5,528 matches
-
nu se mândrește, este acela al realității, al crudei, comunei, cotidienei realități. Desfid pe oricine să compare starea de alarmă, de vârf al neliniștii, a coșmarului din vis, fie și abisala, ba chiar depășind buza faliei, cu ceea ce simte insul obștesc, plecat să-și achite datoriile către stat, la ușa unei administrații financiare. Chiar comparația cu Infernul dantesc este fada, odată ce acolo fiecare ispășitor își are regimul propriu, își păstrează identitatea, suferă o pedeapsă personalizată, încă îi mai și arde să
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
potrivit căruia „politica e în toate“ (și mai plastic, puneau partidul în această ipostază). Unii analiști o găseau ca ultimă consecință a lucrurilor, ca sens final al gândirii și acțiunii oamenilor. La un moment dat, un banal furt din avutul obștesc (sustragerea unui coș de știuleți din CAP) era taxat ca act contrarevoluționar. Din atare interpretare nu decurgeau fatale consecințe punitive doar fiindcă infracțiunea fusese altfel reglementată în legea penală. Dacă stalinismul nu ar fi fost curmat, „aprofundarea“ semnificațiilor s-ar
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
revoluție și să-și sporească puterea, Serviciile Secrete au supralicitat întotdeauna măsurile de siguranță, extinzând bănuiala dincolo de orice limite, hărțuind oameni cinstiți sau doar neatașați cu entuziasmul dorit. Sub lozinci „protectoare“, au penetrat colectivele de muncă, instituțiile statului și cele obștești, tulburând climatul creator, dând verdicte cu privire la diferite orientări ale breslelor chiar în chestiuni de strictă specialitate, provocând derută, dezorientare, frânând cursul experimentelor, elanul inspirației, fraternitatea rodnică a muncii. Aceste servicii, cărora li s-a acceptat o extensiune și o ingerință
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
de o cenzură și au deschis larg porțile spre o altă cenzură, și mai aprigă, cea financiară. Așa că au mai trecut câțiva ani până am publicat prima ediție a dicționarului spaniolromân, cu puțin înainte ca Editura Științifică să-și dea obștescul sfârșit. Au urmat alți ani de umblete pe la tot felul de instituții cu nume sau ifose culturale, până ce Editura Univers Enciclopedic a publicat două ediții, ultima în 2010, după ce, în 2009, a apărut, în sfârșit, prima ediție din dicționarul român-spaniol
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
Potrivit sindicaliștilor, trecerea CNAS în coordonarea ministerului ar demonstra că demisia fostului ministru al Sănătății ar fi fost "o simplă bătălie politică pentru monopolul banilor Casei", informează. Chiar dacă pare paradoxal, riscăm să asistăm la o dublă naționalizare a unor bunuri obștești. Un astfel de gest ar face inutile toate măsurile de reformă și pseudoreformă luate în timpul fostului ministru, anulând esența descentralizării, din pricina căreia au avut de suferit pacienții și salariații sistemului. Vedem astfel că interesele de grup sunt mai presus decât
Sindicaliştii nu agreează ca Ministerul Sănătăţii să coordoneze CNAS () [Corola-journal/Journalistic/25444_a_26769]
-
de fier, care după puțin timp și-a închis definitiv afacerea. Răpus de eforturile făcute în arenele circurilor, T. Boldescu a murit uitat de lume, uitat de cei care l-au aplaudat ani de-a rândul. Înainte să-și dea obștescul sfârșit, câțiva ani putea fi zărit pe Calea Moșilor, înalt, negricios, singur și trist. Încă un român uitat de lume - OMUL DE FIER. 63
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
la Risipitorii lui Marin Preda, semnat de sef-lector Moraru Fl, are trei capitole. Unul rezumă în limboi de lemn subiectul (de exemplu: "George Munteanu, fiul unui medic oculist de formație burgheza, este membru de partid și duce o susținută activitate obșteasca pentru care e promovat pe linie profesională" etc.). Altul, mai amplu, e intitulat Modificări necesare ("Din român nu reiese că demascarea grupului fracționist a fost o măsură de primă importantă, luată de însăși conducerea partidului", unele "zvonuri dușmănoase" sînt prezentate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
ca om? "L-am cunoscut pe Dinu Patriciu, am stat de vorbă de câteva ori. Categoric era un om interesant, cu o viziune politică, o viziune economică. După care, timpul, necazurile, presiunea, boala l-au făcut să fie învins înainte de obștescul sfârșit". Ce lasă în urmă Dinu Patriciu după moartea lui? Nu este foarte clar. Tot atât cât rămâne după terminarea mandatului dlui președinte Traian Băsescu. Nimic", a încheiat analistul politic.
