128 matches
-
se tînguiesc. Luváh fu aruncat într-ale chinului Cuptoare și pecetluit, Iar Vala-n crudă desfătare hrăni cuptoarele cu foc. Severul Urizen privi, de nevoință-mpins să țină 75 Nefasta zi departe, de n-ar putea din întîmplare cu o putere oțelita Să iși alunge disperarea; îndurerat și-nfricoșat, pe Vala O văzu încolăcindu-se în jurul naltelor cuptoare unde era închis Luváh. Cu bucurie auzi răcnetele lui și-uită că el era Luváh al ei, Cu care fericită preumblatu-s-a în timpurile inocentei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
privind participarea românilor transilvăneni la viața politică. 1. Linia oficială a P.N.L., reprezentată de Vasile Goldiș, Șt. Cicio-Pop și Teodor Mihali. 2. Federaliștii erau adepți ai federalizării monarhiei austriece, cale promovată de Aurel Popovici și Al. Vaida-Voevod. 75 3. Tinerii oțeliți condus de Octavian Goga, susținea deschis unirea cu România. Basarabia S-a aflat În perioada modernă sub controlul Imperiului Rus, fiind organizată ca regiune de graniță și apoi ca simplă provincie. În Basarabia s-a dus o intensă politică de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
însuși, penetrîndu-i obrazul stîng, dezintegrîndu-i ochiul și, ulterior, ieșind, pe jumătate numai, prin partea dreaptă a craniului. La capătul momentului de criză, victima oferea un spectacol lugubru. Stătea în picioare, cu capul străpuns, de sus în jos, de terifianta lance oțelită. Toată lumea a intrat în panică, alergînd care încotro din calea apocalipticului zombie american. Rapoartele martorilor scenei sînt contradictorii. Unii susțin că Phineas s-ar fi prăbușit imediat după impact, pierzîndu-și cunoștința și intrînd în convulsii (pentru a-și reveni ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
necunoscute de ceilalți folcloriști bănățeni. Însă, am avut un vis, de mic. Să fiu violonist... într-o orchestră simfonică. Dar am părăsit gândul muzicii clasice când m-am îndrăgostit de folclor“, mărturisește taica Odrobot, cu o privire definită de albastrul oțelit al ochilor și sclipirea melancolică a aducerilor-aminte. Tezaur folcloric Personalitate marcantă a județului Timiș, Ioan Odrobot s-a născut la 28 octombrie 1924, în comuna Parța. Absolvent al Facultății de Muzică din Timișoara, a fost profesor timp de 50 de
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
manifestat cu reprobabila energie naționalismul xenofob. Dar înainte de a ajunge aici, tocmai în anii treizeci, ar trebui spus că poetul s-a manifestat, înainte de 1918, în mișcarea politică transilvana, împreună cu Ilarie Chendi, partial Octavian Tăslăuanu, ca unul dintre exponenții aripii oțelite, condamnînd pasivismul majorității fruntașilor P.N.R. Lucrurile s-au acutizat atît de mult încît declanșase vrajba în partid. Mai ales că Al. Vaida-Voevod publică în Tribună un articol incendiar împotriva lui Goga, pe care îl acuză că a primit bani din partea
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
scul. Adrian are trei darace fabricate prin secolul al XIX-lea. Cadrul unei asemenea minunății este făcut din lemn de cireș. Relativ noi sunt doar tamburii de scărmănat lână, făcuți din pâslă și sute de mii de capete de sârmulițe oțelite.
