144 matches
-
popoare și ține, ni se spune, „de domeniul folclorului omenirii întregi”. Diferă condițiile de desfășurare, modalitățile și formele de întruchipare. La români, protagoniștii provin din mediul oieresc, din care se selectează un ins cu anumite calități, ce urmează a fi „nuntit”: adică să experimenteze moartea în chip năprasnic și într-un cadru feeric. Cîntecul „epic” i-a dat forma cea mai dezvoltată și semnificativă sub raportul poeticității. La polonezi, alegoria a fost asimilată în compoziții orale numite dume, scurte narațiuni epice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
chiar de către Ion Barbu. Personajul masculin, riga Crypto, aparține lumii inferioare, numită metaforic pat de râu, figurând „somnul rațiunii“. Eroul se singularizează (precum Cătălina) prin rang (crai, rigă) și prin refuzul de a înflori întrun spațiu al umbrei, de a nunti cu vrăjitoarea mănătarcă. Aspirând săși depășească limi tele prin iubire, el este gata săși dea viața pentru Enigel, mica laponă ce întruchi pează o umanitate superioară. Surprinsă întro călătorie spre tărâmurile Soare lui, Enigel străbate un drum al inițierii. Item
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului 1475 - festival folcloric valea Coșiței - m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite - vatra folclorica si etnografica - elemente de port popular - centru artiyanal - formatie de dansuri - S ISVERNA. - m. arh.: Biserica Adormirea maicii Domnului, ctitor Tudor Vladimirescu și Gh. Duncea - căp. a lui Tudor; - m. arh.: Biserica de lemn Sfinții
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
centru trecea însă și prin Cosmologia și alchimia babiloniană, și prin polisimbolismul Șarpelui, intuind puterea lui de nemurire prin metamorfoză. Cu încrederea nestrămutată în destinul excepțional al României, în fertilitatea sa spirituală, a descins în Fragmentarium pentru ca să poată mai apoi Nunti veșnic în cer, alături de Ileana, nume tipic al basmelor românești, predestinat eternității. O pădure întreagă de simboluri, semne și ritualuri de inițiere descoperite prin intermediul Secretului Dr. Honigberger și prin Nopți la Singapore, având ca destinație unică: Mitul Reintegrării, căci “pe
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
nașului, care recurge inclusiv la amenințarea miresei cu sabia, ies triumfătoare și nunta pornește cu toată veselia, deși mirele va muri și va fi Înlocuit cu mezinul nașului, fapt care nu prea impresionează pe nimeni: Pe de-o parte că nuntea Și pe alta mormânta. La fel ca și În cazul fetei de frânc, ideea dificultăților ridicate În calea căsătoriei cu fata letinului reprezintă, practic, o manieră simbolică de a formula interdicția sau, mai corect spus, nu de a o pronunța
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
non posset, Apostolicus excommunicavit tam ipsum, quam omnes ejus fautores, atque omnem sibi regiam dignitatem interdixit, et obligatos sibi sacramentis ab omni debito fidelitatis absolvit: quia quod verecundum etiam est dicere, praeter haereticam quam praelibavimus culpam, aderant in sancto Concilio nuntii illius sic audentes latrare: "Praecipit dominus noster rex, ut Sedem Apostolicam et Papatum, utpote suum, dimittas, nec locum hunc sanctum ultra impedias"... Igitur quem sui solius judicio Dominus reservavit, hic non solum judicare, verum etiam suum dicere, et quantum in
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în mână. Cu asta ce fac?... Maria! o strigă și aleargă după ea. Maria, ascultă-mă! 18 Paharul de "Cale Albă". Te blestem !! Mucurile lumânărilor pâlpâie, aruncând pe pereți tremurătoare umbre... În odaia domnului e liniște, doar orăcăitul broaștelor ce nuntesc în șanțul de apărare al cetății: e nuntă mare! Ușa se crapă ușor scârțâind... O mână cu un pocal: Negrilă. Se holbează... Trupul Domnului zace răsturnat peste masă, cu fața în jos... Un fior îl scutură din creștet în tălpi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a ne face nouă loc. Am asistat cu plăcere și deosebit interes la zugrăvitul pereților, insistând să fie „futuristic“ (termen atunci la modă: pete de culoare stropite în aparentă dezordine pe fondul pastel), așa cum văzusem la proaspăta pereche ce se nuntise la Satu Mare și se stabilise după aceea în Cluj, într-o locuință somptuos mobilată și înzestrată cu tot tacâmul burghez al epocii de bunăstare care începea. Cu interes am urmărit și amenajarea băii (chiriașii nu avuseseră baie) - nu foarte confortabilă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cea mai nefericită dintre toate femeile, căci pe copilașul meu l-am Înecat În valurile mării, iar pe bărbatul meu l-am găsit mort Înainte de vreme. Iar Pilat a mai adăugat durerii și altă durere, din păcate, căci m-a nuntit, deși eram copleșită de tristețe, și m-a unit cu tine, deși eu m-am Împotrivit”. Și după ce i-a povestit lui Iuda despre copilaș și Iuda i-a povestit, la rândul său, cele ce i se Întâmplaseră lui, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
