139 matches
-
șiruri de munți, Emul și Rhodope, prin mijlocul cărora curge Hebrus, numit îndeobște Marița. Patmos căzu curând de armele romeice conduse de Alexios Dukas Philantropenos, pe când Tzepaena se menținu statornică, nu voi nici să știe de-o supunere de bunăvoie, oțărînd rău pe ambițiosul împărat. În sfârșit monarhul acesta se hotărî să recapete cu vârful sabiei această din urmă și unică cucerire a romîno-bulgarilor și cu acest scop înaintă din Adrianopol peste castelul Stenimachos spre Tzepaena. Însă abia în fața cetății i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Aliații năvăliră în Macedonia și Tracia totodată, iar cumanii rânduiți în această din urmă provincie pustiiră și jefuiră c-o sălbatecă cruzime atât regiunea râului Rigina cât și împrejurimile orașului Didymotichos, lăsând însă cumințește de-o parte orașul întărit Adrianopol. Oțărîți prin aceasta și neaducîndu-și aminte de espresa instrucție a împăratului, potrivit căreia nu aveau voie decât a se ține în atitudine defensivă în contra inamicului, cei doi strategi porniră la atac deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați și mișcîndu-se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deci se-nchină cu omagiu de supunere în an[ul] 1391 puternicului stăpânitor al osmanilor, îi prestă jurământ de vasal și se-ndatori a plăti un tribut anual noului său suveran. Năvălirea lui Sigismund în Valachia. Acest act nu lipsi să oțărască și mai mult dușmănia între domnul Valachiei, care ca vasal al sultanului trebuia să urmeze steagul osman, și între regele Sigismund, în a căruia țară urmase de curând cea dentăi năvală a turcilor. Oțărârea era cu atât mai mare cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a colorilor și cu cât combinarea colorilor e așa de liberă ca să ni se aducă aminte de importanța acestei combinări. Nu e scopul nostru de-a urmări pîn-în minuțiozități acest punct. Însă într-o dezvoltare care se silește de-a oțărî locul fiecăruia din momentele reprezentărei dramatice nu poate lipsi un moment care-și are și el importanța sa pentru întreaga reprezentare a caracterelor, pentru că ajută a produce icoana personalității și a o ști păstra în timpul întregei ei dezvoltări. În arta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totuși se punea la un fel de licitație. Apoi numai primul născut se putea însura, împrejurare prin care se escitau multe patimi urâcioase ș. a. m. d. Să se mai mire cineva că evreii, în amărârea lor în contra opresorilor, s-au oțărât cu totul, că caracterul întregului popor e corupt, să ne mai mirăm că mai târziu încercară a deveni din nimic totul? Se 'nțelege însă: corupțiunea nu se putea tăgădui, în fabricațiune și negoț evreii introduseră procederi pe de o parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Chryslerul ș...ț și m-am strecurat cu grijă printre stâncile uriașe de granit, pe după o cascadă mică, printr-un labirint de stejari negri, acacia, merișori sălbatici și liniște. O gaiță albastră țipă pe o ramură și o veveriță se oțărî la mine, izbind nervoasă cu una din lăbuțe conul de pin pe care-l ținea. O ciocănitoare cu creastă stacojie încetă să mai ciocănească în întuneric, suficient cât să mă privească cu un ochi ca mărgeaua, apoi se dădu în spatele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
scapă Antonius Musa. Themison și câțiva dintre discipolii săi aprobă în tăcere. Mai e ceva, rostește după un timp primul. O prejudecată generală împotriva lucrărilor de disecție. Principele și Livia se privesc consternați. — Taci din gură cu prostiile astea, se oțărăște împărăteasa la el. Mi se face pielea de găină. — Chiar trebuie să mă scormonești atâta prin rană? hârșâie la un moment dat bătrânul printre dinți. Abia mai poate vorbi. Îl seacă la inimă. — Nu ajung cu degetul până în interior și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o plecăciune: 95 — Cum ziceai chiar Măria Ta adineauri... — Las’ că știu ce ziceam, nu e nevoie să-mi aduci tu aminte, îl repede nervos împăratul. Nefericitul se clatină. — Da’ stai odată drept, că mă amețești cu bălăbăneala asta! se oțărăște Augustus la el. Pe neașteptate, starea de spirit i se schimbă. Din certăreț de vine nostalgic. Suspină adânc: — Parcă îl văd și acum, alergând ca un nebun pe străzi și la răspântii... Trio îl urmărește cu ochii cât cepele. — Le
