177 matches
-
fiind desigur majoritatea. Dar să nu anticipăm. Așadar Dușmănie, prima nuvelă a lui Petru Dumitriu, publicată În antologia 20 nuvele scoasă de Editura de Stat, despre care s-a mai făcut vorbire până acum, În contextul optimismului general privind noua nuvelistică, după cum afirmă și N. TERTULIAN 75 din al cărui comentariu chiar astfel intitulat, vom desprinde doar paginile referitoare la nuvela lui P. Dumitriu: „Putem porni În considerațiile noastre de la culegerea celor 20 nuvele publicate de Editura de Stat. Creația literară
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Trebuie să constatăm avalanșa de producțiuni tinere pe care noile condiții de viață le-au descătușat, Între care se disting unele vizibile talente ceea ce imprimă un caracter de fenomen amplu al prozei actuale. La acesta se adaugă desigur și contribuția nuvelistică a scriitorilor «vechi», maturi. (Ă). Să analizăm de pildă una din cele mai izbutite dintre nuvelele adunate În culegerea Editurii de Stat și anume Dușmănie a lui Petru Dumitriu. Eftimie, chiaburul, e viclean, bestial și laș, scena din cârciumă, În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe Vasile chicotind perfid, episodul omorului, episodul final În care, Încolțit, se aruncă Înnebunit la pământ, transformându-se Într-o masă spasmodică de carne buhăită (animalizarea) sunt situațiile care declanșează resorturile sufletești esențiale, tipice chiaburului. Aici o Întreagă tehnică a nuvelisticii: Nu indivizi „stereotipi”, organici, de o simplitate biologică, ci implicarea autorului prin selectarea și autolimitarea, urmărind a Înfățișa caractere tipice prin situații reprezentative. Nuvela urmărește așadar a releva caractere punând personagiile În situații categorice, În care trăsăturile tipice ies la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prea măgulitori, deși Încă din prima frază suntem asigurați de contrar cronica ( În două părți, se-nțelege, din care prima general-laudativă a concret-negativă), este prima „gafă” a criticului, urmată Îndeaproape, În numărul proxim, de alta și mai mare, referitoare la nuvelistică, pe care am menționat-o la locul potrivit; ce-a urmat, se cunoaște; sfânta indignare a lui I. Vitner din răspunsul dat Scânteii era alimentată probabil nu numai de grija principală pentru instaurarea unui climat sănătos În activitatea critică de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arată roada pusă În lanțuri.” (Ă). 73. Mihai Novicov. - Forțe noi În literatură. În : Flacăra, nr. 32 (84) 13 aug. 74. N. Moraru. - Pe marginea concursului de nuvelă. În: Viața Românească, nr. 9, sept. 1949 75. N. Tertulian. - O nouă nuvelistică. În: Contemporanul, nr. 134, 29 apr. 76. Mihail Petroveanu. - Pe marginea nuvelei „Vânătoare de lupi” de Petru Dumitriu. În: Flacăra, nr. 36 (88), 10 sept. 77. xxx Viața Românească. (Notă În rubrica Marginalii). În: Contemporanul, nr. 136, 13 mai: „deosebit de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
generală de autenticitate pe care o lasă nuvela. Și cu siguranță se poate spune că Marin Preda a prezentat veridic și cu mijloace realiste, ridicarea unui element muncitoresc (Ă). Ana Roșculeț trebuie considerată ca un important succes al tinerei noastre nuvelistice, ca una din biruințele de seamă ale literaturii noastre”. Februarie, Flacăra 23 : „Povestea Anei Roșculeț este asemănătoare cu cea a nenumărate surori ale ei. Ca atâtea alte fete de țărani săraci, Ana nu a putut urma la școală și a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
amenință Înseși rosturile literaturii noastre, care-i frânează dezvoltarea, care-i alterează realizările”. În fine, În ultima parte a comentariului său, Geo DUMITRESCU 26 pune și de data aceasta punctul pe „i” - așa cum o făcuse și În anul precedent cu privire la nuvelistică, numai că acum În sens invers - dovedind lipsa poziției de clasă și a atitudinii partinice a autorului În Înfățișarea tuturor celorlalte aspecte ale realității: „Ana Roșculeț nu oglindește În ultimă instanță cu fidelitate realitatea, ba dimpotrivă, o denaturează. (Ă). Oamenii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alta În versuri de Nina Cassian. Despre volumul de povestiri scrie nu numai Geo ȘERBAN 70 subliniind „debutul merituos” ci și Ovid S. CROHMĂLNICEANU 71, care revine, astfel, În paginile Contemporanului după aproape un an de absență, determinată de critica nuvelisticii. Articolul acestuia este o scrisoare deschisă adresată Editurii Tineretului: „Dragi tovarăși. Am primit cu multă bucurie cartea tov. Gica Iuteș: Să vă povestim despre noiĂVăd pe prima pagină scris: «Dragi cititori! Poate că-i cunoașteți și voi pe Radu, Anca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unor teme eterne, luate drept fundal al narațiunilor. Epicul e înțesat, nu o dată, de sensuri ascuns inițiatice, de simboluri și semnificații ezoterice. Narațiunea tinde să comunice alte adevăruri decât cele aparente. O influență din partea prozei lui V. Voiculescu și a nuvelisticii lui Mircea Eliade e de bănuit. Au rămas de la C. manuscrisele unor romane, memoriale de călătorie, piese de teatru redactate în română și engleză. SCRIERI: Vacanță sentimentală în Scoția, București, 1944; Poezii, Cluj, 1970; Cumpăna din cetate, București, 1977; Pasul
