KorAP: Find »[drukola/base=obștie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

149 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786

pentru marele proprietar. Indiferent de forma de contract la care se apela pentru exploatarea pământului, aceasta se făcea întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
că din cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a concluziona putem aminti spusele lui C. Garoflid referitor la starea în care se găseau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
educației în spirit cooperatist. Odată cu promulgarea legii din 1993, mai sus amintite, se poate vorbi de constituirea unor sisteme cooperative în țara noastră sub impulsul instituției centrale, nou înființate. Astfel au luat naștere trei sisteme cooperative: * Sistemul băncilor populare * Sistemul obștiilor de arendare * Sistemul federalelor Legea din 1903 cuprindea două serii de dispoziții principale: unele care se referă la instituția centrală și altele referitoare la funcționarea băncilor populare. Instituția centrală era o organizație de stat cu caracter autonom, condusă de un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
un caracter etatist mișcării. Primul conducător al acestei instituții centrale a fost I. G. Duca, care, "prin calitățile personale, prin pregătirea lui culturală, prin concepțiile largi și prin metoda lui de lucru a reușit să depășească toate așteptările"61. Funcționarea obștiilor de arendare a fost reglementată printr-o lege specială prin care se modificau două articole din Codul de procedură civilă, apoi prin legile din 1908 și 1910. Evoluția acestei forme de cooperative agricole în perioada 1903 1917 a fost cea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
1903 1917 a fost cea prezentată în tabelul 3. 2. Din datele tabelului se poate observa încrederea tot mai mare pe care a dobândit-o exploatarea terenurilor agricole prin intermediul obștilor de arendare. Datele pentru anul 1917 se referă numai la obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
a dobândit-o exploatarea terenurilor agricole prin intermediul obștilor de arendare. Datele pentru anul 1917 se referă numai la obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei) 1903 8 4940 94785,69 19.2 1904 16 10557 256025,49 24.3 1905 37 30358 626144

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut, însă, o dezvoltare mult mai slabă. Tabelul 3.2. Dezvoltarea obștiilor de arendare în perioada 1903 1917 Anul Numărul obștiilor existente Suprafața arendată (ha.) Suma plătită ca arendă (lei) Arenda pe hectar (lei) 1903 8 4940 94785,69 19.2 1904 16 10557 256025,49 24.3 1905 37 30358 626144,08 20.6 1906 68 54681 1611428,34 29

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
Organizarea agriculturii prin cooperație", București 1935, prelucrare după tabelele de la paginile 100 și 110 Primul război mondial și reforma agrară care i-a urmat au adus schimbări atât în structura proprietății cât și în modul de exploatare a terenurilor prin intermediul obștiilor. 3. 2. 3. Cooperația agricolă în perioada interbelică După încheierea războiului în viața economico socială a țării și în viața cooperației românești s-au produs modificări importante. Aceste schimbări s-au datorat în mare parte profundei reforme agrare care a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
a terenurilor expropriate și de vânzare a acestora către țărani, urmau să se facă prin Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, nou înființată. Această instituție a primit sarcina înființării de obștii de cumpărare, pentru darea în folosință a terenurilor expropriate. Obștiile de împroprietărire, care urmau să ia în folosință întreaga suprafață expropriată, nu erau cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, deoarece ele au fost înființate în mod forțat de către legiuitor pentru a le folosi drept instrumente tehnice pentru împroprietărirea țăranilor. Ele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
membrilor și modul cum trebuia să fie exploatată moșia. Administrarea obștei era încredințată unui consiliu de administrație format din mandatari la care se adăuga un administrator agronom care se ocupa de organizarea și conducerea exploatării terenurilor. Spuneam mai înainte că obștiile de împroprietărire nu puteau fi considerate cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
fi considerate cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet, care cu aceiaș râvnă ca logofătul de altă dată, va măsura țăranilor, cu lanțul sau cu prăjina, pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
precum și în protejarea acestora și a celorlalte bunuri ale exploatației împotriva riscurilor naturale. Autoritățile vremii au încercat să rezolve o parte din aceste probleme ale exploatațiilor prin înființarea în cadrul Casei Centrale a Cooperației și Împroprietăririi a unei secții denumite Centrala obștiilor sătești și a exploatațiilor agricole care și-a continuat activitatea până la 12 iulie 1928 când a fost desființată în urma adoptării Codului Cooperației. Aceasta avea următoarele atribuțiuni: îndrumarea și controlul tehnic al exploatațiilor agricole pentru îmbunătățirea metodelor de cultură, aprovizionarea cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
acest lucru), organizarea vânzării în comun a cerealelor produse de obștii (împreună cu Centrala Cooperativelor sătești). Aceste probleme cu care se confruntau micii producători agricoli au deschis calea unor noi forme de cooperație în agricultura interbelică ( în afara băncilor populare și a obștiilor de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la începutul anului 1943 următoarele tipuri de cooperative în țara noastră: Cooperative de credit și economie, Cooperative de consum, Cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, Cooperative forestiere, Cooperative de lăptărie, Cooperative

