367 matches
-
umană, ca și când pantera din ea dăduse bir cu fugiții, lăsând Îndărăt doar umbra fiarei. Chipul ei strălucea de reflexe, Încă și mai roșu În flacăra caldă a opaițului. Cu degetele, prinse a-i mângâia chipul, Încetișor, cu blândețe, ca o oarbă care căuta să descopere trăsăturile unui amant necunoscut. Onixul ochilor ei părea Încă și mai negru: două lacuri de tenebre fără fund. Dante se ridică spre dânsa, fără să Își dea seama de ușurința cu care izbutea acum să Îndeplinească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
stau altfel, că libertatea mea depinde de niște creaturi diabolice care se joacă de-a baba-oarba cu ea. - V-ați aprins peste măsură, ceea ce pentru un om de știință nu e o notă foarte bună. „Creaturi diabolice”, „de-a baba oarba” - nu exagerați cumva? Probabil că e vina mea, n-am reușit să mă fac Înțeles foarte bine. Va cer scuze... Mister Adam, nimeni nu atentează nici la libertatea, nici la iluziile, nici la visurile sau idealurile dumneavoastră. Le puteți păstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
el! rosti Calistrat zâmbind. Nici măcar nu poate viețui cu toiagul și deja vrea să ucidă vâlva! Sunt de acord cu tine, poate că e prea devreme să ne gândim la distrugerea bestiei, dar nici să ne jucăm de-a baba oarba cu ea toată noaptea, nu cred că este o soluție. Cum facem s-o închidem măcar în mina părăsită? Păi, ăsta-i rostul paznicilor, spuse Calistrat luând toiagul și cântărindu-l gânditor în mâini. Numai eu știu cât de greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fac eu. Eu rămân totuși la părerea mea că ar fi bine să mai știu niște lucruri. De acord cu tine, poate că e prea devreme să ne gândim la distrugerea bestiei, dar nici să ne jucăm de-a baba oarba cu ea în fiecare noapte, nu cred că este o soluție. Cum facem să scăpăm de ea, măcar s-o închidem în mina părăsită? Se vedea că bătrânul nu era dispus să renunțe la ideea lui. Se hotărâse la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de resturi cu pîine, Înconjurați de murmurul lipicios al serialelor de la radio ce se prelingeau prin ferestrele deschise către piața bisericii. — Așadar, ce s-a Întîmplat toată ziua de azi cu don Gustavo? — Am cunoscut-o pe nepoata lui, Clara. — Oarba? Se spune că e o frumusețe. — Nu știu. Eu nu mă uit la asta. — Bravo ție. — Le-am zis că poate o să trec mîine pe la ei pe-acasă, ca să-i citesc ceva sărmanei de ea, că e tare singură. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și cu acordul forțat al președintelui republicii, mașinăria mediatică, care, înglobând presa, radioul, televiziunea și toate celelalte mijloace de exprimare scrise, auditive și vizualizabile disponibile, fie subordonate, fie concurente, trebuiau să convingă populația capitalei că, din nenorocire, era din nou oarbă. Când, după câteva zile, ploaia se opri și cerul se înveșmântă din nou în albastru, numai încăpățânata și, în sfârșit, iritata insistență a președintelui republicii pe lângă șeful său de guvern reuși să facă să fie adusă la îndeplinire amânata primă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu e totul jucat și că ne rămânea să ne găsim locul în marele mozaic al hazardului. Apoi, fără să ne dăm seama, cuvintele ne-au dus către copilăria noastră, către miresmele pajiștilor pe care ne jucam de-a baba oarba, temerile comune, cântecele, apa de izvor. Amiaza a bătut clopotul, dar noi nu mai știam dacă era o amiază din copilăria noastră sau una din timpul prezent, cel aspru și deja ruginit. Când a plecat, Josăphine m-a sărutat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de sentimentele ce i le poartă fetei, aceasta ajunge să o urască. Motivul? Același, dintotdeauna - infirmitatea. Femeia își dorește altceva pentru cel căruia îi dăduse viață. Emanuel, un bărbat frumos și inteligent, nu poate să își petreacă viața alături de o oarbă. „Când ajunse acasă, pe Emanuel îl aștepta maică-sa, grozav de înfuriată. Răbufnea cu o forță nestăvilită. Îi dorea numai binele! Mai bine să moară ea, îi spuse, decât să-și nenorocească viața alături de o soție handicapată. Viața lui alături de
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