îl va invita, ca de fiecare dată în preajma Sfintelor Sărbători, pe profetul neamului, Dan Puric, să ne împărtășească din lumina lui de om îmbunătățit. Îmi voi nota cuminte toate țuțismele lui de operetă, voi considera că fibra poporului român e nuntită cu Duhul Sfânt, voi fi vigilent la conspirațiile pe care cei străini de neam și patrie le urzesc împotriva țărișoarei și, din simpatie subită, voi căuta în garderobă o cămașă verde. Dar voi fi democratic șimi voi depune admirația la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
vânat cu mult mai mare, cerut de altfel de viitoarea soție: „Și ea, taică, mi-a trimes/ Carte albă, slovă neagră,/ Ca să-i aduc/ Știucile/ Ca vacile,/ Morunii/ Ca biolii,/ Să-i aduc ca oile,/ Cu carnea nunta s-o nuntesc,/ Cu oase casa s-o zidesc,/ Cu coastele s-o-nlănțuiesc,/ Cu solzii s-o șindrilesc,/ Cu sânge s-o zugrăvesc”. În altă variantă este vorba despre un singur pește uriaș, adus de vidră de pe fundul apei; el e capabil să îndestuleze
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spiritualizat. În colinda Peștele și mreaja fetei III, 50 tocmai animalul capturat devine maestru inițiator și explică fecioarei etapele ritualului sacrificial: „ - Ce mă chinuiești/ Și-mi stai de privești?/ Vino de mă ia,/ Căci cu carnea mea,/ Nunta ți-oi nunti/ Ș-o vei polei;/ Iară capul meu/ Pune-l-vei boltiță,/ Boltiță-n portiță,/ Despre grădiniță” (București). Cuminecarea din animalul acvatic prins prin abilitatea feminină a legării și împletirii acoperă trei paliere simbolice: cel al nunții, când întreaga comunitate se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ea leagă diavolii și moartea însăși. Scenariul inițiatic conține aceeași practică de consacrare prin care agresorul asociat materiei primare este sacrificat pentru nunta fetei, devenind o imagine in nuce a Cosmosului regenerat: „cu carnea de-a lui/ Nunta și-o nuntiră,/ Cu oasele lui/ Case-or mărtăciră/ Cu solzii de-ai lui/ Case-or șindriliră,/ Cu sângele lui/ Case-or zugrăviră” (Ciocănești - Ialomița). Agresiunile animalelor totemice au mai fost comparate cu ritualurile în cadrul cărora neofiții îmbrăcau pielea animală și atacau satele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tot cu teribile cuie de fier. Săriră la fereastră, însă poarta-n fereastră se aprinsese, și eu pusesem asupra-i și-a doua poartă și înc-o claie de paie. În momentul acela acoperământul prinse foc, grinzile începură a trosni, vântul, nuntindu-se * cu flacăra ce arsese până - acuma închis, o înzeci într-un moment, și urletele fioroase ale canibalilor îngropați în flacări se auzeau asemenea vaietelor celor osândiți la focul Gheenei. M-aruncai pe cal disculț cum eram și, izbindu-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ceea ce determină o percepție reală a oricărui privitor în poziție verticală, și nu-mi amintesc decât lumina dulce din ziua aceea, când el vorbește despre știința neștiută a culorilor dintr-un timp ce, A doua forță, cea zisă electromagnetică, care nuntește desenul cu culoarea, Cum adică nuntește?! Într-o tăinuită armonie, așa precum pământul și soarele se țin în echilibru printr-un număr egal de sarcini pozitive și negative, și căutătura vioaie a ochilor, când el nuntește culorile în acel timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
