275 matches
-
să vorbească despre asta. Încă o dată, vă mulțumesc. În calitatea sa de reporter de război, atât în Primul Război Mondial (1917-1918 ) cât și în Al Doilea Război Mondial, (1939 - 1945), dar și în Războiul civil spaniol , (1936-1939), autor de povestiri, nuvelist și romancier, Ernest Hemingway impresionează prin utilizarea unui număr minim de mijloace stilistice și artistice în obținerea unui impact emoțional și imaginativ maxim asupra cititorului. Din acest punct de vedere, unii critici literări îl consideră un exponent al minimalismului în
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
doar asupra mea! Un adevăr veșnic valabil, din păcate... Nu încetez să mă minunez în fata capacitații premonitorii a marilor noștri scriitori! Camil Petrescu (n. 22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și Poet de un talent incontestabil! ZEFLEMEAUA Motto: „Românii e deștepți!” Când va veni sfârșitul lumii Românii nu vor fi atenți Isus a spus: „Talita kumi“ Dar nu pentru inconștienți. Iar Ziua Domnului, ca hoțul În miez de noapte va
ION CATRINA PREZINTĂ: -ZEFLEMEAUA LUI CAMIL PETRESCU de ION CATRINA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340902_a_342231]
-
de ani de la moartea marelui dramaturg român, de al cărui nume se leaga comedii românești ce nu și-au pierdut din actualitate, nici măcar la peste un secol de la apariția lor. Înscriindu-se în cadrul unui amplu proiect dedicat comemorării marelui dramaturg, nuvelist, pamfletar și ziarist, Romfilatelia se alătură, prin specificul activității sale, manifestărilor menite să ne amintească de însemnătatea lui Ion Luca Caragiale pentru literatură românească,se precizeraza în comunicatul de presă primit de Revista Armonii Culturale. Astfel, emisiunea de mărci poștale
ANUL CARAGIALE ÎN ROMÂNIA ” de MIHAI MARIN în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340635_a_341964]
-
a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor evmezice/contemporane) cu așa-zișii „rromi“ (țigani indo-europeni), „scriitor-galaxie“ (mai întâi, poet/haijin, apoi, lirosof, romancier, povestitor, nuvelist, dramaturg, eseist, jurnalist/publicist, istoric, traducător în/din mai multe limbi, între care, pe locul I, se află limba rusă, critic literar, pictor etc.), având în „cuiul cătării de la pistolul-mitralieră“ premiul Nobel, trebuie precizat pentru Distinsului Receptor de Carte că
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
jocul propagandei regimului comunist. Astfel, se fac vinovați de genocid intelectual. În perioada interbelică scriitori francezi, italieni, germane și spanioli au cochetat cu regimurile nazist și comunist din URSS. În Spania, George Orwell, pe numele lui adevărat, Eric Arthur Blair, nuvelist talentat, în 1937, pentru a lupta împotriva elitismului și a tiraniei călătorește în Spania unde se alătură grupului ce luptă împotriva Generalului Francisco Franco. El intra în POUM (Partidul Muncitorilor de Unitate Marxista) un partid socialist fondat pe ideile lui
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
vers alb, Domnia Sa a scris: „În fiecare seară/ Strâng de prin vecini/ Toate scaunele disponibile/ Și le citesc versuri./ Scaunele sunt foarte receptive/ La poezie,/ Dacă știi cum să le așezi...” (Capriciu). Alina Maria Stârcea (România, savant, scriitor, poet, prozator, nuvelist) argumentează: „Proza este o prelungire a poeziei mele, iar poezia o expresie a ceea ce trăiesc și simt”. Iar versurile Domniei Sale sună așa: „Soarbe-mă din cupă/ Amestecată cu miresme,/ Aprinde-mă în candele/ Cu uleiuri scumpe!/ Cenușa pâinii/ Sădește-o
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
o admirabilă parabolă luată de pe internet. Recunosc că încă din adolescență am fost captivat de nuvelele și povestirile lui Maugham, mai exact de fluența limbii sale și de fabuloasa lui inspirație, fapt pentru care în eseul Careul de ași al nuveliștilor moderni l-am numit al doilea as, cel care pe bună dreptate avea să fie supranumit Maupassant al Angliei și care, prin întinderea operei sale în timp și spațiu, face trecerea dintre secolele 19 și 20. Decăderea lui Eduard Barnard
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
Ediția nr. 411 din 15 februarie 2012. ION LUCA CARAGIALE, UN VEAC DE LA TRECEREA ÎN ETERNITATE Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852*, Haimanale, judetul Prahova, astazi I. L. Caragiale, judetul Dâmbovita, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român si unul dintre cei mai importanti scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem. Atras de teatru, Luca s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
II-V, la școala Domnească ... Citește mai mult ION LUCA CARAGIALE, UN VEAC DE LA TRECEREA ÎN ETERNITATEIon Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852*, Haimanale, judetul Prahova, astazi I. L. Caragiale, judetul Dâmbovita, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român si unul dintre cei mai importanti scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem. Atras de teatru, Luca s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
