1,735 matches
-
produse diverse ale industriei chimice, materiale plastice, cauciuc și articole din acestea; 286 de mii de euro la piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea; 587 de mii de euro la produse de lemn, plută și împletituri de nuiele; două mii de euro la paste de lemn, deșeuri de hârtie sau de carton, hârtie și carton și articole din acestea; 731 de mii de euro la materii textile și articole din acestea; 1 946 de mii de euro la încălțăminte
Agenda2006-21-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/284975_a_286304]
-
timpul lui Luther. A devenit populară și în alte țări, de pe la începutul secolului al XX-lea. De obicei, este confecționată din crengi de brad ori în combinație cu vâsc și iederă (sau alte plante verzi) împletite pe un cadru de nuiele. Pe cunună sunt așezate patru lumânări ce vor fi aprinse pe rând, în fiecare dintre cele patru duminici și arse complet în ziua de Crăciun. Decorațiuni pentru brad. Timp de secole, copacii erau decorați cu mere, prăjituri și dulciuri. Martin
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
poștei, apărută într-o lucrare tipărită în anul 1828, la Londra: “O căruță mică formată din scânduri legate între ele, cam de trei picioare înaltă și lată de două, lungă aproximativ patru, fu trasă în fața mea. Înăuntru era căptușită cu nuiele împletite și umplută cu fân. Mergea pe patru roți mici, fiecare lucrată dintr’o bucată subțire de lemn, cam de 12 inch. în diametru. La spatele acestui dogcart mi s’a legat sacul meu de călătorie, ca sămi servească drept
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din nuiele împletite în picioare ca să mai țină ceva dos către nord. Când vântul sufla mai vârtos îi lua și bruma de pe casă, că pe atunci cine avea stuf pe casă era om înzestrat, iar cine avea șindrilă era om de vază
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sau dărâmate pentru izlăjire cu contribuția fiecărui țăran în parte. Când vreunul din locuitori nu-și făcea la timp porțiunea de gard la țarină, era luat cu forța de nimesnic și dus la acel loc, unde era bătut cu o nuia până ce-și făcea datoria.” (Stahl, 1998, p. 277) Astfel, pentru a putea fi menținută această tehnică de exploatare, apar reguli de pedeapsă. Tot cu acest scop apar și reguli de cuprindere mai stricte. Așadar, exploatarea agricolă în țarină nu putea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
aceea trăia un om mărunțel pe care toți Îl strigau Moș Arici, nu pentru că ar fi fost bătrân, ci pentru că era adus de spate și privea mereu În pământ. El avea picioarele scurte și ori de câte ori Îl Întâlneai, căra vreascuri și nuiele cu spatele. Ei bine, acel om singuratic auzise de la bunicul său cum că iarba fiarelor ar crește pe stânci, o vezi ușor pe Întuneric, ea scânteind. Mai auzise că deși este veninoasă, ea da puteri miraculoase celui care Îi vede
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și o mâncă pe toată. Zmeul râse de Moș Arici, cât de mic era și facea pe grozavul. Atunci omulețul nostrum se transformă Într-un animal mic. Zmeul fiind flămând, se bucură gândind că Îl Înghite pe loc, dar vreascurile, nuielele pe care le cărase până atunci Moș Arici În spate se transformaseră În niște țepi ascuțiți care-l Înțepară atât de tare pe Zmeu, că i-a pierit cheful pentru totdeauna să mai sperie drumeții de treabă. ALUNUL Cu nuielele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nuielele pe care le cărase până atunci Moș Arici În spate se transformaseră În niște țepi ascuțiți care-l Înțepară atât de tare pe Zmeu, că i-a pierit cheful pentru totdeauna să mai sperie drumeții de treabă. ALUNUL Cu nuielele de alun se căutau În trecut atât comorile curate , cât și comorile necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ALUNUL Cu nuielele de alun se căutau În trecut atât comorile curate , cât și comorile necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de alun se căutau În trecut atât comorile curate , cât și comorile necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul fecior
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul fecior al unei Împărătese credincioase, uristoarele i-au spus pe rând: una -să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dar tu ai uitat de sufletul meu.Să n-ai parte de soață, să fii la margine de drum, copac singur, că singură și eu am trăit pentru tine, iar oamenii să treacă mereu pe lângă tine și mereu să rupă nuiele, și să te doară cu mă doare pe mine acum! Îndată feciorul se prefăcu În copacul ce-i zicem alun.
