146 matches
-
un pahar de vin, o sticlă de apă minerală. (g) substantive care denumesc forma: un bob de fasole, un cub de zahăr, o frunză de varză, o rază de lumină, un fir de apă. (h) substantive care configurează o unitate numărabilă pentru substantive masive în poziția N2 (de obicei, substantive abstracte): un acces de gelozie, un act de voință, o adiere de speranță, un articol de îmbrăcăminte, o boare de vânt. După cum se poate vedea din exemplele de mai sus, masivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clasificatori care denumesc forma sau unitatea sub care se prezintă, în mod natural, entitatea denumită de substantiv (clasificatori de numărare). Substantivele din poziția N1 din română ar putea avea același rol: de a crea sau de a denumi o unitate numărabilă pentru entitatea denumită de N2. Entitățile desemnate de N2 pot fi delimitate natural sau nu. Entitățile delimitate natural sunt desemnate prin substantive numărabile (ex. măr, furnică, floare - o plasă de mere, o armată de furnici, un buchet de flori). Entitățile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N1 din română ar putea avea același rol: de a crea sau de a denumi o unitate numărabilă pentru entitatea denumită de N2. Entitățile desemnate de N2 pot fi delimitate natural sau nu. Entitățile delimitate natural sunt desemnate prin substantive numărabile (ex. măr, furnică, floare - o plasă de mere, o armată de furnici, un buchet de flori). Entitățile nedelimitate sunt desemnate prin substantive masive (ex. lapte, sare, unt - un litru de lapte, un praf de sare, un pachet de unt). Substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
buchet de flori). Entitățile nedelimitate sunt desemnate prin substantive masive (ex. lapte, sare, unt - un litru de lapte, un praf de sare, un pachet de unt). Substantivele cuantificatoare au rolul de a număra sau de a crea unități de măsură (numărabile) pentru entitățile denotate de N2. Pe scurt, ele au rolul clasificatorilor din limbi fără plural morfologic cum este chineza, având un statut sintactic de termeni semilexicali. Conform lui Tănase-Dogaru (2007: 85 și urm.), parțiala desemantizare a substantivelor clasificatori ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clasificatori ar fi una dintre trăsăturile de cuvânt funcțional, iar faptul că pot impune verbului acordul (la singular) ar fi una dintre trăsăturile de cuvânt lexical. Unele substantive cantitative se pot combina doar cu N2 plural (deci doar cu substantive numărabile): cele cardinale, cele cantitative generice (număr, serie) și cele colective. Substantivele colective se pot combina și cu unele substantive colective la singular (o grămadă de lume, o mulțime de lume): Pentru anumite categorii semantice de substantive, combinarea cu un termen
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cele care denumesc conținutul sau forma. În cazul tuturor acestor substantive, este relevant pentru acord și tipul de predicat. 3.4.3.1. Substantivele partitive Substantivele cu sens partitiv se combină cu substantive masive, pentru a exprima părți de materie, numărabile (o felie de pâine, două felii de pâine etc.). Predicatul se aplică semantic întregii sintagme. Acordul oscilează destul de mult, în funcție de substantiv, în funcție de preferința vorbitorilor. În general, acordul cu N1 este mult mai acceptabil decât acordul cu N2: (113) a. O
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de zahăr sunt îmbibate / *e îmbibat de cafea. d. O frunză de pătrunjel e necesară / *necesar pentru reușita rețetei. e. O căpiță de fân este vândută / *vândut cu 100 de lei. 3.4.3.7. Substantivele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive Verbul-predicat se acordă cu N1, ceea ce arată că substantivele din această categorie sunt pline referențial: (136) a. Un acces de gelozie i se părea nedemn / *nedemnă. b. Un articol de îmbrăcăminte poate fi redus / *redusă cu până la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul sintagmelor pseudopartitive depinde de gradul de referențialitate al lui N1 și de tipul semantic de predicat. Substantivele cel mai puțin referențiale sunt cele cardinale și cele cantitative generice. Substantivele cel mai puternic referențiale sunt cele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive, substantivele care denumesc forma și substantivele partitive. Pentru acord este important și sensul predicatului, care se poate aplica semantic substantivului cuantificator, dacă acesta are un grad de referențialitate suficient de ridicat. Pentru unele tipuri de sintagme, este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referenți (atâția câți termeni coordonați sunt), acordul verbului-predicat făcându-se la plural: (1) b. Colegul și prietenul meu ne fac o vizită. Din punctul de vedere al numărului, sintagmele coordonate care au o lectură disociată aparțin clasei non-singularului, alături de substantivele numărabile la plural și substantivele colective. Există însă diferențe de interpretare și de comportament sintactic între sintagmele coordonate și substantivele la plural, iar unele dintre ele privesc acordul. În exemplele de mai jos de la (2), două substantive de genul feminin cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
