321 matches
-
unei revolte „în genunchi”, însumând cereri și reclamații, constă din vânzarea unor saci cu cereale la crâșma lui Cojocaru, furați din hambarele lui Apostoleanu, de către doi răsculați din Gloduri. Această situație am aflat-o din gura lui C. Donțu din Oțelești care, la 180 1907, era în armată și detașat să-i prindă pe „răsculați”. Îmi amintescă cuvintele rostite de bîtrânul Donțu, când eu aveam 13-14 ani: „Deh, niște nimeni, niște golani bețivi!”, ceea ce contrasta total cu linia oficială! 37 Pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de ani mai înainte; dar și satele din jur, Mărăști, Oțelești, Oncești, Poeni, Ungureni, Zlătari, Viforeni, n-au fost scutite de efortul îndelungat de a-și fi obținut terenurile prin lupta cu pădurea. Probabilitatea ca această muncă să fi fost făcută de o comunitate de rude, descendentă a unui strămoș comun
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de turci, care au și un proverb: „Un persan tânăr și un cal moldovenescă sunt mai de laudă ca orice”. Locul îngrădit unde stăteau și pășunau caii era desemnat de un termen turcescă - ceair - din care răzeșii din Fruntești și Oțelești au făcut cier. Țăranii răzeși creșteau cai pentru nevoile proprii de deplasare, dar, întro perioadă mai veche, când erau chemați să meargă la război, mergeau cu caii proprii și cu merinde pentru o săptămână. Să ne amintim că atunci când răzeșul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Palenache, care s-a ocupat, cu familia sa numeroasă, și de hanulcrâșmă. Hanul lui Sterian a fost inut de mai mulți cârciumari, dar cel care s-a impusă și a rămasă comerciant în Lunca a fost familia Cojocaru, venită din Oțelești. Dumitru Cojocaru a preluat hanul de la Sterian și l-a lăsat moștenire urmașilor săi. Ultimul dintre descendenții lui Dumitru Cojocaru a fost Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aprecia că s-a făcut pe lângă mănăstirea unde a fost Coste Călugărul, iar după dispariția acestuia în condiții necunoscute, pregătirea slujitorilor bisericii și a dregătorilor se făcea la mănăstirea Răchitoasa care, multă vreme, a fost în conflict cu răzeșii de la Oțelești. Dacă cele mai vechi sate din actuala comună Filipeni au fost Filipeni și Fruntești, despre care avem mai mult documente, și cele mai vechi biserici și preoți tot în aceste sate au fost. Deși, după documente, cel mai vechi sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Luncașii erau darnici cu biserica, care avea și 81/2 fălci de pământ pentru folosința preotului, lucrate de enoriași. Dar enoriașii convocați în aprilie 1879, nu au fost de acord cu înlocuirea preotului în funcție, Gh. Palade, de loc din Oțelești, care va sluji la Lunca până în 1885, după care, în urma unor îndelungi insistențe vine în 1886 preotul Chirilă care a fost acceptat și de Eparhia Roman și de Consiliul și Primăria Filipeni, când primar era Gheorghe Boca. Acceptarea preotului Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranii care stăteau pe moșiile mănăstirești, de la preoții de sat, se judecau cu boierii, răzeșii și cu alte mănăstiri pentru moșii și hotare. Vom exemplifica cu mănăstirea Răchitoasa, care era aproape de satele comunei Filipeni, în procese nesfârșite cu răzeșii din Oțelești pentru hotare și încălcări de proprietate, dar nicăieri nu se spune că ar fi întemeiat sau întreținut vreo școală. De asemenea, arhicunoscuta mănăstire Moldovița, ctitoria inițială a lui Alexandru cel Bun, reconstruită de Petru Rareș, ale cărei averi și privilegii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a calităților metodice, pedagogice și științifice a învățătorului Gheorghe Postoi o reprezintă faptul că alți învățători, preoți, judecători, din alte localități își trimit copiii la Postoi pentru pregătire, ca să reușească la școlile secundare. La școala lui Pastoi vin elevii din Oțelești (Ion și Neculai Lupescu, Virgil Cernat, Constantin Cernat și alții), din Tarnița, Mărăști și Fruntești. Treptat, numele lui și a școlii Lunca ajunge să fie cunoscut de către profesorii liceelor, colilor normale din Bârlad, Piatra Neamț, Bacău și Iași. Gheorghe Postoi era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-l mai avem printre noi. Virgil Cernat (1903-1977) Eleonora (Ignătescu) Cernat 1908-1942 Cel care a stat 42 de ani în Slobozia - Filipeni și căruia satul îi spunea „Domnu’ ”, s-a născut în 1903, într-o familie de răzeși, din satul Oțelești, mulțumitor de înstărită ca să-l poată purta la școală. Atunci erau rare și școlile primare sătești, având norocul de a învăța la școala din satul apropiat Lunca, unde l-a avut ca învățător pe renumitul Gh. Postoi. Primul război mondial
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mică dintre verii mei primari, care s-a opărit (avea patru ani) întrun ceaun cu lapte clocotit. Doctorul a făcut tot ce i-a stat în putință săl salveze pe acest copil, văr bun al meu, Mircea Breahnă de la Oțelești, să nu-i lase urme care să-l facă să se jeneze mai târziu. Prin comună mai umbla un felcer, asistent sau cum s-o fi numit, unul Antonescu, care era amarnică la băutură: era justițiarul popular, îndrepta lumea dintr-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se consuma mămăliga de orz, care, din punct de vedere caloric, este superioară celei de porumb, totuși, românii n-o agreau prea mult, poate și pentru faptul că era consumată de turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu consumau carnea de oaie și de miel; oile erau cumpărate