cu cuvântul ... poetic al talentatei oltence-clujeancă prin ... adopție culturală - Titina Nica Țene, si cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr, si Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan.“(„Cuvântul liber“, „Confluente românești”, 19 august 2012). Volumul a apărut, ca o surpriză, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de căsătorie a scriitorilor Al. Florin Țene și Titina Nica Țene, oglindind viața
APARIŢIE EDITORIALĂ – „FAMILIA ŢENE” (DESTINE CONTEMPORANE) DE MARIANA CRISTESCU de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363939_a_365268]
-
care au hălăduit pe aceste pământuri, care își trăiesc sau își vor trăi destinul pe aceste locuri. Lor. acestor oameni modești, acestui erou colectiv le sunt închinate aceste pagini. Pentru că, îmbrăcați sau nu în uniformele stăpânirilor, ei sunt cei din Oarba, Rogojeni, sau Stoborăni, sau din alte sate românești, care au căzut la Rahova și Grivița, au îngrășat cu sângele lor pământurile de la Podul înalt, Stănilești sau Feldioara, Mărăști, Mărășești, Oituz, etc. Bunicii și străbunicii noștri ne-au povestit despre grozăviile
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
încheiat cu cuvântul ... poetic al talentatei oltence-clujeancă prin ... adopție culturală-Titina Nica Țene, si cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr, si Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan.“(“ Cuvântul liber“,”Confluente românești “ , 19 august 2012). Volumul a apărut, ca o surpriză, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de căsătorie a scriitorilor Al.Florin Țene și Titina Nica Țene, oglindind viața
APARIŢIE EDITORIALĂ: FAMILIA ŢENE-DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364032_a_365361]
-
mari artiști, care altminteri prezentată, într-o monografie sau un studiu, ar fi putut suna prea encomiastic”. - Dr. Mihaela Varga (editor Editura Maiko). • Despre „Zenobia, Regina Palmyrei: Roman de călătorii în Siria Antică”... „«Constată, la întoarcerea din Siria, cât de oarbe fuseseră prelegerile lui la universitate despre arta Orientului!», scrie Mircea Deac încă din primele rânduri ale romanului său (...). Este, cred, una din frazele cheie ale romanului, poate imboldul care l-a îndemnat să apeleze la o formă literară pentru impresiile
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
de aur pe frunzele copacilor. Anul ăsta, toamna are gâtul de brumă... Anul ăsta, toamna are ochii de struguri... Copilul desprinde din vie ciorchini grei, ca seara lui octombrie, picurând galbene jocuri de lumină printre frunzele bătute cu aramă. - Ești oarbă, toamnă, auzi! Ai nevoie de un baston de fulgi. Toamna urcă dintr-o călimară de cerneală, trasă de razele lunii. - Dacă cineva mai strigă, cerneala o să acopere lumea. Sufletele voastre sunt bolnave. Inimile voastre sunt de piatră! Timpul se măsoară
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
Antonia Bodea Sub egida Ligi Scriitorilor Români Lansarea enciclopediei “Personalități Române și faptele lor- 1950- 2010, Volumele 49, 50, 51 și 52. Vineri, 17 august, a.c. cu prilejul comemorării celor 11.000 de eroi căzuți la datorie pentru eliberarea patriei (Oarba pe Mureș ), a avut loc la Iernut, județul Mureș, în organizarea Ligi Scriitorilor Români, sub patronajul direct al președintelui Al.Florin Țene, Clubul Dialog XXI și Cercul ASTRA Iernut, lansarea volumelor 49, 50, 51 și 52 a marii enciclopedii PERSONALITĂȚI
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364269_a_365598]
-
concepere și editare a enciclopediei ”Personalități Române și Faptele Lor, 1950-2010 “. În continuare au mai vorbit Mihai Lupu, cercetător științific, din București, Lazăr Lădariu, redactor șef al cotidianului „Cuvântul Liber “, din Târgul Mureș, care a subliniat eroismul celor căzuți la Oarba pe Mureș, despre personalitatea și activitatea fostului primar al Iernutului Vasile Cornea, despre enciclopedie și personalitatea scriitorului Al.Florin Țene, aceași temă a fost abordată de scriitoarea Mariana Cristescu, din Târgu Mureș, scriitorul Nicolae Băciuț, prof. Ovidiu Cormoș, din Iernut
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364269_a_365598]
-