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
întunecă de ziuă Moartea stă proțăpită pe coșul pieptului meu chiar în dreptul inimii ca o matroană ce-și așteaptă clienții îngână un descântec de leagăn și-mi retează atenția numără toți flăcăii pe care i-a sedus cu luciul minții oțelite / sub lumina lunii cuvinte vrăjite fac hora demenței dansând haotic din buric / târfa își întinde fardurile până hăt în lumea cealaltă să-i tragă pe sfoară și pe bieții îngerași ce sar coarda peste orizont la apus de soare / din
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
la montagne exprime aussi les notions de stabilité, d’immutabilité, parfois même de pureté"6; de fapt, naratorul însuși, chiar dacă este conștient că taina nu va fi rezolvată niciodată, ne spune că "ar fi fost firesc să presupun că făptura oțelită ( ...) mergea să caute în aerul balsamic al înălțimilor și în singurătatea lor adâncă pacea și odihna și mi-aș fi mărginit presupunerea la atât, dacă demult, fiind copil, n-aș fi auzit, la mătușa mea, de la o cocoană bătrână, cam
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
numită Dealul Țarinei, unde se produceau struguri și fructe, întotdeauna plăcute inimii lui, mai des prefăcute în vin și vinars, pe care le primea, cu dragoste, în damigene la București. Să observ, în treacăt, ca conflictul acut din 1908-1910 între oțeliți și pasiviști, nu l-a aplanat Maniu, cum afirma memorialistul, ci C. Stere, anume trimis de PNL în Ardeal. Celălalt memorialist, Zaharia Boilă, tot nepot de sora, unul dintre cei doi nepoți (dar mai atenuat decît fratele său Romulus Boilă
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
de rezonanță al legendei. Obsesie care îl vizitează și astăzi. Toate acestea pentru a spune că și fiecare altă mască i-a smuls un efort pasional. L-am ascultat des menținând în formă glasul de bariton cu timbrul întunecat, strălucire oțelită, forță și volum mare, o greutate specifică a declamației și a frazei lirice. Niciodată indiferent, niciodată plat, niciodată șovăitor. Era Boris, avea viziunea acelei nebunii vinovate. Era Posa, îi reușea demnitatea unui spirit independent. Era Rigoletto, se schilodea pentru a
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
precum Emil Manu (bun prieten, de altfel, al lui Caraion) și Aurel Covaci, ambii completând lotul deținuților de la finele anilor '50. Deși recolta de literatură nouă, înaintat-agitatorică, era încă modestă în 1945, nu lipsesc poeziile dedicate genialului generalissim Stalin, "omul oțelit", care "nu cunoaște căile piezișe" și "nu poartă masca prefăcătoriei"12, cel care "Cu pași siguri ș...ț pășește pe toate drumurile/ Și toate drumurile îl duc către victorie"13. Registrul mesianic, atât de frecvent utilizat în discursul artistic sau
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
O să mai treacă prin multe situații dintr-astea înainte de a deveni un om așezat. - Nu neapărat, zise serios Hedrock. Va trebui să te împaci cu ideea "casei iluziilor", dar eu am observat că un procent destul de mare de oameni ies oțeliți dintr-o asemenea experiență, cel puțin pe anumite planuri, dar cam plictisiți de cele lumești. Citi pe chipul ei că vorbise îndeajuns. Acum, baza acțiunilor ei viitoare fusese stabilită. Rezultatele aveau să urmeze cursul firesc al evenimentelor. Zâmbi prietenește: - Deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
troienite, din care doar ciocurile încovoiate mai ieșeau ca ghearele din pernițele unor pisici albe. De-aici încolo se-nșirau cinematografe cu nume amintind tuturor de democrația populară, de pace, de muncă, de înfrățire. Din toate vitrinele te priveau ochii oțeliți ai câte unui soldat sovietic, cu stea roșie-n frunte și cu automatul ațintit către nevinovatul trecător. În spatele său un tanc cu același pentagon stelat pe turelă și cu un tanchist ieșit pe jumătate din cămăruța sa de oțel. Are
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
era o armată de paradă, care să defileze în fața unor tribune împodobite cu flori și cu steaguri. Ci, pe platoul scăldat de soare, timp de trei ceasuri au trecut, cu pas bărbătesc, trupele unei divizii întregi, vechii luptători cu sufletul oțelit ai luptelor din Dobrogea, de la Jiu și de la Neajlov, purtându-și cu mândrie drapelele zdrențuite, amestecați cu tinerii nerăbdători de a da piept cu cotropitorii țarinilor lor. Era armata nouă care purta în ranițe cinstea, soarta și nădejdea țării. Era
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
dat piept cu nemții la Oituz și Posada. Cu o ură neîmpăcată mi-am șoptit atunci în barbă „pe aici nu se trece!“. Și tot atunci, un impuls năvalnic, o inimă ce palpită, un braț de fier și o mână oțelită m-au făcut să-l îmbrâncesc. Și, ca prin vis, într-o explozie de mândrie și triumf a poporului meu cel atât de asuprit până odinioară, i-am văzut zâmbetul trufaș ștergându-i-se de pe față, călcâiele atingând jumătatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
