225 matches
-
o comunitate de muncă, în sensul că era prestată o muncă dirijată de comunitate și forma un cerc închis, în privința drepturilor de folosință a pământului. Pentru definirea obștii, esențiale erau munca și organizarea ei, și nu stăpânirea pământului, din moment ce existau obști fără pământ, care se deplasau sub semnul roirii sau erau așezate pe pământul stăpânit de un cneaz sau boier. Între obștea țărănească și cea primară nu era, în istoria românilor, o deosebire esențială. Prin urmare, obștea (ginta) primară (de sânge
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la sorți. Aceste părți formau un raport de drepturi pe suprafața moșiei, dar nu erau determinate pe teren. Obștea, prin organismele sale colective, exercita un drept de proprietate superioară asupra drepturilor de folosință ale familiilor componente ale acesteia. Astfel, numai obștea avea dreptul să determine, în fiecare an, prin tragere la sorți, locul (terenul) pe care-l va folosi fiecare familie, dar obștea putea admite sau respinge vânzarea de către o familie a părților sale de moșie. Tot obștea fixa "pornirea plugurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
colective, exercita un drept de proprietate superioară asupra drepturilor de folosință ale familiilor componente ale acesteia. Astfel, numai obștea avea dreptul să determine, în fiecare an, prin tragere la sorți, locul (terenul) pe care-l va folosi fiecare familie, dar obștea putea admite sau respinge vânzarea de către o familie a părților sale de moșie. Tot obștea fixa "pornirea plugurilor", în același timp pe toate delnițele, apoi conducerea obștii avea drept de judecată și chiar de excludere (îndepărtare)a unor membri care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acesteia. Astfel, numai obștea avea dreptul să determine, în fiecare an, prin tragere la sorți, locul (terenul) pe care-l va folosi fiecare familie, dar obștea putea admite sau respinge vânzarea de către o familie a părților sale de moșie. Tot obștea fixa "pornirea plugurilor", în același timp pe toate delnițele, apoi conducerea obștii avea drept de judecată și chiar de excludere (îndepărtare)a unor membri care nu țineau seama de disciplina comunității. Conducerea ei ținea socotelile cetei pe răboj și repartiza
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuințele din cadrul așezării de la Udești (jud. Suceava) și Budureasca (jud. Prahova) aparțin unor elemente înstărite din obște, conform dimensiunilor și inventarului descoperit. Ei sunt conducătorii acelor uniuni de obști, "autonomii rurale", "romanii populare" sau "democrații țărănești", după N. Iorga, sau "obști de obști", conform documentelor medievale. Raporturile dintre organismele social-politice ale populației autohtone și autoritatea politică și militară a migratorilor au luat forma unor raporturi de dominație politică asupra populației autohtone, cu menținerea formelor de organizare tradiționale ale acesteia. Relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
anul 1410 puse trupele sale să irumpă în Polonia sub conducerea lui Siborius, voievodul Ardealului, și să pustiască orașul Sandez numai în favorul ordinului german. Legătura cu Mircea avu efect chiar numai prin încheierea ei, căci, îndată după ce ea se obștise, prelații și baronii unguri orânduiră o solie însemnată ce consista din arhiepiscopul Ioan de Gran și alți demnitari, solie pe care o trimiseră cătră regele și senatul Poloniei spre a-i împăca pentru incuirsiunea din anul trecut. În anul 1412
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
4 ori ne-am lăsat casele și tot avutul, fugind în străinătate, și când ne-am întors, am găsit toate desființate. Iar cea de al doilea este căci, când se făcea chipzuiri și tocmeli de a să lucra vreun ce obștesc, în socoteala contracciilor, întâiaș condei cu meșteșugire să trecea banii ce trebuia să se dea la domnie dar, ca să primească domnul să se facă acel bun lucru, în loc și de la sine să fi jertfit o mică sumă de bani și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la obștea alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi depline asupra satului și care coordona întreaga viață a acestuia și până la forme sociale actuale, care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
