26,148 matches
-
a citit și două proze din volumul intitulat Fotografii vechi, povestiri, realizat în urma unei călătorii la Plovdiv. Iar Herta Müller a prezentat și citit cîteva poeme-colaj din volumul intitulat, în traducere aproximativă, În coc locuiește o doamnă. Scriitoarea, care se numără printre candidații la Premiul Nobel pentru Literatură, lucrează în prezent intens la acest tip de poeme. Un interviu pe care mi l-a acordat cu prilejul întîlnirii la Schloss Solitude îl voi prezenta cu altă ocazie. Printr-o fericită potrivire
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
lucrează în prezent intens la acest tip de poeme. Un interviu pe care mi l-a acordat cu prilejul întîlnirii la Schloss Solitude îl voi prezenta cu altă ocazie. Printr-o fericită potrivire a întîmplării, printre bursierii Academiei acum se numără și Daniel Vighi. În luna noiembrie el a fost protagonistul unei seri literare, asistat de Otilia Hedeșan, o cercetătoare care și-a cîștigat o bună reputație și în materie de antropologie culturală. Și cu Daniel Vighi am stat de vorbă
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de Otilia Hedeșan, o cercetătoare care și-a cîștigat o bună reputație și în materie de antropologie culturală. Și cu Daniel Vighi am stat de vorbă în fața microfonului. Aș mai aminti faptul că printre foștii bursieri la Schloss Solitude se numără și scriitoarea Rodica Draghincescu. Ca și în cazul programului pentru artiști a DAAD (Serviciul German pentru Schimburi Academice cu străinătatea) și bursierii Academiei Schloss Solitude își văd materializate roadele sejurului lor în acest loc privilegiat: volumele de poeme, proze, povestiri
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Comitetului pentru Europa de Est și Sud-Est a Asociației Internaționale de Literatură Comparată avînd chiar acest subiect - Europe multiple - identități multiple, modernități multiple, conferință care s-a ținut la București, în mai anul acesta. Printre cei care semnează în această carte se numără profesori universitari și cercetători din România (Ștefan Borbély, Al. Călinescu, Augustin Ioan, Monica Spiridon, Mihai Dinu, Romanița Constantinescu), Bulgaria, Estonia, Rusia, Slovacia, Grecia (Madina Tlostanova, Dagmar Roberts, Anna Tabaki...), Ungaria (Judith Kádár, Péter Hajdu), Franța și Statele Unite (Bertrand Westphal, Simona
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
ferm în același timp, care - cu delicatețe și cu un remarcabil simț al măsurii - încearcă să lămurească câteva din problemele încâlcite ale tulburei vremi în care și-a desfășurat activitatea o strălucită generație a culturii române, printre fruntașii căreia se număra (și mereu se va număra) și Mihail Sebastian.
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
cu delicatețe și cu un remarcabil simț al măsurii - încearcă să lămurească câteva din problemele încâlcite ale tulburei vremi în care și-a desfășurat activitatea o strălucită generație a culturii române, printre fruntașii căreia se număra (și mereu se va număra) și Mihail Sebastian.
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
altceva și anume deitalk-show-ul cu cea mai lungă durată din istoria televiziunii post-decembriste. E greu de spus ce a fost înainte. Nu știu cîte emisiuni a făcut de pildă Tudor Vornicu. Poate că recordul îl deține Iosif Sava. N-am numărat. Dar e la mijloc un paradox: epoca anterioară era mai stabilă. E plauzibil ca un moderator să fi rezistat mai mult înainte decît după 1989. Tranziția a scurtat viața emisiunilor și a moderatorilor. Chiar dacă n-au ajuns în situația antrenorilor
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
moderator să fi rezistat mai mult înainte decît după 1989. Tranziția a scurtat viața emisiunilor și a moderatorilor. Chiar dacă n-au ajuns în situația antrenorilor din fotbal, schimbați mai des ca starea vremii, colegii dlui Tucă din televiziune au zilele numărate chiar din clipa în care apar pe ecran în calitate de realizatori de emisiune. E un titlu de glorie pentru Antena 1 de a fi înțeles că-și datorează o bună parte din audiență dlui Tucă. Și de a-l fi lăsat
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