de la Florii, pentru tinerii noștri cu har intelectual din țară și din diaspora, pentru Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce și Titu Maiorescu și pentru Palatul Mogoșoaia, Casa Poporului și ulița copilăriei mele, pentru Ip și Trăsnea, Ipotești și Humulești, Oarba și Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu și toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
de sentimentele ce i le poartă fetei, aceasta ajunge să o urască. Motivul? Același, dintotdeauna - infirmitatea. Femeia își dorește altceva pentru cel căruia îi dăduse viață. Emanuel, un bărbat frumos și inteligent, nu poate să își petreacă viața alături de o oarbă. „Când ajunse acasă, pe Emanuel îl aștepta maică-sa, grozav de înfuriată. Răbufnea cu o forță nestăvilită. Îi dorea numai binele! Mai bine să moară ea, îi spuse, decât să-și nenorocească viața alături de o soție handicapată. Viața lui alături de
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
de acord, nu? - Tovarășe Stamate, nu înțeleg, ce doriți de la mine? - Vai,vai,vai! zâmbi el ironic. Doar sunteți o persoană inteligentă, ați studiat la facultate atâția ani, aveți o cultură aleasă și vă jucați cu mine de-a baba oarba! La vârsta dumneavoastră! zicând acestea, se lovi cu degetul pe mijlocul obrazului de câteva ori. - Nu mă joc deloc. N-am timp să mă joc. Aici e locul meu de muncă. Vin la policlinică să-i ajut pe oamenii bolnavi
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
vânt, Regina tenebrelor află refugiu în poduri Iarna I Înghețul ridică pereți de himeră țurțuri conturează tapetul luna vibrează peste case spartane răscoală de fulgi, de suflete pierdute intră și ies din case albastre la galop, persoane apretate pe ață, oarbe cu mâini efemere, fantome electrice măscărici adormiti în lumi ferecate Iarna II Albul mărșăluiește în bătătura cea veche zăpada se sfărâmă în himere de plumb voci se fac auzite în foișoare și ziduri la banchetul fantastic țurțuri atârn-apretați la Poarta
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
Ion Ferecată-n mintea ei cea albastră o curte răcorită de suflete pierdute unul câte unul la zaruri și cărți în orașul himeră unde se trecea Râul Negel în încăperea unde intrau și ieșeau în galop vedenii apretate pe ață Oarbe cu mâini efemere, fantome electrice și măscărici dormeau duși în lumi ferecate. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Păianjeni vărateci urzeau cuibăriți în alcovuri de stâncă Sub un castron de sineală și gălbenuș - pământul plutea plesnind în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
nu poate fi știrbit în nici un chip. Istoria Ardealului este oglinda vie a trecutului glorios sau înnegurat al trunchiului țării care nu se vrea ciuntit. Peste ea nu trebuie să se aștearnă colbul, fiindcă cei 11.000 de morți ai Oarbei de Mureș strigă. Strigă și pietrele, și vaietele lor se înalță-n văzduh. Poezia lui Mircea Istrate Dorin este una a redeșteptării sentimentului peren de iubire, este o poezie a permanenței și a identității noastre naționale, susținută de istorie și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
E jalea și amarul, e vis și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care și-au pierdut numele și viețile pe câmpurile de luptă, în poezii ca: “Mai vino, Ștefane!”; “Eroul”; “Datorie”; “Mărite Ștefane”; “Moșia”; “O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
luminatul Mureșanu, / Uniți în gând, cu toții una” (Cruce de istorii). Pentru toate aceste jertfe eroice, poetul aduce prinos de recunoștință prin cuvânt și cântec, în poemele de față: “Aș semăna un lan cu flori / Acolo-n vale la Rovine, / La Oarba-n deal, cuprins de nori / La Turda, ceea de rușine, // La Baia și la Mărășești, / La Tapae și Călugăreni, / La Gorăslău și Stănilești, / Posada și Mihăileni. // Și câte locuri nu mai sunt / Prin codrii, șesuri ori pe dealuri, / Pe-al
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cea bună. "Inima bună tot timpul este atacată de minciunile pe care i le-am spus, este atacată sistematic inconștient de aceste 'găselnițe', iar dacă nici logic nu găsește legăturile logice ce i le-am aruncat de voie/nevoie în 'oarbă noastră, poate de a ne 'apară în nesimțire - de suntem mincinoși - și, paradoxal ne mai crește și nasul! ;)) Apoi tot sistematic, tot minciună taie inima, o rânește, o face să sângereze, poate chiar și pe a noastră aceia care mințim
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344515_a_345844]