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
comparația între stadiul nuvelei din 1949 și cel de-acum. Trebuie spus că progresul mult-așteptat încă nu se întrevede; nădejdile puse în forța stimulativă a concursurilor de nuvelă inițiate de diferite instituții: minister, edituri, cenacluri, încă nu se confirmă. Peisajul nuvelistic este bântuit de o serie de lipsuri: schematism, antirealism, obiectivism, formalism, ne-tipizare, ne-adâncire, ne-cunoaștere a realității. Totuși, spre toamnă, aflăm că nivelul nuvelei s-a ridicat simțitor, odată cu apariția nuvelei Desfășurarea de Marin Preda. Dar să dăm
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vremea sa nuvela Desfășurarea. Căci, iată: Contemporanul, după cum știm, a scris în decembrie 1952, la scurtă vreme de la apariția prozei lui Marin Preda, despre „o nuvelă remarcabilă”; de la Cluj, pe la începutul anului acesta vine vestea: „o nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre”. Nu este chiar așa, scrie prin iunie Mihai Gafița, după cum vom afla îndată. Apoi, începând cu numărul din octombrie, Viața românească deschide o rubrică, Pe drumul realismului socialist; primul autor analizat din acest punct de vedere este Eusebiu Camilar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vădesc astfel de atitudini nejuste, neprincipiale. De exemplu, cum altfel poate fi socotită atitudinea superficială a Almanahului care apreciază că în literatura noastră, apariția nuvelei Desfășurarea a marcat nici mai mult nici mai puțin decât «o nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre». Nuvela Desfășurarea e o realizare deosebit de valoroasă a prozei noastre, cu toate slăbiciunile ei - pe care și cronica din Almanahul literar le relevă. Dar nu ne putem juca așa cu «etapele» de dezvoltare, cu «cotiturile» Nuvela aceasta poate fi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dec. 44. Petru Dumitriu - Despre povestirile Iui Marin Preda. Note de cititor. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1953 45. Mihai Gafița - Drumul creației lui Eusebiu Camilar. Idem, nr. 10, oct. 1953 46. George Munteanu - O nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 2 (39), febr. 47. Mihai Gafița - Greșeli vechi în forme noi. În: Viața românească, nr. 6, iun. 48. Al. Oprea - Izbânda realismului în creația lui Marin Preda. Idem, nr. 12, dec. 1953 49. Ioan
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Deși considera că în teatru își elaborează mai precis personajele și poate păstra, astfel, un echilibru convenabil între ideile-reper și forma finală a scrierii, partea cea mai izbutită din literatura semnată de A. este reprezentată de proză, mai ales de nuvelistică. Scriitoarea și-a adunat nuvelele în două volume, Colecționarul de pietre prețioase (1926) și Aventura (1929), impunându-se ca o prezență foarte personală în peisajul literar al deceniului al treilea. Spre deosebire de nota cvasidominantă a prozei feminine, A. ocolește apelul la
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
1966; Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana - sora Soarelui, Chișinău, 1967; Peneș-Împăratul, Chișinău, 1968; Povești populare moldovenești, Chișinău, 1972; Legende, tradiții și povești orale, Chișinău, 1975; Povești fantastice, Chișinău, 1976; Doi Feți-Logofeți cu părul de aur. Povești populare moldovenești, Chișinău, 1980; Povești nuvelistice, Chișinău, 1980; Auzit-am din bătrâni. Legende moldovenești, Chișinău, 1981; Povești populare moldovenești, Chișinău, 1981; De n-ar fi, nu s-ar povesti, Chișinău, 1983; Plugul de aur. Parabole și povești nuvelistice, Chișinău, 1985; Făt-Frumos și Soarele. Povești populare din
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
de aur. Povești populare moldovenești, Chișinău, 1980; Povești nuvelistice, Chișinău, 1980; Auzit-am din bătrâni. Legende moldovenești, Chișinău, 1981; Povești populare moldovenești, Chișinău, 1981; De n-ar fi, nu s-ar povesti, Chișinău, 1983; Plugul de aur. Parabole și povești nuvelistice, Chișinău, 1985; Făt-Frumos și Soarele. Povești populare din Basarabia, pref. Iordan Datcu, București, 1995; Nourul omului, Chișinău, 1997; Folclor român din Basarabia, Chișinău, 1999 (în colaborare cu Tatiana Gălușcă și Ioan R. Nicola). Ediții: P. Ștefănucă, Folclor și tradiții populare