publică și privată a satului, judecă pricinile din sat, reglementează relațiile cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl, 1980). Proprietatea obștească cuprinde pădurile, apele, fânețele, pășunile alpine. Odată cu pătrunderea în sat a nebăștinașilor și odată cu disoluția devălmășiei absolute, obștea pierde din drepturi și din consistență. Proprietatea este apărată în cadrul obștei de înstrăinarea ei prin pătrunderea străinilor, prin mai multe modalități: dreptul de preemțiune care pretinde ca toate părțile teritoriului sătesc devenite proprietate a unei gospodării să fie vândute de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este patriliniară, pământul pe care este construită gospodăria tinerilor aparținând bărbatului (Ciobănel, 1995). O dată cu trecerea spre modernitate aceste norme se pierd: familia nucleară câștigă tot mai multă importanță în defavoarea neamului, endogamia dispare aproape complet, reședința nu mai este neapărat virilocală. Obștea ca formă de proprietate funciară nu este astăzi dispărută. După legea nr. 1 din ianuarie 2000, o parte din suprafața de pădure restituită redevine proprietate devălmașă, aflată în posesia obștilor și composesoratelor (vezi articolele 26 și 28 din legea 1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ghica voievod este cel care a încuviințat zidirea din piatră a bisericii catolice. Iaca ce spune el la 8 decembrie 1776: „Ca să se facă zidiri de piatră prin orașe, cunoscut iaste nu numai că aduce această podoabă orașilor, ce și obștii folosință și apărare, mai ales la o vreme când se întîmplă foc. De vreme, dar, că, de cîțiva ani mai înainte, rîmlenească a catolicilor biserică, ce au fost aice, în orașul Iașii, s-au tîmplat de s-au aprinsu, fiind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aplica tradiția juridică locală - „obiceiul pământului”, dar putea să elaboreze și legi noi, prin jurisprudențe 4, când tradiția nu stabilea soluții corespunzătoare. Ca instituție juridică, sfatul bătrânilor acționa în timpul marilor sărbători, când judeca abaterile de la datinile și tradițiile satului. Județul obștesc sau sfatul bătrânilor era exercitat de către popor. Prin reprezentanții săi firești, acesta apăra interesele comune ale satului, judeca în baza unei tradiții juridice seculare experimentate de obște și nu se preta să susțină nimănui interesele personale. Se numea „județul cel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au mai mărit". Iar în cuprinsul adresei oficiale (ofis) înaintată domnitorului, se repeta: "Adunarea, cu multă a ei mulțămire au văzut propășirea Institutului de arte și meșteșuguri, care este menit a obști lucrările de mehanică și de industrie"39. Orizontul mai larg și buzunarul mai generos prin raportare la sursele bugetare ale primului director, față de nevoile unei astfel de școli, identificată adesea cu numele de institut, a și determinat probabil, după numai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
evrei, conform statisticii realizate de primarul de atunci, prof. Constantin Capră, deci, mai bine de 34%. Potrivit unei legi antisemite valabilă pe tot parcursul războiului, evreii au fost scutiți de front în schimb erau forțați să efectueze „muncă în folosul obști” (9 ore pe zi), duminica fiind liberi, contrar cărții lor sfinte, Talmud Tora, care decretase sabatul (sâmbăta) zi nelucrătoare. Spre sfârșitul anului 1943, mareșalul Ion Antonescu hotărâse scurtarea zilei de muncă obligatorie a evreilor la 7 ore, „...pentru a avea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trimisă de Cercul de recrutare Fălciu, Serviciul de drumuri al aceluiași județ. Comandantul Cercului, colonelul Gheorghe Andrian și lt.col. N. Popa, șeful Biroului 1 Mobilizare, semnaseră următorul text: „Unele unități și instituții de Stat au chemat la muncă de interes obștesc diferite categorii de profesioniști sau meseriași evrei, fără ca aceste cereri să fi fost făcute prin Cercurile de Recrutare respective”, adică, nerespectând prevederile decretului-lege 3984/ 15 decembrie 1940. Mai departe, comandantul Cercului având, probabil, legea în față, le explica celor de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Scutirea de năvălirea boalei până când încă în Țara vecină stăpîneșce; III. Împedecarea lățirei ei, întru întîmplarea de se va arăta întră