care să poată în final să unească cu adevărat Europa și lumea întreagă, a fost concepută în urmă cu 30 de ani de Mircea Eliade, apoi, prin anii ’90 de Ioan Petru Culianu, și mai recent de Günter Grass (poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1999). Noi, toți oamenii planetari, creăm acum adevărata revoluție culturală de conștiință, pentru a crea o nouă realitatea politică globală. Creăm ce merităm. Lucrul acesta se
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
care să poată în final să unească cu adevărat Europa și lumea întreagă, a fost concepută în urmă cu 30 de ani de Mircea Eliade, apoi, prin anii ’90 de Ioan Petru Culianu, și mai recent de Günter Grass (poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1999). Noi, toți oamenii planetari, creăm acum adevărata revoluție culturală de conștiință, pentru a crea o nouă realitatea politică globală. Creăm ce merităm. Lucrul acesta se
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
mai mare impuls" [66], și prin a căror publicație, Athenaeum (organul de presă al noii școli; Jena, 1798-1800) constituiau centrul de greutate al cenaclului berlinez, centrul principal al romanticilor din care făceau parte, pe lîngă cei doi Schlegel menționați și nuvelistul Tieck, teologul Schleiermacher și filozoful Fichte [67]. Totuși, cei doi Schlegel erau indianiști, pionierii indianisticii! Friedrich Schlegel (1772-1829), după ce a învățat sanscrita de la Alexander Hamilton la Paris, publica în 1808 celebra sa carte Üeber die Sprache und Weisheit der Indier
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
unui disentiment serios între puteri. Cât despre scrisoarea principelui Carol pe care d. Brătianu ar fi însărcinat de a o remite împăratului Germaniei, aceasta se esplică cu totul natural prin apropiata aniversară a nașterii lui Vilhelm I, împrejurare pe care nuveliștii o pierduseră cu totul din vedere când au citat misiva aceasta în sprijinul vastelor combinațiuni politice împreunate de ei cu călătoria ministrului român. Multă lumină nu ne dă această revistă. Ea confirmă numai că așa-numita "răscumpărare" - cea mai populară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al vieții teatrale autohtone. La C. au mai colaborat, cu articole politice, N. Volenti, M. E. Papamihailopol și D. Teleor. Versuri dădeau Scarlat Orăscu, D. Teleor, M. Gregoriady de Bonacchi, foarte adesea G. Coșbuc și, la începutul carierei literare, viitorul nuvelist I. Al. Brătescu-Voinești. D. Teleor și D. R. Rosetti-Max erau prezenți cu schițe și nuvele umoristice, iar G. I. Pitiș cu material folcloric. Se reproduc și basmele populare ale lui Petre Ispirescu. Din 1892, Nicolae Petrașcu a redactat o cronică
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
a cronicii, cea închinată lui Dimitrie Cantemir, tonul devine mai binevoitor, deși în Divan C. nu îl simpatizează pe noul domn și nu este de acord cu politica de apropiere de ruși promovată de acesta. Cronicarul are viziunea sintetică a nuvelistului. El știe să surprindă comportarea specifică a eroilor, reacția lor caracteristică. Ceasornicul domnilor, după versiunea latină a cărții lui Antonio de Guevara (Horologii Principum sive de vita M. Aurelii imperatoris, datorată lui M. Wunckelius, în 1606), cuprinde viața împăratului roman
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
a lui Noe: fie și cel mai simplu inventar de trimiteri ar ocupa câteva coloane. Însăși existența Personajului, așa cum începe acesta să se profileze odată cu primele două volume din Supraviețuiri (I-II, 1973-1977) și continuând cu alte „supraviețuiri”, Meseria de nuvelist (1980), Ficționarii (1983), Logica (1985) și Cap limpede (1989), cartea axială a acestei creații, modelată „ziaristic”, e un nesfârșit colaj de utopii și ratări, de sentimentalism, bovarism, cinism, oportunism și hedonism ideologic: adolescent marxist, răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
după 33 de ani scapă, București, 1966; Maimuțele personale, București, 1968; Un august pe un bloc de gheață, București, 1971; ed. București, 2003; Viața în filmele de cinema, București, 1972; Supraviețuiri, vol. I-II, București, 1973-1977, vol. III: Meseria de nuvelist, București, 1980, vol. IV: Ficționarii, București, 1983, vol. V: Logica, București, 1985, vol. VI: Cap limpede, București, 1989; Alți doi ani pe un bloc de gheață, București, 1974; Ocolul pământului în 100 de știri, București, 1974; Cinci ani cu Belphegor
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