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
a poeziei lirice, cântată în timpul dansului. Mai târziu ea a denumit cântecul epic popular, dar și o poezie cultă, cu sau fără formă fixă. În folcloristica românească, termenul înglobează, în accepțiunea sa tradițională, întregul cântec epic, adică: b. propriu-zisă (sau nuvelistică), cântecele epice de vitejie, de haiducie, cele istorice și cele despre întâmplări contemporane. Astfel, atât Soarele și luna, Meșterul Manole, Miorița, cât și Miu Cobiul, Corbea, Toma Alimoș, Novăceștii, Miu Haiducul intră în categoria b. Spre deosebire de cântecul liric, b. este
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
pe o melopee liberă, silabică, deschisă improvizației, alternează cu versuri recitate și cu interludii instrumentale. Sub această formă, specia este încă vie în Oltenia și Muntenia, iar în secolul al XIX-lea a fost atestată și în sudul Moldovei. B. nuvelistică, de o mai mică întindere, are un caracter liric mai pronunțat și este cântată de țărani. Este răspândită în Transilvania și în nordul Moldovei și circulă pe melodii de cântec sau chiar de doină (în Maramureș). B. cu funcție de colindă
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
atitudini eroice în fața forțelor naturii, aici apar confruntări eroice. De la conflictele cu monștrii s-au putut dezvolta în text conflicte sociale sau naționale, în cântecele vitejești, haiducești sau istorice. Gândirea mitică odată depășită, din primul strat au luat naștere b. nuvelistice, fie prin evoluția de la fantastic spre real, fie prin înscrierea unor teme noi în tiparul arhaic. În clasificarea textelor, s-au avut în vedere unul sau mai multe criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Nu am exemplificat cu titluri interpretările din cuvântul înainte - un demers firesc, de altfel, și foarte simplu - tocmai pentru a lăsa cititorilor plăcerea recunoașterii și a identificării. Însă, pentru a sugera cât de cât traseul receptării critice, întotdeauna semnificativ, a nuvelisticii sadoveniene, am reprodus câteva (prea puține) citate în notele care însoțesc, la final, fiecare narațiune. La fel, indicația anului apariției și a titlului volumelor din care au fost selectate povestirile și nuvelele urmează imediat textelor. Două criterii au stat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de ,,impurificare’’ și readuse, astfel, la statutul impus de legile existenței reale a omului. A ,,imita’’ basmul popular, pentru Caragiale, înseamnă tocmai acest efort de revigorare atotcuprinzătoare epică, de supunere a materiei originare la rigorile creației narative, de altfel, ,,basmul nuvelistic’’ constituie o specie pe care, alături de Creangă, în aria literaturii române, scriitorul nostru o ilustrează cu strălucire. Să luăm în discuție de exemplu, pasajul de început din Poveste, Imitație, izbitor, prin concretețea lui analitică și descriptivă, prin prospețimea modului în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
tehnică a ,,privirii’’. Situat într-un context narativ structurat de aura sacralității, momentul vânătorii ni se prezintă sustrăgându-se metodic oricărei înfiorături mitizante, prezența miracolului ca sursă a fantasticului nu mai poate beneficia aici de un regim ,,normal’’. În ,,basmul nuvelistic’’ caragialian, momentul miraculos-fantastic are semnificația unei apariții incidentale, care fisurează materia realistă a narațiunii, perturbându-i cursul și proiectând-o, astfel, în paradoxul comic, implicit moralizant. Ideea ar fi că fără intervenția datului miraculos magic totul ar fi evoluat în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
așteptărilor în continuare, căci toate cele trei obiecte răspund ,,comenzilor’’ ce li se adresează, săvârșind minune după minune. Subintitulată și ,,basm oriental’’, opera Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic’’ de către fantastic. De data aceasta, dorința tânărului împărat de a lua de soție pe fiica de împărat este condiționată straniu și fad, astfel, el trebuie să calce pe coadă motanul ce-o însoțește pretutindeni pe frumoasă. Numai așa prințesa ar
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
susțină ideea morală a povestirii, dezvăluită abia în final. Este un final în care racordarea filonului magic la tema de morală beneficiază de un ,,tratament’’ epic edificator prin funcționalitatea lui umoristică. În ceea ce privește Făt-Frumos cu Moț-în Frunte, cel deal treilea ,,basm nuvelistic’’, aderența la fantastic se produce aici numai în virtutea unui progres de fermecătoare ambiguizare a leit motivului magic explorat de autor. ,,Ursita’’ face dreptate acolo unde vitregia legilor naturii a ,,însemnat’’ pe om cu defecte imposibil de înlăturat (urâțenia fizică și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]