hotarele Țărei Împărătești sau doară a Țărei Ungurești; 1. Cunoașterea boalei și a curțerei [curgerii] ei; 2. Cum trebuie obștea a păzi întru bolnavi de holeră și întru cei sănătoși; 3. Grija pentru starea sănătății comună a locuitorilor, mai vârtos a celor care sânt în orice legare cu bolnavii de holeră, spre a-i păzi de lipicioasa însușire a ei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Ta acolo la stânca din Horeb,iar tu vei lovi în stâncă și va curge din ea apă și va bea poporul”(Ieșire 15, 5-6); „A luat, deci, Moise toiagul din fața Domnului, cumpomenise Domnul și au adunat Moise și Aaron obștea la stâncă și azis către obște: Ascultați, îndărătnicilor, din stânca aceasta vă vomscoate apă? Apoi și-a ridicat Moise mâna și a lovit în stâncă cu toiagul său de două ori și a ieșit apă multă și a băut obștea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Început urmărirea penală Împotriva lui Sebastian Mirciulescu din Șoseaua Pantelimon nr. 261, precum și a lui Floarea Bercică din comuna Pantelimon, foști gestionari la cofetăria Zmeura. Acuzația: prin diverse sustrageri, precum și datorită neglijenței față de administrarea bunurilor Încredințate, ei au adus avutului obștesc un prejudiciu de peste 30.000 de lei. Infractorii au fost reținuți În vederea trimiterii În judecată. Ceaușescu Îi salută tocmai din Îndepărtata Africă. Îi salută și din portretele agățate În birourile miliției unde sunt arestați, Îi salută din toate birourile aflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet, care cu aceiaș râvnă ca logofătul de altă dată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
217 217 53473 53473 Cooperative de aprovizionare și desfacere 116 2063 2179 22760 180833 203593 Cooperative forestiere 35 315 350 2998 20326 23324 Cooperative de lăptărie 7 25 32 1808 2745 4553 Cooperative viticole 14 20 34 1358 3259 4617 Obștii de cumpărare și arendare 17 404 421 1023 21676 22699 Diverse 129 91 120 14935 7225 22160 Total 318 2918 7192 313240 956242 1269472 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 206 -207 În legătură cu rezultatele obținute de către întreprinderile cooperatiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tinichea, încît cine avea poli imperiali de aur bea și mânca, iar cine nu se uita și răbda. Asta s-a întîmplat cele dîntîi două, trei zile după intrarea glorioaselor armii în țară, adecă până în momentul în care s-a obștit carte domnească în toată țara prin care se dispunea altfel. Cu un cuvânt generalității nu i se putea impune nimic de către ruși și nici i s-a impus. Cine a impus generalității este tocmai guvernul roșu, care ne-a constituit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
desemnând un ansamblu de preocupări cărora individul poate să li se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a activităților. Odihna cea mai eficientă nu constă în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
desemnând un ansamblu de preocupări cărora individul poate să li se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a activităților. Odihna cea mai eficientă nu constă în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fagului, care constituia o dare grea, numită jold <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 276-281. footnote>, menționată în documente, dar nu și pentru vămeni, poate și pentru faptul că regimul alimentar al mănăstirii Moldovița nu includea carnea și grăsimea de porc. Obștea Vama a fost într-o permanentă luptă cu pădurea, de care era înconjurată din toate părțile. La început, se lua din natura binefăcătoare și darnică atât cât era necesar: lemnul pentru case și anexele gospodărești, fructele pădurii: afine, zmeură, cireșe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în sec. XVII-XVIII în urma reformelor religioase introduse de Patriarhul Nifon al Moscovei. Ei își păstrează credința de rit vechi în satele Mitocul Drogomirnei unde au venit în anul 1774 și în Satul Climănți (din 1777). În întreaga Bucovina sunt 8 obștii de ruși lipoveni. Germanii au populat peste 22 sate și toate orașele din Bucovina. La începutul celui de al doilea război majoritatea s-au repatriat în Germania mărturia lor rămânând bisericile din care o parte funcționează și astăzi. Toate minoritățile
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]