DINU PATRICIU A MURIT. Ce spune Bogdan Chirieac despre Dinu Patriciu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21982_a_23307]
-
asimilare etnică, nemaicunoscută pînă atunci în istorie". Spre deosebire de țările din Est, pe teritoriul cărora deznaționalizarea întîmpina o rezistență de-o anume consistență, în republicile sovietice omenescul nu s-a putut replia la nivelul naționalului. Lipsită de suportul său etnic, mentalitatea obștească a putut fi mai lesne împinsă pe făgașul acceptării unei cîrmuiri despotice, cu urmări ce mai dăinuie și azi: După ce practicile amintite au dispărut, cămașa de forță pe care a îmbrăcat-o epoca peste mentalitatea basarabeanului se regăsește în modelul
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
n-a mai putut pleca pînă la sfîrșitul vieții. Protestul său împotriva prostiei și absurdului, a mistificărilor și a abuzului n-a fost făcut de pe pozițiile unor situații oficiale, ale unei caste de avantajați, ci de la "gradul zero" al mizeriei obștești. I.D. Sîrbu n-a condus nici o editură și nici o revistă, n-a fost nici membru în CC și nici deputat MAN, n-a avut nici rezidența în Capitală, în schimb a fost obligat a domicilia la Craiova, într-un mediu
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
localitățile țării ar fi putut livra o cotă de aderenți ai Pieței? "Apocalipsa" ne temem că nu e decît o emanație a libertinilor politici, înspăimîntați, ei, că nu vor mai putea pescui în apa tulbure a insatisfacției generalizate, a frustrării obștești. "Popularizarea, mai pretinde dl. Theodorescu, a ucis acele candori, acele utopii sau acele comedii care se spuneau și se proclamau în Piață. Dacă votul a fost anormal de masiv pentru FSN, aceasta s-a datorat cererii exprese a celor din
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
între două și trei sute de mii de absolvenți. Din această dilemă nu vom ieși prea curând: închidem universitățile sau dezvoltăm economia? O simplă privire înspre viața reală arată că procedăm anapoda: în timp ce economia e căzută într-o rână, așteptându-și obștescul sfârșit, universitățile prosperă într-o veselie. N-a trecut nici o săptămână de când guvernul a autorizat - călcând în picioare cu brutalitate legea! - opt mai mult sau mai puțin dubioase universități particulare. Întâmplător, tocmai cele în care s-au ilustrat mulți oameni
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
un va fi care nu se mai arată." (mai 1976, p. 425); "Simt planând asupra mea aceeași presiune politică din anii '50, de astădată vizând transformarea efectivă a scriitorilor, și în genere a intelectualilor, în activiști de partid, având sarcini obștești precise." (octombrie 1977, p. 477); "Metodele de oprimare s-au nuanțat până la subtilitate, până la un sistem complicat de mecanisme colective care ne țin conectați, fără putință de scăpare, la toate firele posibile ale unei uriașe centrale de unde suntem dirijați automat
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
mai rușinoase." (decembrie 1982, p. 586)... I se pot aplica celui ce a pus în scris sensuri atât de precise ale chinului unui popor întreg remarca lui Gh. Grigurcu la Zidul martor: Notificând suficiente date ale crudei, multilateral dezvoltatei suferințe obștești sub regimul dictaturii, autoarea se situează pe sine în mijlocul lor, în calitate de centru moral înregistrator. Oricât de frecvente, secvențele de critică socială dobândesc astfel, un caracter centripet, iar jurnalul își păstrează natura de derivație a unui eu liric." (Gh. Grigurcu, Poezia
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
de frecat coatele aspre, va putea călători fără viză oriunde prin coclaurii Europei, unde s-ar găsi cineva să-l găzduiască, după ce i-a plătit drumul. El va putea astfel să vadă, înainte de a plăti, statistic mai devreme decât alții, obștescul obol trecerii Stixului, locuri cândva întrezărite prin geamul autocarului O. N. T. Mai intervine și posibilitatea ca, în momentul pătrunderii României în Uniunea Europeană, pe piatra lui funerară numele să-i fie încă citibil, cripta neacoperită de mușchi - oricum, ar fi
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
simțire în legătură cu ideea de națiune, pînă într-acolo că iubirea de nație e suspectată (subl. ns.) Dar, vai, atunci noi toți sîntem vinovați, fiindcă noi ne iubim neamul. Ce este o națiune? O comunitate de simțire, exprimată într-o limbă obștească, un sentiment de legătură între generații. Națiunea e o familie mai mare. Neconsanguinitatea nu constituie vreo piedică de a intra în corpul spiritual al unui popor, și precum în unele familii copilul adoptiv își iubește noii părinți adesea mai puternic
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
