fi mai lipsiți de cultură. Când cineva nu s-a împrietenit nici măcar cu gramatica românească, să nu cuteze a scrie poezii și novele. Toată această întîmpinare o scriem presupuind că discutăm c-un domn R. Cu "Curierul intereselor" nu ne-am fi dat această osteneală, căci pentru redactorul acelui ziar orișice abstracțiune e dincolo de sfera priceperei sale. Redactorul "Curierului intereselor" joacă în presa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autorul au avut ni se pare un singur premergător în Învățătura pentru prăsirea pomilor, scrisă de Francisc Haintl, Buda, 1812. [1 august 1877] "ROMAENISCHE SKIZZEN" Romaenische Skizzen se intitulează un mic volum de narațiuni, copii de pe natură, povești populare și novele, traduse din limba română de d-na Mite Kremnitz. Precedată este cartea de-o introducere asupra culturii române din veacul al XV-lea până astăzi și de critica d-nului Maiorescu contra direcției actuale a culturii noastre. Încolo cuprinde următoarele lucrări
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Încolo cuprinde următoarele lucrări: La crucea din sat, narațiune de I. Slavici, Popa Gavril, copie de pe natură de I. Negruzzi, Cucoana Nastasiica de acelaș, Popa Tanda de Slavici, Mihnea cel Rău de Alexandru I. Odobescu, Doi feți-logofeți, poveste populară, Șanta, novelă de {EminescuOpIX 409} Nicu Gane. Asupra alegerii se-nțelege că nu ne vom pronunța noi, căci afară de Mihnea cel Rău toate celelalte lucrări au apărut în coloanele acestei reviste. Traducerea însă este foarte bună, căci reproduce pe cât este cu putință
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reproduce pe cât este cu putință orice locuțiune românească prin una ecuivalentă germană. Caracteristic este că în România n-au luat pîn-acum nimeni act de aparițiunea acestui volum, afară de ziarul german din București "Epoche", care au și reprodus în foiletonul său novela "Popa Tanda". [1 august 1877] ["O RECENZIUNE... O recenziune a logicei d-lui Titu Maiorescu au apărut în "Columna lui Traian", n-rii 6 - 7, și e scrisă de d. dr. Zotu. Nu ne miră de loc că această recenziune dezaprobă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
științei, care e de domeniul lumii întregi, în formele vii, mlădioase și încîntătoare prin originalitate a poporului. Va să zică o scriere este populară sau prin materie și prin modul espunerii (literatura poetică în sens larg), sau cel puțin prin modul espunerii (novela, știința aplicată). Să vedem cuprinsul primului număr de literatură populară: 1. Din pământ în lună (roman) de Jules Verne. 2. Rezbelul actual și Chestiunea Orientului. 3. Varietăți. a) Despre trei tineri savanți, articol în care se vorbește despre susținere de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e mai puțin fonetică decât a Foișoarei și samănă întrucîtva cu cea a "Presei" din București - dar limba e îngrijită și înainte de toate foaia conține mai mult articole originale. N-rul 1, din 18 august, cu-prinde următoarele: "Amor și răzbunare", novelă istorică; "La griji", poezie de I. Al. Lăpădat; "Constantin Negri", biografie, însoțită de portretul patriotului român; "Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cităm și noi pe cât ni sânt cunoscute; declarând anticipando că vom cerca totodată să dovedim și puțina influință ce-au esersat ele asupra pasurilor unitare ale literaturei noastre. Pronunția: Dumnedzăul meu! [cu] dz în loc de z. Vezi scrierile lui Asachi și novelele publicate de el în almanacurile calendarelor sale, prin care el consacra această pronunție! Dar îmi va răspunde un etimologist cumcă prin citațiuni de natura acesteia eu nu fac decât verific oarecum prin fapte ceea ce domnia-lor susțin în principiu. Fapte de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Eugen, Sfidarea retoricii, Editura Cartea Românească, București, 1985. I.L. CARAGIALE (1852-1912) I.L. Caragiale s-a născut în satul Haimanale, județul Prahova, la 30 ianuarie 1852. A studiat la Ploiești și București. Opere: Schițe (1897); 1907, din primăvară până-n toamnă (1907); Novele, povestiri (1908); Teatru (1908); Momente, schițe, amintiri (1908); Schițe nouă (1910); Abu-Hassan (1915; Culegeri postume (1920); Opere I-III (1920-1932), IV-VII (1938-1942); Alte povești (1939) etc. UNIVERSUL ARTISTIC I.L. Caragiale a scris momente, schițe, nuvele, povestiri, piese de teatru. Scriitorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]