126 matches
-
economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă feminine, a inegalității dintre sexe în diferite domenii (educație, participare la luarea deciziilor, timp de muncă, salarizare etc.). Pentru analiza repartiției pe sexe se pot utiliza mărimile relative de structură, care
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de grupare în teritoriu a obiectelor cu funcțiuni identice, complementare sau divergente. Principalele efecte ale mediului construit sunt urmărite la nivelul stărilor fiziologice, psihologice, sociale și demografice, stări de oboseală, satisfacție, sănătate, coeziune familială, relații de vecinătate, mobilitate locativă, migrație, nupțialitate, divorțialitate, morbiditate, reușită și eșec, devianță etc.) și al activităților (de producție, de utilizare a timpului, de creștere și îngrijire a copiilor, de transformare a mediului construit de către utilizatori etc.). Principalele variabile de control în analiza efectelor sociale ale mediului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
natural, deși natalitatea a înregistrat valorile record menționate anterior. În ultimii 5 ani, natalitatea și implicit sporul natural s-au diminuat ușor, menținându-se însă o dinamică naturală pozitivă, după cum se poate observa in tabelul de mai jos. Rata de nupțialitate variază între 10 și 20 ‰ pentru diverși ani. Aceste valori sunt mult superioare mediei pe țară și nu se manifestă tendințe de regres accentuat. Pornind de la indicatorul natalității medii pe ultima perioadă și folosind metoda consacrată în literatură, se poate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de căsătorii și o creștere a numărului de divorțuri. Din conjugarea celor două tendințe se configurează creșterea numărului de familii monoparentale, creșterea numărului de copii care nu au o familie legalizată. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că nupțialitatea înregistrează o tendință de scădere, rata acesteia ajungând la 6,1 căsătorii la 1 000 de locuitori - de la 7,7 în 1989, la 6,5 în 1998 (I.N.S., 2002, p. 16). În aceeași perioadă, divorțialitatea a înregistrat valori apreciate drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comuna Filipeni, tendința de scădere a populației se observă în perioada de la recensământul din 1992 până la cel din 2002, comparativ cu populația comunei înregistrată în 1966 și 1977. Toate elementele care caracterizeaz indicatorul populației (natalitatea, mortalitatea, spor natural, spor migratoriu, nupțialitate, divorțialitate, rata de formare de noi familii converg spre o situație care ar trebui să alarmeze factorii de decizie. Atât timp cât natalitatea a fost ridicată, fenomenul migrării spre oraș (Bacău, în principal!) nu a influențat negativ scăderea populației din satele comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an, înregistrate în luna iunie, a fost de 127 (8,8 copii sub un an la 1.000 născuți-vii), rata fiind în scădere față de luna mai, când a fost de 9,6 copii sub un an la 1.000 născuți-vii. Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat, în luna iunie, 12.154 căsătorii, cu 3.802 mai multe decât în luna mai. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost
Câte nașteri, decese, nunți și divorțuri au fost înregistrate în luna iunie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/76687_a_78012]
-
negativ în luna iunie 2013, de 4.875 persoane, la fel ca în luna iunie 2012 (3.150 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 17 mai mic decât în luna iunie 2012. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna iunie 2013, cu 1.664 mai mare decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 611 mai puține divorțuri
Câte nașteri, decese, nunți și divorțuri au fost înregistrate în luna iunie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/76687_a_78012]
-
în municipiul Timișoara se menține așadar la o cotă constantă. În ceea ce privește natalitatea, veștile sunt bune, la biroul de profil fiind anunțate anul trecut 5 844 de nașteri, iar în 2004, doar 5 612. În fine, în ceea ce privește domeniul conex reprezentat de nupțialitate, ofițerii de stare civilă sunt singurii care în 2005 au avut o activitate ceva mai degajată, moda căsătoriilor fiind, la Timișoara, într-un ușor regres. S-au prezentat pentru rostirea sacramentalului „Da” cu peste 100 de perechi mai puțin în
Agenda2006-02-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284617_a_285946]
-
an, înregistrate în luna iulie a fost de 155 (8,2 copii sub un an la 1.000 născuți-vii), rata fiind în scădere față de luna iunie, când a fost de 8,8 copii sub un an la 1.000 născuți-vii. Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna iulie 13.908 căsătorii, cu 1.754 mai multe decât în luna iunie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost
Mișcarea naturală a populației în luna iulie: Câte nașteri și decese au avut loc în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72443_a_73768]
-
fost negativ în luna iulie 2013, de 539 persoane, la fel ca în luna iulie 2012 (2.136 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mare decât în luna iulie 2012. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna iulie 2013, cu 933 mai mic decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 29 mai multe divorțuri în
Mișcarea naturală a populației în luna iulie: Câte nașteri și decese au avut loc în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72443_a_73768]
-
an, înregistrate în luna mai, a fost de 143 (9,6 copii sub un an la 1.000 născuți-vii), rata fiind în scădere față de luna aprilie, când a fost de 10,8 copii sub un an la 1.000 născuți-vii. Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat, în luna mai, 8.352 căsătorii, cu 4.795 mai multe decât în luna aprilie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost
Spor natural negativ: Vezi mișcarea naturală a populației în luna mai by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77899_a_79224]
-
negativ în luna mai 2013, de 5.316 persoane, la fel ca în luna mai 2012 (3.502 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 20 mai mic decât în luna mai 2012. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna mai 2013, cu 5 mai mic decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 17 mai puține divorțuri în
Spor natural negativ: Vezi mișcarea naturală a populației în luna mai by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77899_a_79224]
-
având un excedent față de născuții-vii), la fel ca în luna ianuarie (6.030 persoane). Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub un an, înregistrate în luna februarie a fost de 126, în scădere față de luna ianuarie (130 decedați sub 1 an). Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna februarie 4.881 căsătorii, cu 903 mai multe decât în luna ianuarie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de
Populația României a continuat să scadă în februarie 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37592_a_38917]
-
negativ în luna februarie 2014, de 6.879 persoane, la fel ca în luna februarie 2013 (6.802 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 28 mai mic decât în luna februarie 2013. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna februarie 2014, cu 1.041 mai mare decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 717 mai puține divorțuri
Populația României a continuat să scadă în februarie 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37592_a_38917]
-
până în anul 2000. Această evoluție este urmarea schimbărilor petrecute în sfera economică, socială și politică a țării în perioada de după 1990, care au avut efecte negative de ordin demografic asupra resurselor de muncă : scăderea numărului populației din cauza scăderii natalității, a nupțialității și a creșterii ratei divorțurilor, scăderea duratei medii a vieții, accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, mai ales în mediul rural. La aceste fenomene se adaugă intensificarea migrației externe (după 1990) prin care s-a pierdut un important potențial de forță
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
problemele sale au reprezentat un obiectiv central de reflecție și analiză a spiritualității umane încă din timpuri străvechi. Iar de aproximativ un secol, ea focalizează și atenția mai multor discipline științifice: juridice (dreptul familiei), economice (în special bugetele familiale), demografia (nupțialitate, fertilitate etc.), psihiatria (cu accent pe familia ca mediu potențator și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate:de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie) la microsocial (microsociologia, psihologia socială, psihiatria
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în spațiu sau din punct
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă feminine, a inegalității dintre sexe în diferite domenii (educație, participare la luarea deciziilor, timp de muncă, salarizare etc.). Pentru analiza repartiției pe sexe se pot utiliza mărimile relative de structură, care
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]