pe atunci tînărul sociolog a avut acompaniator pe un alt tînăr și tot sociolog, care povestea și el Securității cu ce se îndeletnicea colegul lor. După '90, și unul și celălalt au avut cariere respectabile și funcții importante. S-au numărat printre cei care dădeau tonul în meseria lor. Nu-mi pot permite să le fac proces de intenție, dar cînd Securitatea te are la mînă cu ceva, chiar dacă ea a dispărut, mai există foștii ei reprezentanți care te pot șantaja
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
perfect. În ce-l privește, dl. Stan are mai mult temperament. Nu și vreo idee. Dă aprobator din cap la afirmații complet diferite, chiar opuse. Se declară tot timpul de acord cu interlocutorii, dar face imposibil dialogul. Dl. Stan se numără printre specimenele umane cu care nu se poate dialoga: are răspunsuri aduse de acasă la toate întrebările, de obicei fără vreo legătură cu acestea, extrăgîndu-le absolut la nimereală dintr-o minte doldora de clișee. Vă dați seama cu cine a
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
de publicațiile periodice "Hiena" (1919-1924), "Cuvântul" (1924-1928) și "Curentul" (1928-1944), ramificat și nuanțat prin "Curentul Magazin", apoi "Curentul Literar" (1939-1941), și încă bibliografia se anunță copleșitoare în dimensiunea sa, ca sistem de referințe. Numai pe tema Rusiei sovietice, Victor Frunză numără 740 de titluri. Toate sunt, însă, texte sigure, aflate în loc sigur. Complicația apare în perspectiva cuprinderii scrisului de după 9 august 1944, dată a rupturii fizice de țară, nu și spirituale. Tot ce a scris, a scris românește. Până și înainte de
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
că intelectualii - în care ei identifică audiența exclusivă a emisiunilor culturale - sînt insomniaci. În al doilea rînd, autorii de emisiuni nu sînt totdeauna stăpîni pe emisiunea lor. Există destui trepăduși cu funcții (mai ales la TVR) care au grijă să numere invitații din emisiuni ca să vadă dacă raportul 75%-25% dintre putere și opoziție este respectat. Evident, o astfel de preocupare este lipsită de temei chiar și în programele de știri sau politice. Darămite într-o emisiune culturală. Și, în al
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
Și într-adevăr, tatăl lui Leandru venea acasă tîrziu, murat de Dunăre ori de Sava, care se deosebesc clar, fiindcă fiecare rîu altfel respiră. Și mereu cam pe la miezul nopții strănuta de ud ce era cam de zece ori, de parcă număra. Leandru, care încă din copilărie purta numele de Radaca și Miljko, luase de mic pilda bunicului și a unchiului în ale zidăriei. Era priceput în ale dulgheritului și în cioplitul marmurei; știa să dea o mînă de ajutor la înrămarea
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
culoarea ochilor dintre Anna Andreevna și fiica ei; în actul al patrulea, din șirul scenelor în care fiecare funcționar în parte îl mituiește pe Hlestakov, Gogol scoate scenele similare care îi au ca protagoniști pe Rastakovski, un slujbaș la pensie, numărându-se printre notabilitățile orașului și alta pe Ghibner, medicul neamț ce nu știe o boabă rusește. Este, de asemenea, receptiv la o obiecție auzită de la un spectator și procedează în consecință revizuind atitudinea lui Hlestakov din același act, părându-i
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
Cristian Teodorescu În România a apărut o nouă specie de cerșetori: bolnavii cu rețete compensate. Cerșetori ghinioniști, fiindcă milogul clasic mai înduplecă pe cîte cineva chiar și în zilele lui cele mai proaste. Bolnavul cu rețetă compensată și banii numărați în buzunar n-are crezămînt la nimeni. Pentru el nu există decît anunțul " Nu onorăm rețete compensate" lipit pe ușa farmaciilor. Săptămîna trecută am dat cu ochii de anunțuri de acest soi la farmaciile din cartierele Militari și Drumul Taberei
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
alți scriitori. Mai puțin Leon de Winter, autorul romanului Malibu, o carte de mare succes în această primăvară. Semnatar al unor ample eseuri publicate tocmai pe durata Salonului de Carte, în paginile de foileton ale presei germane, scriitorul olandez se numără printre puținii adepți ai politicii actualei administrații americane și ai războiului împotriva Irakului. Deși literatura nu se poate împotrivi unui război pregătit și anunțat, ea pune cel puțin omenirea pe gînduri, oferind și un spațiu de refugiu celor copleșiți de
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
