5,043 matches
-
registrul de plată al dijmelor papale, 1358 când sunt cedate privilegii pentru biserici din episcopia Cenadului și într-o Diplomă de donație din 1421 l În 1514, în această zonă au loc lupte între armatele răsculaților lui Gheorghe Doja și oastea nobiliară l În 1542 Sânnicolau Mare este ocupat de turci, funcționând aici și o școală de ieniceri l În 1724 se construiește prima berărie din localitate, iar în 1768 este vizitată de însuși împăratul Iosif al II-lea l La
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
Primului Război Mondial, este un oportunist social, politic și religios: se căsătorește din motive de respectabilitate socială, e abonat și la ziarul local românesc și la cel unguresc, necitind nici unul și, desi ateu, îl invocă sistematic pe Dumnezeu atunci cînd pleacă la oaste. Deteriorarea psihicului sau trece prin neconcordanta dintre placiditatea confortului personal (face cu chiu cu vai școală și numai ca să-i fie pe plac tatălui) și imboldul afirmării sociale (se înrolează și devine militar de carieră în armată austro-ungară pentru "a
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
învăț algebra pe sergenți, // când tu ai să dansezi fără vreo grijă/ curtata îndelung de-un licean/ de mine se va-ndrăgosti o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian Păunescu și îl îndepărtează de Emil Brumaru
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
semne oamenilor s-o ia mai pîn colo, avînd treaba. Oamenii il ocolesc și sînt siguri că au de a face cu un nebun. Pencă să vedeți dumnealui ce face... El a apucat binișor de pe trotuar o furnicută pe care oastea bestiala a trecătorilor era gata s-o ia pe talpă și s-o strivească de asfalt, îi vorbește, îi spune ceva, ca și cum pe viitor să fie ceva mai atentă cu brutele astea de pe Magheru. Pe urma caută în buzunar o
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
multă vreme, un burg zis astfel, în Hainaut. Deși lăstar al Revoluției, el proceda tradițional, în numele unei străvechi (și silnice) "rațiuni de stat". Considerîndu-se pe sine un emisar al Providenței, nu acționa, cu toate astea (era să spun: cu toată oastea!), în numele "necesității istorice", de mai tîrziu. De inspirație hegeliană, acest concept misticoid e o "găselniță" marxistă, - care justifică, absolvă, inocentează orice crimă. Ipostaziată excesiv și acționînd teleologic, aidoma divinei Pronii, Istoria (cu un "I" majuscul) ține cu clasa muncitoare și
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră au fost arme de luptă pentru obținerea drepturilor naționale și pentru realizarea unității naționale. Tatăl său fusese vicetribun în oastea lui Axente Sever, iar după mama era nepotul mitropolitului Al Sterca Sulutiu, cel care spunea că numai moartea îl va despărți de națiune. Studiile secundare la Sibiu și mai ales la Blaj îi direcționează mai profund sensul viitoarei sale acțiuni
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
îndreptat curând spre alianță secretă cu Rusia (aprilie 1711), în speranța obținerii autonomiei depline a țării și redobândirii teritoriilor ocupate de turci în secolele precedente, dar - cum se știe - campania de la Prut, insuficient pregătită a lui Petru I, sprijinit de oastea moldoveneasca (11-22 iulie), s-a încheiat cu un eșec. În aceste condiții, refugiul în Rusia a fost singura soluție, în așteptarea unei reîntoarceri, care n-a mai avut loc, până la moartea-i prematură, la nici 50 de ani. Dar răstimpul
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
care dintr-o dată și-au dat seama că inima le bate în piept românește, făceau planuri să dea o șpagă la un doctor bun ca să-i scoată ologi peste noapte, ca nu cumva să-i ia cineva cu arcanul la oaste, în cazul în care, Doamne ferește!, România aceasta ar intra în război! Până atunci, acești patriotarzi scuipau coji de semințe pe jos, își aruncau peste tot gunoaiele rămase de la grătare, se uitau în curtea vecinului și-i făceau reclamații pentru că el
Soțul Cristinei Pocora: "Te rog mă iartă că te-njur!” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24608_a_25933]
-
voluptății/ Pămîntul răscolea pasiunea cu aroma,/ Luna trimitea dungi deschise umbrii,/ Sfințind iubirea verii în candele cu stele” etc. (Extaz). Altminteri, cînd scrie sfaturi de viață, e luptătoare aprigă și cu morală vitejească: „Fii rege pe suflet și gînd,/ Strînge oaste din zile trăite,/ Și-ncinge o luptă cu soarta,/ Din puterea ne-nvinsei dureri” (Lupta cu soarta). Din păcate, prea se-ncurcă în propriile stări și atitudini. Și se-ncurcă și prea repede. În Harfe-le uitate, deși antologie, grosul