nemilos concurată de erupțiile vanitoase ale unui prozator confiscat inițial de lăcomia realului, și mai apoi de parada erudiției. O dreaptă ierarhizare a valorilor literare românești, dincolo de flama adversităților, nu poate ocoli „testul Barbu” (Mihai Ungheanu). Eugen Barbu e un nuvelist de mijloace variate epice, psihologice și sociologice, strălucit evocator de medii și tipuri, chiar când acestea apar doar câteva clipe. Scriitorul are o excepțională memorie a lucrurilor și faptelor văzute sau auzite, observatorul știe să aleagă detaliul caracteristic, iar naratorul
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Lovinescu, Opere, IV, 132-137, 443-448; Davidescu, Aspecte, 59-63; Constantinescu, Scrieri, I, 197-201; Călinescu, Cronici, I, 95-96, II, 138-140; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 150-151; Călinescu, Ist. lit. (1982), 581-582; Vianu, Opere, IV, 487-488, V, 206, 241-243; Teodor Vârgolici, Doi nuveliști: Emil Gârleanu, I. A. Bassarabescu, București, 1965; Ciopraga, Lit. rom., 567-572; Micu, Început, 101-103; Piru, Analize, 226-235; Dicț. scriit. rom., I, 206-208; Florin Faifer, Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997, 102-111; Lovinescu, Sburătorul, IV, V, passim; Dicț. analitic
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
și evită exhibarea, B. este dublat de un „sceptic melancolic” (Al. Piru) și de un (auto)ironist bonom și delicat: dimensiune evidentă mai ales în prozele sale scurte, scrise ca pentru divertisment, dar nu mai puțin ca penetrante sondaje, de nuvelist sceptic, în diverse medii (familie, scenă, viață literară, lumea funcționarilor și a șefilor acestora etc.), surprinzând pe viu mecanica imediatului, a cotidianului și excelând în comicul verbal, în jocurile de limbaj care răstoarnă sau împing spre absurd sensurile consacrate. Acesta
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
ficțiune”. În mod normal, arta prozei ar trebui să cuprindă, iar în epocile clasice chiar cuprinde, orice scriere în proză cu caracter de operă (spre deosebire de Dl. Jourdain). Tudor Vianu în Arta prozatorilor români nu se ocupă numai de romancieri și nuveliști. Criticul, eseistul, filozoful, istoricul, economistul, oratorul, pamfletarul sunt prozatori și opera lor trebuie să aibă un stil. Claude Lévi-Strauss este un admirabil prozator, suculent, precis, sugestiv. Bergson, Nietzsche, Valéry, Sainte-Beuve, Maiorescu sunt mari prozatori; de Iorga ce să mai spun
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și Vânturi albastre (1969). O anumită profunzime a personajelor, plasate în circumstanțe neobișnuite, se observă în nuvelele despre război Catrina Loitre, Zona „Ze”, Gabriela ș.a. Protagoniștii sunt prezentați în complexitatea lor psihologică și morală, narațiunea având un caracter preponderent obiectiv. Nuvelistul s-a afirmat mai ales în scrierile sale satirico-umoristice. Aici se dovedește un maestru al detaliului concret și concludent, al dialogului antrenant, al poantei umoristice. În Drob de sare (1968) și Căutătorii de noroc (1983), de exemplu, prozatorul dezvăluie psihologii
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
bibliografice: Sergiu Fărcășan, „Ana Nucului” - nuvelă de Remus Luca, „Scânteia”, 1953, 24 decembrie; Petru Dumitriu, Un prozator autentic, VR, 1953, 10; Lucia Olteanu, „Ana Nucului”, CNT, 1954, 8; Titus Priboi, „Ana Nucului”, „Tânărul scriitor”, 1954, 4; Ovid S. Crohmălniceanu, Trei nuveliști: Silviu Podină („Mlaștina”), Francisc Munteanu („Lența”), Remus Luca („Ana Nucului”), VR, 1954, 6; Dumitru Solomon, „Povestiri”, GL, 1955, 36; Mira Iosif, Pe marginea povestirilor lui Remus Luca, „Tânărul scriitor”, 1955, 10; Lucia Olteanu, Eroii lui Remus Luca, CNT, 1956, 2
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
Ist. lit. (1982), 631-634, 1011; Vianu, Opere, V, 178-184; Gh. Vrabie, Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, pref. Teodor Vârgolici, București, 1955, 130-133; Tudor Arghezi, Tablete de cronicar, București, 1960, 60-62; Teodor Vârgolici, Doi nuveliști. Emil Gârleanu, I. A. Bassarabescu, București, 1965; Domnica Filimon-Stoicescu, Emil Gârleanu, București, 1968; Ciopraga, Lit. rom., 501-508; Micu, Început, 380-383; Emil Gârleanu și contemporanii săi, îngr. Georgeta Stoia-Mănescu, București, 1988; Dicț. analitic, I, 302-303, III, 160; Dicț. esențial, 327-329. C.C.
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
exclusiv constructivă. Eminescu ocupă și aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin (File din poveste) nu e un basm, reacții la contestatarii mitului Eminescu -, însă culegerea cuprinde și articole, uneori în stil didactic, despre C. Negruzzi nuvelistul, Alecu Russo (valorificarea aspectelor epice și lirice ale operei), Creangă (limbajul „coțcăresc”), I.L. Caragiale ca personaj, Macedonski (prozatorul din Thalassa și evoluția teoreticianului de la tradițional la modern), O. Goga (despre poezie) ș.a. Interesante documentar sunt cele câteva „fișe de istorie
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]