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Un puradel de vreo șapte ani, se tot învârtea prin jurul meu și atunci ca să-l încerc i-am zis năpârstocului: „Am niște carne de „șoșoi” (adică de iepure) friptă, vrei să mănânci”. Prăpăditul acela, numai de-o șchioapă, s-a oțărât imediat la mine: „Să-ți fie dă capul tău, dă bafta ta, dă norocul tău șoșoiul, mamăăă, vrea să-mi dea carne dă șoșoi să mănânc”. O țigancă din grup, s-a repezit imediat spre mine, ca o arătare cu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și a zis: — Ai găsit tot ce aveai nevoie, nu? Am dat din cap și m-am așezat pe scaun. — E ok dacă fumez aici? Spre uimirea mea Bangs a tresărit venind cu cafelele. — Oh, a zis, pe un ton oțărât de cedare, bine, da. De parcă fumul de țigară ar fi putut să facă și altceva decât să îmbunătățească calitatea aerului din căsuța lui împuțită. S-a întors în bucătărie ca să-mi aducă o farfurioară pentru scrum. Mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de capul ei. Acuma sigur că la România se mai mână calul și se sapă cu săpoiul și se trage la șaibă, și-atunci zice Ion că el nu-i egal cu Maria, și intelectualul român, cu sex moale, se oțărește falic când aude de feminism. M-apucă râsu-plânsu când mă uit la ei; deja miros a trecut. Cam asta voiam să-ți spun, dragă Mihaela, eu, care mă simt bărbat de bărbat și care niciodată n-am vrut să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
am cu barbă. Culi al nostru se rade în fiecare dimineață și mie mi-a fost drag așa. Bărbaților cu ochii verzi le stă bine numai cu mustață. Nu-mi place să fie nici popă, nici mitropolit. —Așa? s-a oțărât bătrâna. Atunci stai aici în sălbătăcie, fără doctorii și fără doctor. Ana a oftat din adânc și a privit cu dragoste la soțul ei. Paznicul se oprește. Ar dori să iasă din aceste gânduri, cum ar dori să iasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îndepărtat de Stompanato și de curlangiu. Se auzi cum pornește un aparat de radio, cum scala alunecă peste jazz, peste niște reclame, peste știri, și se oprește la o piesă de operă cu un bariton și o soprană se se oțărau unul la altul și cu o orchestră zgomotoasă pe fundal. Mal avu impresia că-l aude pe Minear țipând, dar muzica era dată la maximum. Mal muncea. În birou - masa de lucru, fișetele și un scrin cu sertare - se găseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lăsat purtat la vale pe coasta dinspre Dunăre. Drumul, Îndată ce ieșea din sat și se repezea spre ogoare, fusese cândva Întrerupt de o barieră de lemn. De multă vreme, Însă, nimeni n-o mai Închisese și trunchiul de lemn se oțăra, războinic, către cer, iar de capătul Înălțat cu semeție atârna o bucată de funie putredă. Nenorocul i-a pus pe niște copii de rudari să se joace cu bariera. Se urcau spre vârf și ea Începea să coboare lin atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o luase la goană și-l Înspăimântase iureșul care urmase. Apoi i se strânsese inima și pentru zornăitul unei ditamai legături de chei a Directorului pe chica gălbuie și tunsă scurt, cu țepi, a lui Baronu. „De ce dă, mă?” se oțărâse pedepsitul la Ectoraș, În timp ce se mângâia pe cucui. „Dacă nu taci din gură, de-aia!” „Ție acasă tot așa-ți face?” „Eu nu vorbesc aiurea și nu-i Întorc vorba.” „Așa e”, păruse Baronu că-și amintește, „tu ești mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îmi recitam ca pentru mine versuri ce tocmai, singure, mi se alcătuiesc În minte. Să pășim, așadar, cu neînfricare pe drumul la capătul căruia ne așteaptă Înălțătorul sentiment al datoriei Împlinite!” „Lasă dracului prostiile și vezi-ți de drum!” se oțărî Directorul, Înțepat de zeflemeaua din cuvintele celuilalt. „Dacă ar fi după tine, profesorimea ar trebui să vină la școală câte patru-cinci ore În care, hârț-pârț, să le spună copiilor că vaca are patru picioare, că doi și cu doi fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu un ibric în mână. --Să-ți dau o gură de bragă, boierule, că după câtă cale ai bătut ți-o fi sete - m-a luat în primire mehenghiul. --Uite că nu mă arde setea, ci mai degrabă palmele... --Nu te oțărî la un biet turc bragagiu, care ți-a