aparte față de restul boierimii mai mici; nu era evident, fiindcă, până pe la 1600, nu apar nume de familie, ci doar prenumele, fiind astfel foarte greu să duci o genealogie dincolo de secolul XVII; foarte puține familii ca Brâncoveanu, Băleanu, Bălăceanu, îi numeri pe degete. În Dicționarul Marilor Dregători, Nicolae Stoicescu are marele merit de a dovedi, cu documente, că, totuși, și Buzeștii despre care s-a crezut că-s boieri "proaspeți" pe vremea lui Mihai Viteazul, erau descendenți ai unor mari boieri
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
cîte am băgat de seamă lumea arabă nu e decît parțial indignată. Ba dacă facem socoteala, mai mulți pacifiști ies în stradă în țări occidentale decît în țările arabe. Dar s-or fi întrebînd oare pacifiștii occidentali, pe care îi numără anumiți comentatori autohtoni cu încîntare, de ce nu se agită și pacifiștii estici la fel ca ei? În fostele țări comuniste, sila încă proaspătă de dictatură și de dictatori e mult mai puternică decît sentimentele antirăzboinice din țări occidentale care cu
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
-o el. I s-a recunoscut de la început (a debutat în volum în 1960) o întîietate care i-a fost rareori contestată, în pofida faptului că literatura din ultimele decenii n-a dus lipsă de poeți foarte buni. Se pot însă număra pe degetele de la o mînă poeții care au jucat în istoria literaturii noastre un rol comparabil cu al său. Nu atît de valoarea în sine (totuși neîndoielnică) a poeziei este vorba în astfel de cazuri, ci de o anumită capacitate
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
Cornelia Ștefănescu Numărând în jur de două mii de pagini fiecare, cele două volume compacte (alt echivalent îmi este greu să găsesc genului de carte pusă în circulație de Editura Univers Enciclopedic, pe hârtie fină între coperte de discretă eleganță, gândită de Eugen Simion
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
ne-am închipuit, văzînd știrea în mai multe ziare acum. ROMÂNIA LIBERĂ, EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o bombă. O cităm fără să ne-o asumăm "Tender l-a recrutat pe Matser", explicația celor de la România liberă fiind că "miliardarul român a fost ofițer
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Iliescu e cadou de la Dumnezeu - sau mai științific, face parte din bagajul genetic al acestora. Asta nu e opinia Cronicarului. Citind știrea din România liberă și răspunsul dlui Iliescu am dorit să aflăm ce spun specialiștii. Medici care nu se numără printre simpatizanții președintelui ne-au spus că dacă dl Iliescu ar face cură cu anabolizanți nu l-ar mai încăpea hainele la mîneci și atîta tot. * Pe de altă parte însă, Cronicarul remarcă un lucru, că dl Iliescu - bugetar ca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
ramuri primește invitații,/ Pe vișine - lumina de pe un alt tărâm,/ Amar și dulce gustul, săruturi și libații.../ Tu ai venit cu părul de rouă greu pe umeri,/ Veșmânt de sânziene, croit pe trup te-mbracă,/ Când soarele apune, minutele le numeri/ Cu ochii către cerul ce stă să se desfacă./ Flămândă de iubire, așptepți să-ți vezi ursitul,/ Fluide note urcă desprinse din viori,/ Îndrăgostit de tine îmi profețesc sfârșitul;/ Din cap până-n picioare, surprinsă mă măsori;// Sunt haina ta de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
avansat decât eram obișnuiți din alți ani. Programul, aproape în întregime definitivat, concentrează în câteva zile (12-24 septembrie 2003, cu 8 zile mai puțin decât în trecut) și separat de Concurs (7-14 septembrie) o multitudine de manifestări. Printre oaspeți se numără ansambluri de prestigiu (11 simfonice, 5 camerale) ca London Symphon Wiener Symphoniker, Filarmonicile din Praga, Helsinki, Dresda, Santa Cecilia din Roma, Kremerata Musica, Soliștii din Moscova conduse de dirijori importanți, asemeni lui Zubin Mehta, Colin Davis, Vladimir Fedoseev, Riccardo Chailly
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
sub raportul aprecierilor. Pamfletele lui Arghezi sînt lizibile astăzi exclusiv ca expresia, genială artistic, a unor umori. Nimeni nu le mai așează în oglinda unei eventuale realități morale sau intelectuale. O întrebare ar fi și aceea dacă istoria literaturii române numără mai multe polemici decît pamflete sau invers. N-am ținut o socoteală, dar pamfletele mi se par de departe mai numeroase. Pînă la un punct e normal. Pamfletul e o specie literară. Polemica seamănă cu o instituție literară. Unul poate
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]