prioritar de negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot români, de-ai noștri, din alte locuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau de pomană. Hramul nu era zi de pomană - pentru pomeni erau zile speciale: Moșii de iarnă și Moșii de vară - era obligația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei, în sat, în cele patru coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești) sau în satele răzeșești din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la șezători și clăci. Fetele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu titluri de boierie, erau însărcinați să strângă salahori (meșteri de prin sate) cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un motiv anume; erau schimbați ca nu cumva să se învechească, să comită abuzuri și încălcări ale legii. În perioada 1956-1957 până în 1968 au fost doi primari: Dumitru Trandafir, fost secretar de Sfat, urmat de Constantin Mocanu, de loc din Oțelești. În perioada aceasta a fost construită noua școală pe terenul care fusese pământul bisericii, în timp cât director a fost profesorul Vasile Totolea. Lemnul de stejar a fost dat din pădurea comunală; era cioplit în grinzi de 10-12 m de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de persoană indignată din motive etice. Există întotdeauna în această atitudine un element de automulțumire care te pune într-o poziție proastă în fața unui om care are simțul ridicolului. Pentru mine e nevoie de o pasiune foarte vie ca să mă oțelească destul pentru a nu-mi vedea propriul ridicol. Sinceritatea sardonică a lui Strickland mă făcea sensibil la orice i-ar fi putut sugera o simplă poză. Dar într-o seară, când treceam pe Avenue de Clichy prin fața cafenelei frecventate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
biblioteca aia a fost distrusă de un analfabet poreclit Oțel, unul care nici la cursurile de alfabetizare nu reușise să învețe toate literele și de-abia reușea să semneze cu mâna lui stângă și malefică, un tâmpit care scria, în loc de Oțelea, Oțel, ăsta a ars cărțile alea în mai multe etape, săptămâni întregi au ars cărțile în mijlocul curții de la conac. Cum i-a vândut ăla pe românii adevărați, cum, românul pe român, cum? Așa cum se vinde, pe bani sau pe funcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu exist decât pentru ea. Nu se domnește asupra unui popor pentru sine, ci pentru acel popor. În aceasta constă autoritatea unui Rege.” Domnia Regelui Ferdinand I a fost curmată de boală, dar gloria i-a urmat și i-a oțelit numele, ca să biruie oricăror încordări. Câtă vreme România a fost, și atunci când va fi întreagă la loc, numele Regelui îi consolidează integritatea. Nici cele mai rugătoare mâini întinse la cer nu pot rechema timpul, nici cele mai îndurerate lacrimi nu
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
de dincoace și de dincolo de Carpați, de la Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au oțelit brațul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epocii, corăbioara românității să ajungă la țărmul dorit. Astăzi, când în fața noastră se află realizat mărețul edificiu al unității naționale - edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul - , eu îmi dau tributul de recunoștință tuturor
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
pesonajele celebre din bancuri și poveștile pentru copii. Casa copilăriei e întotdeauna mijlocul localității în care se află, așa cum acea localitate este mijlocul lumii pentru fiecare. Povestește cum era așezarea în care ai petrecut întâii ani în care s-a oțelit vitalitatea copilului ce erai. Vorbește despre prietenii de joacă. Vacanțele nu au fost lipsite de periperții, cu toate că le petreceam undeva la țară, la bunica din partea mamei, în satul Stăuceni, județul Botoșani. Casa bătrânească de la țară, cu prispa din lut era
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
irlandezo-american Michael Flatetly, lumea din jur mă încuraja și chiar aplauda și pe mine că reușeam să strivesc cu călcâiul niște coropișnițe și gândaci ce lăstăreau intervalul tribunei exact în dreptul meu și eu ca să nu par temător la gângănii îmi oțelisem voința și făceam pe viteazul exact în ziua când ei aduceau prinos libertății și eroismului bravilor lor părinți fondatori, George Washington, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Samuel Adams, Thomas Paine ... Seara, când se întunecase destul de bine, o tulirăm toți spre Turlock
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > IMNUL REGAL, ÎNVEȘMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „Trăiască Regele” a fost imnul care a oțelit de-a lungul a peste o jumătate de veac pe românii reuniți sub Coroana României cu idealurile naționale ale reîntregirii, în timpul Primului Război Mondial și ale eliberării de către oastea eroică și jertfitoare română, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
de la Nicula. Tot la mănăstire am vizitat mică Grădină Zoologică ce cuprinde fazani, prepelițe, rate leșești, căprioare, dropii și diferite specii de câini. Iar de la micul magazin cu odoare și cărți bisericești de unde fiecare am cumparat cartea lui Arhimandrit Ghrighenție Oțelea, intitulată “Mănăstirea Strâmba- loc sfânt de îndreptare a sufletului”. De aici am plecat spre Pădurea Zmeilor, unde popasul a fost mai lung. Aici doamna Maria Bobina și Antonia Bodea ne-au vorbit despre această rezervație naturală Grădină Zmeilor care a
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]