vorbit frumos, boierule - a sfârșit vorba, izbucnind într-un râs de zile mari. Ne-am îmbrățișat. În Chervăsărie, care se afla la o aruncătură de băț, era atâta hărmălaie de nu se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Medievală! Știu că în vremurile de azi eclectismul academic e în mare vogă, dar Helen Waddell și Lewis Mumford nu sunt nici măcar de departe parteneri normali de așternut. în plus, cursurilor de aici le lipsește conținutul academic. Dr. Mayfield se oțărî imediat. Conținutul academic era punctul lui forte. — Nu înțeleg cum puteți spune una ca asta! zise el. Cursurile au fost structurate în așa fel încât să satisfacă cerințele studenților care urmăresc o abordare tematică. — Bietele creaturi ignorante pe care reușim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
plăcinte cu carne de porc. Dacă tânjiți după rahaturi și, ca să le obțineți, vă folosiți de metode ilegale, cum ar fi privarea de somn, nu mă puteți acuza pe mine că vi le-am servit. Nu veniți aici să vă oțărâți la mine. Dacă sunteți prost, e problema dumneavoastră. Duceți-vă și găsiți-mi soția! — Opriți-mă, altfel îl omor pe nemernic! urlă din toți bojocii Flint, repezindu-se afară din încăpere. Intrând în biroul său, inspectorul trimise după sergentul Yates
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
c‑am fost dată afară. Pur și simplu nu pot. Spre iritarea mea, simt lacrimile scăldându‑mi ochii. Sunt așa de mândri de mine. Și eu nu fac altceva decât să‑i dezamăgesc tot timpul. — Ba nu‑i dezamăgești! se oțărăște Suze la mine. N‑a fost vina ta că ăia de la Cafeaua de dimineață au avut o reacție exagerată. Și pun pariu că deja o regretă. Zău, uită‑te la ea! Dă volumul mai tare, iar vocea anostă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
strigă pe nea Matei, poate pentru că acolo ar fi vrut să-l ducă pe Rafael, și uite pentru ce: — Scoate permisu’ ăla, mea Matei, permisu’ matale de pescuit. Să-l arăți lu’ ăsta. — Lasă-l naibii, se aude nea Matei, oțărându-se din stuf. Nea Matei nu mai are nici un chef. Vrea să fie lăsat în pace cu supărarea lui. A ratat ziua de pescuit, așa încât aschilambicul îl mustră pe Rafael. Rechizitoriul lui e aspru și presupune o pedeapsă pe măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
este rezervat pentru multă vreme de-acum Încolo. Dar, păstrăm legătura, bine? Pa. Practic mi-a Închis telefonul În nas. O călcasem oare pe bătături În vreun fel În seara aceea, la club? Sau poate se enervase pentru că Tom se oțărâse la ea pe tema lui Jim Morrison. Asta mi-a adus aminte că nu-l mai văzusem pe Tom din seara aceea. Dintr-un impuls de moment, i-am format numărul, iar el răspunse aproape imediat. Asta Însemna că probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de bucătărie în cizmulițe și mă trage după ea la școală. Odată intrați în clasa ei, colegul cel rău ne luă în râs: ai venit cu puradelu’ ăsta să ne bați? hă hă hă. Neagră de supărare, Cristina s-a oțărât la el: nu ti râdi, uăi, cî uiti și ari frati-miu în cizmî! Și odată trage paloșul de bucătărie din bocanci și mi-l pune în mână. Toată școala se buluci pe ușă urlând: săriți! asasinu! asasinu! Am fugit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-mi iau proteinele și vin. - De care mai bagi acuma? Tot creatină sau aminoacizi? - Nu, bă, acuma iau niște Megamass 2000. Baang! sare ușa cu capul de perete: - Sal’tare bibanilor! - Ce puii mei dai în halu’ ăsta, Naposime? se oțărăște Inspectorul. - Maamăă, ce picioare bag azi! - Cine mă, tu? Păi alea-s picioare sau grisine, mă!? - Du-te, bă, d’aicea! Ia uite ce striații am pe femural! fâști! își dă pantalonii jos. Se încordează în fața oglinzii, numai în chiloți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
foc și acareturile, că bate nițel vânt, nu tare, ca ș-aici... Logofătul apăru îmbrăcat. Din casă îl petrecu glasul nevestei, plîngător: ― Ia seama, Leonte... Fii mai lăsător și nu te înfurci cu oamenii, că-i știi cât sunt de oțărîți acuma și... Porni cu primarul și cu straja, fără să întrebe nimic. Numai după câțiva pași, zise șovăind: ― Ce zici, dom' primar, n-ar fi mai bine să sculăm și pe boierul Miron? ― Ba lasă-l să se odihnească, bodogăni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]