parte, dacă nu în întregime, traiectul vieții? Un vedetism de rău augur, trivial și îmbuibat, ocupă prim-planul, atenției publice, asociind eclipsa bunului-simț cu îmbogățirea galopantă, desconsiderarea valorilor culturii cu ilicitul. Unde poate duce această gravă perturbare a criteriilor existenței obștești, această dezordine axiologică, decît la șubrezirea ființei umane, la degenerare și haos? Oare pentru că dorim a figura în "lumea întîi", europeană, e obligatoriu să facem un stagiu cît mai îndelungat și mai convingător în "lumea a treia", asumîndu-ne toate neajunsurile
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
îl reprezintă amnezia întreținută cu bună știință de noua clasă politică, întrucît cel care-și uită sau își reneagă trecutul nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
al creației sale, poeta Ana Blandiana se întîlnește cu militanta Ana Blandiana, înglobînd o omogenă reacție împotriva unei istorii crude în așa măsură, încît a pus chestiunea dezertării poeților de la menirea lor imanentă spre a se înrola sub flamura militantismului obștesc. Lovită de "blestemul" istoriei, poezia a dat impresia că e "săracă", insuficientă: "Vino, Doamne, să vezi poezia săracă/ Și poeții căzuți sub istoric blestem,/ Vino, gol și frumos, și, de ți-e frig, îmbracă/ Haina strîmtă-a acestui poem" (Apollo). Dacă
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
momente de răscruce, ilustrate în versuri memorabile și la care manualele școlare și antologiile n-au renunțat pînă astăzi. Cu Eminescu, Macedonski, simboliștii și moderniștii, această concepție despre poezie se va schimba radical. Temele poetului vor fi tot mai puțin obștești și tot mai mult intime. în plus, speciile nelirice, dar atît de utile în descrierea, evocarea ori portretizarea istorică, precum poemul epic, legenda, balada și chiar pastelul obiectiv, pierd teren în secolul XX. în fine, versul liber, nerecitabil precum cel
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
poezie nu se mai înțelege versificația și cu atît mai puțin aceea pe teme patriotice, dar lirismul, subiectiv, personal și intim, în care problemele eului sînt singurele esențiale și, încă, nu în ceea ce ele ar putea avea în comun (temele obștești au totul în comun!), ci în ceea ce au ele unic, ireductibil și chiar necomunicabil. Dacă e să-i aflăm lui Alecsandri un antonim acela e Bacovia. între Hora Unirii, Sergentul sau Dumbrava Roșie și Plumb, Lacustră sau Decembre se consumă
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
de lirism al conștiinței civice. Există inadaptabili și inadaptabili. Capricioșii, vanitoșii, cîrtitorii cronici sub imboldul invidiei sînt și ei, în felul lor, inadaptabili, nu-i așa? Inadaptarea lui Octavian Paler beneficiază însă de un substrat solid, organic, cu o relevanță obștească (originea sa rurală, mereu asumată, joacă un rol însemnat) și anume memoria. Sub pana d-sale, racilele prezentului apar denunțate în numele rememorării unui trecut asimilat ca o lecție fundamentală a departajării Binelui și Răului, trecut a cărui eludare sau mistificare
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
cîteva ore. Iar tăvălugul nazist a trecut peste Olanda în cîteva zile. Ce s-ar fi întîmplat cu noi, dacă în numele "onoarei" și al altor fantasmagorii recomandate de idealiști, am fi rezistat ultimatumului sovietic în 1940?". Luîndu-și rolul de monitorizare obștească foarte în serios, autorul îi mustră pentru neseriozitate pe cei care își permit a face și a desface, pe micul ecran, potențialitățile trecutului: "Văd și acuma la TV, îndeosebi, tot felul de specialiști și strategi pe hîrtie care discută și
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
stat. În 1998 a fost ales deputat la Consiliul regional Donețk. La inițiativa sa a fost creată alianța social-politică „Pentru Renașterea Unică“ și a devenit principalul factor de stabilitate a vieții sociale din regiune. Este cunoscut ca lider politic și obștesc. La 21 noiembrie 2002, președintele Leonid Kucima l-a numit în funcția de prim-ministru al Ucrainei. Pentru meritele sale, în 2000, Centrul Internațional de la Cambridge l-a declarat „Omul anului“. Este membru marcant al Academiei de Științe Economice. agenda
Agenda2003-3-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280581_a_281910]
-
comunitatea lor decât temporar, pentru procreere. Amazoanele erau ocrotite de zeița Artemis. Se spune că numele lor vine de la sintagma a-mazos, care înseamnă fără sân. După încheierea serviciului militar, amazoanele se consacrau activităților de conducere a statului și rezolvării treburilor obștești. (Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală) Galopul după fonduri Secolul mașinilor, al avioanelor și al rachetelor nu a știrbit blazonul de noblețe pe care-l poartă calul. Arabii spun că atunci când sunt călare se simt în Rai. Cuplul de forțe
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]