restricții privind utilizarea substantivelor fără determinanți ("nude", cf. engl. bare) în poziția de subiect, dar dacă subiectul este format prin coordonare, o parte dintre aceste restricții sunt anulate. Astfel, substantivele din exemplele de mai jos, având caracteristicile inerente 102 [+concret, +numărabil], n-ar putea apărea singure în poziția de subiect: (24) a. *Tânăr/bătrân a venit aseară la deschiderea festivalului. b. *Mamă/copil era așezată/așezat pe scaunele aproape rupte din vechea aripă a spitalului. În schimb, aceleași substantive se pot
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Substantivele de acest tip nu au trăsătura de plural, denumind materia (masivele) sau calitatea (abstractele). Ele se caracterizează prin divizibilitate, omogenitate, cumulativitate (dacă adăugăm o cantitate de lapte la altă cantitate de lapte, ceea ce rezultă este tot lapte), spre deosebire de substantivele numărabile. Cu alte cuvinte, aceste substantive au o referință cumulativă (Quine, apud Dogaru 2007: 26). Nearticulate, ele denumesc o proprietate. Coordonarea a două substantive care denumesc materia, neavând plural, nu declanșează acordul la plural. Sintagma coordonată reunește două proprietăți, enunțul (29
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în cale. (39) a. *Îmi sunt o foame de lup și un somn de adorm pe mine. b. Mi-e o foame de lup și un somn de adorm pe mine. Subiectul predicatelor existențiale poate fi reprezentat și de substantive (numărabile) la plural, iar în această situație, acordul se face la plural: (40) a. Sunt nori pe cer. b. Sunt (/* Este) mulți copii talentați în România. Pentru nominalul postpus verbului din construcțiile existențiale de tipul mi-e foame, e cald etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmele coordonate nu au trăsătura morfosintactică de plural. Observăm însă că acordul se face la plural atât cu verbele non-existențiale (precum verbul a fi cu valoare locativă), cât și cu verbele existențiale, dacă sintagma coordonată este formată din două nominale numărabile la singular, care denumesc indivizi: (42) a. La emisiune au venit un laureat Nobel și un scriitor premiat cu Pulitzer. b. În studio sunt un laureat Nobel și un scriitor premiat cu Pulitzer. (43) În România sunt un laureat Nobel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu Pulitzer. (43) În România sunt un laureat Nobel și un scriitor premiat cu Pulitzer. ("există") Prin urmare, generalizarea de mai sus referitoare la lipsa trăsăturii morfosintactice de plural trebuie restrânsă la sintagmele formate din substantive care nu au trăsătura [+numărabil], a căror coordonare dă naștere unei sintagme fără trăsătura [+plural]. Așa sunt structurile coordonate de tip foame și sete. În structurile locative, diferite ca structură de cele existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în funcție de mai mulți factori. Acordul la plural cu sintagmele partitive (Au venit o parte dintre studenți) are explicații semantice: cuantificatorul partitiv (o parte) exprimă suma părților minimale din care este alcătuită entitatea denotată de N2 (nominalul cuantificat). În denotația substantivelor numărabile la plural regăsim ca părți minimale entități atomice (studenți - student + student + student etc.), astfel încât sintagma partitivă o parte din studenți exprimă suma unor entități atomice (o denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de pâine), de măsură (un kilogram de mere), cardinal (o duzină de trandafiri), cantitativ generic (un număr de exemple), substantiv care denumește recipientul (un borcan de muștar), substantiv care denumește forma (un cub de zahăr), substantiv care configurează o unitate numărabilă pentru substantive masive în poziția N2 (un articol de îmbrăcăminte). Acordul (cu N1 sau cu N2) depinde de mai mulți factori, printre care tipul semantic de predicat, determinanții lui N1, tipul semantic al lui N1 (și, implicit, gradul de referențialitate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