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oi gândi, m-oi gândi. Îmi place ideea! Mai stați pe aici? Mai rămân câteva zile. Bine, atunci mai treceți pe la noi și mai vorbim. La plecare se trezi că lelea Maria îi întinde un paner cu mâner, împletit din nuiele, acoperit cu-n prosop înflorat. V-am pus câte ceva de la noi, să aveți sus de-o gustare. Bogdaproste și mulțumesc. Ziua bună și mergeți cu bine, domnu' Petre. La ieșire îl aștepta Toni, care când porniră spre casă, stătea lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac privatizări; - 2002 - 992 de locuitori, 361 de gospodării, 265 de pensionari, 170 de copii, 150
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sunt cele legate de procesarea producției agricole și de prelucrarea unor resurse locale. În localitatea Lespezi se află moară de porumb, brutărie existentă din 1970, secție de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cizmărie, croitorie, împletituri de nuiele - Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb și ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se exploatează pietriș, nisip (între Buda și Lespezi), tot mai rar gresie. Pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu gard de nuiele sau de harțapele (bucăți neregulate de scândură) și o poartă. Componentele gospodăriei sunt : locuința, curtea și construcțiile anexe (cuptorul și bucătăria de vară, beciul sau zâmnicul, porumbar sau coșer, șura pentru animale, coteț pentru porci, poiată pentru păsări, șopron pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bătrâni și gospodine grăbite se înghesuiau să cumpere vin pentru praznicul cel mare de a doua zi. Am făcut la stânga pe o ulicioară. - Mai e mult? - Tucă! mi-a răspuns Stancio, împingând cu umărul o portiță într-un gard de nuiele. Am văzut în fundul ogrăzii o casă cu streșini joase, încărcate de zăpadă. Era lumină la fereastră. Un câine a hămăit de câteva ori și ușa s-a deschis: în privazul ei luminat s-a ivit o femeie tânără și, la
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
energii, ne-bă-nuite tîlcuri. "Demodarea" lor nu e decît un truc menit a le testa perenitatea, natura enigmatică. Damigeana devine "obiectul răsfățat din casa noastră / umblăm cu ea de parcă am ține în brațe un copil abia născut", "înfășurat în scutece de nuiele subțiri", liliacului nu i s-ar putea reproșa faptul că "atîrnă ca o zdreanță" iar patefonului nu i s-ar putea suprima brusc "patima blazării moderne". Extincția obiectelor, victimă a unor carii "impulsionate de setea cunoașterii", e serafică: "cînd ele
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
sau mai puțin localizate istoric și etnografic, dar și acelea ale arhaicității pur și simplu, în special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc. se armonizeză și intră într-o altă dimesiune prin coliziunea cu materiale, tehnici, medii și ideologii noi. Dacă aici amintim metalul, polimerii, formele industriale gata constituite, ceramica, porțelanul, mediile electronice, în special foto și video, sudura
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
materiale și tehnici la cele mai subtile provocări ale contemporaneității. Formele arhaice se convertesc subit în repere ale unei surprinzătoare avangarde, clasicismul se instalează confortabil în forme de lut sau în lemnul cioplit sumar, barocul se revarsă din împletitura de nuiele, romantismul se naște din coloratura afectivă a obiectelor, iar țipătul expresionist poate fi perceput, aproape la fiecare pas, solidar deopotrivă cu forma și cu tonul cromatic. Dar dincolo de această simultaneitate transistorică și postideologică, dincolo de generozitatea unei priviri ample și atotcuprinzătoare
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
ei abandonați în coșul cu rufe murdare sunt la îndemână. Iar micul poem în proză care îi celebrează conține toată senzualitatea narcotică - amestec savant dozat de inocență și perversitate asumată - specifică stilului inconfundabil Emil Brumaru: Într-un vast coș cu nuiele, plin de rufe murdare, am descoperit chiloții Profirei (...). Nu mă mai săturam să le respir duhoarea suavă. Pieptul mi se umplea de o plăcere dureroasă, mă înăbușea bucuria nemiloasă a parfumurilor oculte, scelerate, de mare iapă. Prăbușit pe un pat
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
întors, Cele cinci simțuri, Fum), imaginile sunt realmente frumoase, făcând uitată rețeta prin valoarea estetică adăugată. Iată și acest Bocet, poate cel mai bun poem din volum: "o femeie adună frunzele căzute/ în curtea dintre blocuri/ cu o mătură de nuiele/ știu asta fără să văd nimic/ - stau întins în pat cu ochii închiși -/ aud însă foșnetul ritmat al măturii/ și sunt sigur că e o femeie/ și nu altceva/ fiindcă doar ele jelesc întotdeauna/ într-un fel sau altul/ morții
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
al lui Ion D. Sîrbu, transpare o schemă epopeică, prototipul fiind Odiseea. Ca și Homer, consideră criticul, Sîrbu povestește pățaniile unui erou care se zbate să revină pe meleagurile natale, să treacă între Scylla și Carybda, să se ferească de nuiaua magică a Circei, să nu ajungă victima mîniei zeilor. însă spre deosebire de Ulise, acesta eșuează. în ciuda nefericirii sale, el nu părăsește totuși cîmpul de luptă, străduindu-se a păstra, în subiectivitatea ipostazei de narator, valorile pe care realul imund i le-
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]