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
ceilalți, pașnici "hospodari", au dat urmare bătrâneștii vorbe că nu-s vremile sub om, cel mai bine fiind să-ți cultivi ograda, în termeni culți, boicotând istoria. Vlad Țepeș, care a întors răul împotriva răului, urcând în țeapă o întreagă oaste otomană, rămâne un caz izolat și atât de controversat încât nu tocmai puțini istorici (și romancieri!) se încearcă a demonstra că omul era un moralist, ultragiat în convingerile sale etice, un delicat ce nu se cunoștea. Despre blândețea înnăscută a
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
Autorul încearcă să înnobileze prin teroare un prim vers plat: "S-aude un zgomot de pași pe aproape/ Cum calcă strigoiul când vă să dezgroape/ O tânără față..." Astfel intrăm în "scenariu": babă avea un fiu care se înrolase în oastea "tiranului barbar" Mihnea. Ca să-și facă odrasla "ferice și mare", aprigă mama semnase pactul faustic: "Am dat al meu suflet la negrul tartar". Fiul va fi pierit în lupta (căci "era vestit în mulțime/ Prin luptele sale"). În posesiunea unor
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
îl înfățișează astfel, nu era deloc bătrîn). Bătălia de la Rovine, spre deosebire de ceea ce spun unii istoriografi, s-a terminat cu o victorie fragilă, pentru că turcii n-au fost alungați peste Dunăre pentru ca, mai tîrziu, la Nicopole, să fim înfrînți împreună cu întreaga oaste cruciadă a Apusului, Mircea își păstrează domnia, datorită tratativelor cu Timur Lenk, domnind 32 de ani, fiind la fel de important ca Ștefan cel Mare. În Moldova, Alexandru cel Bun e vasal al regelui Poloniei. În Transilvania, cu toată domnia Huniazilor, țăranii
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Mă însoțea în drumul spre redacție (iar ședințe fără de sfîrșit, iar predici și sarcini, iar critici sumbre și amenințări voalate) ca și la înapoierea acasă (nu cumva m-a căutat iar tipul de la Securitate?), sau, mai recent, înainte de a înfrunta oștile de mici bezmetici care îmi făceau viața amară la școală (dacă o să urle și o să sară iarăși peste bănci tocmai cînd vine inspectoarea, dacă o să mă prindă cu vreo greșeală, cu vreun lapsus linguae, cu vreo omisiune, dacă o să rîdă
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
curată, mărindu-Te Împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele Îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat, pe Care mărindu-L Împreună cu oștile Îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii...”<footnote Ibidem, p. 95 footnote>. Precum putem ușor constata, dincolo de toate cele
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
un tratat de alianță domnitorilor Moldovei și Țării Românești, împotriva stăpânirii otomane. În 1688, o scrisoare adresată voievodului Șerban Cantacuzino îl încuraja pe acesta să ceară asistența țarului. Dar prima pătrundere avea să se producă la 10 iunie 1711 când oastea țarului Petru cel Mare trecea Nistrul spre a fi, curând pe urmă, nimicită la Stănilești. În scurta vreme cât au hălăduit în Moldova, noii aliați s-au ilustrat printr-un furt care a izbit imaginația cronicarului: scările de argint de la
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
și sărăcire. Armatele țariste și-au arătat întregul potențial al samavolniciilor: abuzurile, jafurile sistematice, dimpreună cu rechizițiile, confiscările de bunuri și animale transformaseră Principatele noastre în țări cu un înalt grad de mizerie. Când nimic nu mai era de luat, oștile imperiale se întorceau acasă, spre a reveni de cum se întrema situația în Principate. Diplomatic, în tot acest timp, Rusia, în concurență cu Austria, manevra întru alipirea Principatelor dunărene -, etapă necesară în drumul către Constantinopol - și, cum s-a văzut, excelente
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
creație, piesele cu pricina sunt de multă vreme reluate în manuale și antologii. Nu mult diferită va fi "materia" care-l va inspira pe liricul de pe malul Siretului de cea a regalului vlăstar revenit pe malurile Loarei (după ce, înfrânt cu oastea franceză la Azincourt, fusese ținut prizonier în Anglia, vreme de un sfert de veac). în Le Printemps, tonul e dat parcă pentru totdeauna: Le Temps a laissé son manteau De vent, de froidure et de pluie, Et s'est vętu
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
mă bucuri, Ne-ngropăm în mușchiul verde, ne topesc păduri și munte... Sângele-n fragile ducte nu-i dorință, ci obuze Pentru noi coboară cerul câte-o scară de mătase Vals de doi accentuează sentimentele obtuze Îngerii confuzi dansează printre oștile retrase... Ceru-și scutură azurul pe cireșii înfloriți, Afrodisiace lente, Iasomii de-ascuns în sân Ning în noi petale albe, ca-n doi îngeri regăsiți... Când dispare Universul, eu în suflet îți rămân.... Antonela Stoica 1 Aprilie 2017 © Referință Bibliografică