oricărui privitor în poziție verticală, și nu-mi amintesc decât lumina dulce din ziua aceea, când el vorbește despre știința neștiută a culorilor dintr-un timp ce, A doua forță, cea zisă electromagnetică, care nuntește desenul cu culoarea, Cum adică nuntește?! Într-o tăinuită armonie, așa precum pământul și soarele se țin în echilibru printr-un număr egal de sarcini pozitive și negative, și căutătura vioaie a ochilor, când el nuntește culorile în acel timp ce, iar A treia forță, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cea zisă electromagnetică, care nuntește desenul cu culoarea, Cum adică nuntește?! Într-o tăinuită armonie, așa precum pământul și soarele se țin în echilibru printr-un număr egal de sarcini pozitive și negative, și căutătura vioaie a ochilor, când el nuntește culorile în acel timp ce, iar A treia forță, continuă el cu vioiciune, cea de interacție nucleară slabă, poate fi asimilată în tablou cu raportul culorilor, relațiile pe care culorile le nasc între ele, teoria culorilor, și mersul lui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
1600, conform căreia finlandezii care nu știau să scrie și să citească nu aveau voie să aibă copii. 3.3.2.7. Revista "Vatra" Finlanda și limba latină În anul 2003, Cornelia Lucia Frișan dedică articolul Pecetea clasică limbii latine. Nuntii Latini, subtitlu al articolului mai sus menționat, este de fapt o revistă internațională de știri în limba latină, revistă unică în Europa și în lume, din care Cornelia Lucia Frișan ne prezintă un scurt fragment. Compania Radiofonică Finlandeză a folosit
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
văzută drept una curajoasă și uimitoare care vine să contrazică pe cei care susțin faptul că latina este o limbă fără viitor în lumea modernă. De altfel, prezenta lucrare a mai abordat, în alt context, acest fapt oarecum neobișnuit 619. "Nuntii Latini a devenit un proiect de mare succes, probând excepționala utilitate a latinei, chiar într-o lume a tehnicii celei mai înalte, precum și capacitatea acesteia de adaptare în situații de o noutate la care nimeni nu s-ar fi gândit
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mi l-am crescut, Dolofan mi l-am făcut, Feciorașul s-a mărit, Vârsta, măre, s-a-mplinit Și lui vremea i-a sosit, Vremea de căsătorit. Fată mândră i-am găsit Și cu ea l-am logodit; Iar când fuse la nuntit, Duminică se nuntea, Luni uncropul i-l cânta, Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea: Nouă ani să suspinăm, Nouă ani să așteptăm, Iar, pe zece d-o porni
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
crescut, Dolofan mi l-am făcut, Feciorașul s-a mărit, Vârsta, măre, s-a-mplinit Și lui vremea i-a sosit, Vremea de căsătorit. Fată mândră i-am găsit Și cu ea l-am logodit; Iar când fuse la nuntit, Duminică se nuntea, Luni uncropul i-l cânta, Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea: Nouă ani să suspinăm, Nouă ani să așteptăm, Iar, pe zece d-o porni, Până zece n
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zece n-o-mplini, Mireasa să-i mărităm Și să nu-l mai așteptăm, C-atunci nici c-o mai veni, Nici în lume n-o mai fi. Vremea grea a vremuit, Anișorii s-a-mplinit, Soțioar-am logodit, Nuntă mare i-am nuntit. Io, de ciudă, de necaz, Nici la masă n-am rămas, Ci d-acolo m-am sculat, Tot la Domnul m-am rugat, Târnăcop am apucat, Sapa-n mână am luat, Și la vie c-am venit Să urăsc ce-
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
totul în cale, dar se oprea fulgerat la poalele codrului de nepătruns, îndreptățind cele mai rele presimțiri. Repede hoarda își lua tălpășița, localnicii ieșeau din umbrare, care cântând din frunză, care din fluier, teferi, doinind și horind, după ce mai și nuntiseră, mai nășiseră și asistaseră la nașteri și botezuri. Mândre Rodici părăseau codrul cu prunci în brațe (termen vetust: cu bebeluși!), care vedeau pentru întâia oară șesul, colbul, gârla. În pădure susurau izvoare cu cea mai cristalină apă de băut, sclipeau
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
n basm năerii, Ca să sărute-n cântec cosița primăverii Crescută, râu sburdalnic, în tremur de cavale. Bujori sălbatici Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii Și înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste, în chiot, duc pandurii Ca să-i nuntească trupul și dragostea'n poiene. Luntrașul Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
juru-mi, tropotind din copite. frămîntîndu-mă harnic precum un brutar, în pîine de vatra mă preschimbasem, cu aluatul străpungînd văzduhurile de arțar. Coapsele mele și le-ncinsese la creștet, încoronate cu flori de lămîița, phalusul i se rotea că un șarpe nuntind în vizuina mea de zeița, cu miere pe buze l-am atins atunci în văgăuna buricului, bolborosindu-i vorbe fierbinți de femeie-mblînzită, dar cînd să-l mingii adînc și să-l frîng în brațe, dulful Korin ieși din pielea-i
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]