vaporoasă contura intrarea principală a azilului. Lumina de gaz emanată de această deschidere colora În ocru ceața de miasme ce venea din interior. O siluetă colțuroasă și rapace ne privea din arcul ușii. În semiîntuneric i se putea distinge privirea oțelită, de aceeași nuanță cu rasa pe care o purta. Ținea În mînă un cub din lemn care fumega și emana o putoare de nedescris. — Ave-Maria-Preacurată-Cea-Fără-De-Păcat-Zămislită, spuse Fermín fără poticnire și cu entuziasm. — Dar sicriul? replică glasul din Înalt, grav și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a făcut semn să urc. — Urcă, te duc pînă aproape de casă. La ora asta n-ai să găsești pe-aici nici autobuze, nici taxiuri. Am șovăit o clipă. — Prefer să merg pe jos. Nu vorbi prostii. Urcă. Vorbea cu tonul oțelit al unui om deprins să poruncească și să i te supui pe dată. — Te rog, adăugă el. Am urcat În mașină și polițistul porni motorul. — Enrique Palacios, zise, Întinzîndu-mi mîna. Nu i-am strîns-o. — Dacă mă lăsați pe Colón, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mai vîrstnic. Glonțul i-a retezat coloana vertebrală, Împrăștiind un pumn de măruntaie peste tejghea. Miquel n-a mai avut timp să tragă a treia oară. Ultimul polițist Îl ochise deja. A simțit arma În coaste, În dreptul inimii, și privirea oțelită, aprinsă de panică. — Stai, nenorocitule, sau Îți jur că te rup În două. Miquel a zîmbit și a ridicat Încet revolverul spre fața polițistului. Trebuie că nu avea mai mult de douăzeci și cinci de ani, iar buzele Îi tremurau. — Spune-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
portretul „cavalerului sărman“ și chiar ți-a expus subiectul tabloului, pe care l-a compus chiar ea, mai ții minte subiectul? Dumneata n-ai vrut... — Dar cum să desenez și pe cine? Din subiect reiese că acest „cavaler sărman“ Viziera oțelită Nu și-o ridica defel 43. Atunci, ce fel de chip îmi putea ieși? Ce să desenezi, niște zăbrele? Un anonim? — Nu pricep despre ce zăbrele vorbești! se enervă generăleasa care începuse să înțeleagă prea bine în sinea ei cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Care-n inimă-i pusese O pecete de neșters. De atunci, priviri deșarte Spre femei n-a mai întors Și se spune: pân’ la moarte Nici o vorbă n-a mai scos. Drept fular, purta smerită Salbă de mătănii el, Viziera oțelită Nu și-o ridica defel. Plin de dragostea lui pură, De al său prea dulce vis, El pe scut și pe armură A.M. D.* cu sânge-a scris. Când la luptă paladinii Se-aruncau cu crunt avânt În pustiul Palestinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Blossomsbury, povestindu-și impresii din timpul revoltei, sau despre numărul de agitatori cărora le-au făcut față. Încet, își redefinesc rolurile, transformându-se ei înșiși. Când ajung înapoi la facultate sunt deja eroi; tovarăși de nădejde, cu impresii comune, inimi oțelite. Numai Jonathan este tăcut, transfigurat de amintirea celor văzute pe când alerga pe alee. Conducătorul acelora era Paul Gertler. Ceea ce începuse din ziua exmatriculării lui Paul se încheiase: un proces lung, încet, de trădare. Ar fi vrut să alerge spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Alexandru Căciulă, clasa a III-a C Iarna Decembrie a sosit cu cerneri mari din văzduhul căptușit cu nori de zăpadă. Soarele rotund și palid se prevede printre norii care-și poartă plumbul ca un vis de tinerețe. Din cerul oțelit, cumplita iarnă își cerne fulgii care dansează în aerul rece ca un roi de fluturi albi. Pe pământul firav s-a așternut o zale argintie. Pretutindeni domnește oceanul de ninsoare. Pe câmpurile pustii s-a așezat zăpada cristalină și jucăușă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
al acestora povestește parcă în seri târzii de vară povestea neamului nostru. Dunărea, brâul de argint al țării, este martorul secular al civilizației acestui popor. Mult sânge a mai băut acest fluviu și multă istorie mai adăpostește în undele lui oțelite! A văzut multe și știe multe, dar păstrează pe toate în adâncul limpede și sacrosanct al apelor sale și va lumina cu ele eternitatea. Iubesc acest pământ pentru frumusețea lui eternă, dar și pentru faptele mărețe și înălțătoare petrecute pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de salcie Început pe când eu Încă nu mă născusem, stând, rezemat de perete, așteptând să-i vină un rând. Mai Întâi Își Întindea la vedere (și la Îndemână) uneltele; o mulțime, toate de el făurite din fier moale; din fier oțelit; apoi scule din lemn; din piele; din os... Care de care mai cu fantezie lucrată (vorbesc, În continuare, de unelte), mai frumoasă, mai... ciudată - și, uneori, chiar utilă... Bătrânul nu ascundea că uneltele lui erau mai degrabă de „prăjit” (adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cam ce notă voi căpăta la acest curs. A, da, spuse vag domnul Talc. Euforia lui plină de speranță se dezumflă. În fond toate studentele erau la fel. Fata aceasta drăguță semăna acum cu o femeie de afaceri cu privirea oțelită, care controla și aduna profitul notelor ei. Spui că mi-ai adus o lucrare, nu-i așa? — Absolut. Era într-un dosar galben. — Să văd dacă pot s-o găsesc. Doctorul Talc se ridică și începu să caute deasupra unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]