IUBIREA ABSOLUTĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382776_a_384105]
-
oratorul, nu și ideologul». (Iar pentru Marinetti ideologul/ ideologia contau mult.) Plus că absența futuriștilor ruși cărora, vrândnevrând, el se văzuse nevoit să li se adreseze prin corespondență, a pus fruntașul futurismului occidental în situația ridiculă a unui comandat de oști fără oșteni”. La propunerea gazdelor, oaspetele italian vizitează Moscova. Reporterii nu-l pierd din vedere, nu încetează să-l întrebe ce, unde și cum a văzut, a înțeles; ce i-a plăcut, ce l-a deranjat etc. Iar interpretările jurnaliștilor
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
sergentul de stradă. Marcat de cele văzute, futuristul compară modul de petrecere rus cu cel italian: „Și la Napoli sau Milano există aziluri, însă acolo nu vei vedea astfel de scene groaznice, acolo e vesel, lărmuitor; e mai multă bucurie”. Oastea, camarazii futuriști, - nicidecum de partea sa, neascultându- i de ordine, sunt aproape absenți cu desăvârșire la Moscova. Situația se arătă puțin altfel la Petersburg, unde Marinetti sosește cu trenul pe 26 ianuarie 1914. Și aici, apriori lezați în orgoliul lor
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
ar fi făcut ceva împotriva ordinii publice, mai pregetau ei să-l pedepsească, recurgând la un veritabil „rond de noapte” pe la arhierei? Fără îndoială că nu! Printre altele, Evanghelia după Ioan ne clarifică natura acestei trupe, folosind expresia ministros pharisaeis, „oaste și slujitori de la arhierei și de la farisei”, ceea ce înseamnă, evident, garda Templului, plasată sub comanda marelui preot și a apropiaților săi, menită să asigure ordinea în interiorul templului, dar și cu rolul de „poliție judiciară” în cercetările de gen care mai
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Sebe bl.S20, S21, S22, S23, S24; str. Trilului - str. Negru Vodă bl.C3; B-dul Unirii bl.A1 - Aleea Ciucea, str. Jean Steriadi Între orele 08:00 - 19:00, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în următoarele zone: - str. Oastei, str. Moldovei, str. Almaș, str. Munteniei, str. Olteniei, str. Surorilor, str. Amintirii, str. Fanionului, str. Dunei, str. Subcetate, str. Nuvelei, str. Lăstărișului, str. Străbună, str. Plaiul Muntelui, str. Limanului, str. Delta Dunării, str. Amiciției, str. Demnității, str. Neamului, str. Vestei
Luni curentul electric în Capitală, se întrerupe. Vezi aici în ce zone () [Corola-journal/Journalistic/25696_a_27021]
-
drapel, / Datori sunt toți copiii ei s-alerge, / Să-l apere, să moară pentru el. // Ce credeți voi, noroade nesătule, / Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus?! N-am înfruntat noi năvăliri destule / Din Miazănoapte, Răsărit și-Apus!? Adună-ți, rege, oștile și du-le / La biruință-așa cum le-ai mai dus! // Dușmanii noștri vor să ne sugrume, / Dar până când ne dau Carpații scut, / Acel-ce ne va șterge de pe lume / Să știe toți că încă nu-i născut. / Și-n veci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Chișinău, monseniorul Anton Coșa, președintele ICR Chișinău, academician Valeriu Matei, directorul general al Bibliotecii Naționale „Onisifor Ghibu”, prof.univ.dr. Vitalie Răileanu. Punctul culminant al prezenței la Chișinău l-a constituit primirea delegației UZPR de către ministrul Apărării, Vitalie Marinuță și reprezentanții redacției „Oastea Moldovei”. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuță, a acordat medalii domnilor Ion Petrescu și Dumitru Amariei pentru contribuția avută la promovarea armatei din Republica Moldova și înființarea redacției ziarului „Oastea Moldovei”. La Radio Moldova a fost organizat un brainstorming cu participarea a peste
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
a constituit primirea delegației UZPR de către ministrul Apărării, Vitalie Marinuță și reprezentanții redacției „Oastea Moldovei”. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuță, a acordat medalii domnilor Ion Petrescu și Dumitru Amariei pentru contribuția avută la promovarea armatei din Republica Moldova și înființarea redacției ziarului „Oastea Moldovei”. La Radio Moldova a fost organizat un brainstorming cu participarea a peste 20 de reporteri și redactori, în frunte cu directorul octogenarului post public, Alexandru Dorogan și timp de aproape trei ore a avut loc un schimb de idei
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]