al substantivului N1, care are, în general, rolul unei unități de măsură pentru entitatea exprimată de N2. Substantivele cel mai puțin referențiale sunt cele cardinale și cele cantitative generice. Substantivele cel mai puternic referențiale sunt cele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive, substantivele care denumesc forma și substantivele partitive. Pentru acord este important și sensul predicatului, care se poate aplica semantic substantivului cuantificator, dacă acesta are un grad de referențialitate suficient de ridicat. Pentru unele tipuri de sintagme, este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau entități non-atomice, masive (unt, lapte, făină) - vezi cap. 1. Aspecte teoretice. 64 Cuantificatorul tot se poate folosi și cu sens distributiv, sinonim cu fiecare: (i) Tot omul a citit o carte. (= Fiecare om a citit o carte.) 65 Substantivele numărabile la singular nu au o referință cumulativă, spre deosebire de substantivele numărabile la plural sau de masive: (i) a. Suma a două ansambluri copii este tot copii. b. Suma a două cantități de apă este tot apă. c. Suma a două entități
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Aspecte teoretice. 64 Cuantificatorul tot se poate folosi și cu sens distributiv, sinonim cu fiecare: (i) Tot omul a citit o carte. (= Fiecare om a citit o carte.) 65 Substantivele numărabile la singular nu au o referință cumulativă, spre deosebire de substantivele numărabile la plural sau de masive: (i) a. Suma a două ansambluri copii este tot copii. b. Suma a două cantități de apă este tot apă. c. Suma a două entități copil nu este tot copil. 66 Celelalte tipuri de denotații
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Suma a două ansambluri copii este tot copii. b. Suma a două cantități de apă este tot apă. c. Suma a două entități copil nu este tot copil. 66 Celelalte tipuri de denotații în domeniul substantival sunt entitate atomică (substantiv numărabil la singular) și entitate non-atomică, non-delimitabilă (substantiv masiv). 67 (i) a. *O parte din scaun sunt verzi. b. *O parte din Constanța sunt interesante. c. *O parte din apă sunt poluate. 68 Este mai acceptabil enunțul în care altul este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost și până acum." 101 "În această ipostază (subiecte fără articol, fără determinanți), substantivele intră în relație cu foarte puține verbe, în primul rând cu cele ale existenței. Regula, fermă, cere punerea predicatului la singular." (p. 100). 102 Trăsăturile +concret, +numărabil etc. sunt inerente, spre deosebire de +proprietate, +individ, care sunt trăsături contextuale, depinzând de folosirea (ne)articulată sau de tipul de eveniment/predicație cu care sunt puse în relație. 103 La acest subpunct se dau câteva exemple cu topica VSO (În lume
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmă coordonată. 138 Vezi infra, 3.5. Adjectivul propriu-zis și cel participial. 139 Ca și la articolul definit antepus (vechiul prieten și coleg Ion), spre deosebire de cel enclitic postpus (colegul și prietenul Ion). 140 Niște se poate combina doar cu substantive numărabile la plural și cu substantive masive. Agramaticalitatea exemplului (202)a arată că niște cere ca pluralul nominalului cu care se acordă să fie de tip morfosintactic, formal, nu semantico-referențial. În sprijinul acestei afirmației stau și exemplele cu substantive colective: *niște
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întreit mai des și mai grav decât președintele nu aveți nicio scuză, deoarece greșiți stând de pomană sau din postura frânarilor reconstruirii și democratizării țării (www.ziua.ro). 1.3. Numeralele multiplicative folosite adjectival apar cu precădere pe lângă substantive abstracte numărabile și nonnumărabile (efort, curaj, sumă, muncă, forță, putere, câștig, strădanie, răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă verbe apropiate semantic clasei substantivelor mai sus menționate (a munci, a încuraja, a se strădui, a câștiga, a se îmbogăți, a răsplăti etc.). Folosite
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
care separă mediile magnetice de permeabilități constante µe, µi; paralel cu suprafața Σ se găsește un fir parcurs de curent continuu (Fig.5 .2). Metoda imaginilor constă în determinarea unei configurații de curenți filiformi în număr finit sau o infinitate numărabilă astfel încât, în fiecare din cele două medii, câmpul magnetic să poată fi calculat cu formulele Biot Savart-Laplace, a potențialului logaritmic sau cu teorema lui Ampère. Practic, metoda se aplică în cazurile în care suprafața Σ este planul de separație a
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
invocată de un narator stăpân peste întreaga povestire. 6.5. Adjective și determinanți Non-clasificarea nu se referă doar la adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din aceeași
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]