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
mult, această formă de cooperative a continuat să se dezvolte și după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească. Dezvoltarea în continuare a obștiilor de arendare a fost încurajată și prin legea pentru reforma agrară din 1921 care prevedea că la arendarea moșiilor rămase după expropriere aveau prioritate obștiile locale și agronomii de profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească. Dezvoltarea în continuare a obștiilor de arendare a fost încurajată și prin legea pentru reforma agrară din 1921 care prevedea că la arendarea moșiilor rămase după expropriere aveau prioritate obștiile locale și agronomii de profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau realiza atât aprovizionarea în comun cu mașini și unelte agricole, cât și valorificarea mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau realiza atât aprovizionarea în comun cu mașini și unelte agricole, cât și valorificarea mai bună a producției. Evoluția obștiilor de arendare este prezentată în tabelul 3.4. Cu toate că în urma reformei agrare proprietatea rurală a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de hectare. Tabelul 3.4 Evoluția obștilor de arendare în perioada 1923 1928 Anul Numărul obștiilor Numărul membrilor Suprafața arendată (ha) Arenda plătită (lei) 1923 102 16472 51554 7071693 1924 125 18498 47810 13761192 1925 123 16607 53936 21851307 1926 119 14869 41451 21481014 1927 133 12289 39609 29741374 1928 145 12596 25614 17800000 Sursa: C.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
1926 119 14869 41451 21481014 1927 133 12289 39609 29741374 1928 145 12596 25614 17800000 Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", p.146 Evoluția asociațiilor de cumpărare de pământ este prezentată în tabelul 3.5. Tabelul 3.5 Evoluția obștiilor de cumpărare de pământ în perioada 1923 1929 Anul Numărul obștilor Numărul membrilor Suprafața cumpărată (Ha.) Prețul de cumpărare 1919/23 104 15340 46401,76 134324954 1924 177 22069 61109,22 370484980 1925 213 61142,00 543131622 1926 297 32149

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
au efectuat mai întâi de către Băncile Populare și de federalele lor, folosind metoda utilizată de către cooperația de tip Raiffeisen : vânzarea în comision de către cooperativele de credit. Începând din 1905, s-au făcut încercări de vânzare în comun a cerealelor de către obștiile de arendare. Cantitățile valorificate în acest mod erau însă nesemnificative. Alte organisme care s-au implicat în organizarea vânzărilor în comun de produse agricole, au fost Sindicatele de Vânzare în Comun înființate încă înainte de 1906 și Federala Cooperativelor Sătești. Existau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
aceeași calitate. În parte, aceste dificultăți au fost înlăturate prin îndrumările date de către Centrala Băncilor Populare exploatațiilor agricole pentru uniformizarea semințelor. În anul 1908 dispozițiile referitoare la băncile populare se extind și asupra cooperativelor de consum, de producție și asupra obștiilor de arendare și de cumpărare de pământ. Tot în acel an se înființează și Casa Rurală, organism care avea ca scop facilitarea obținerii de credite, necesare țăranilor în vederea cumpărării de terenuri agricole. Casa rurală era autorizată să negocieze și să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
pământ prin intermediul casei rurale erau obligați să se asocieze pentru aprovizionarea în comun cu semințe, unelte agricole, animale de reproducție și alte bunuri necesare unei bune exploatări a terenurilor. Casa rurală se ocupa totodată și cu arendarea de terenuri agricole obștiilor sătești, cu condiția exploatării acestora sub controlul și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
obștiilor sătești, cu condiția exploatării acestora sub controlul și conducerea agronomilor casei rurale. Prin toate aceste măsuri adoptate această instituție a încercat să modernizeze tehnicile de producție în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor de arendare și privilegiul acestora de a arenda moșiile proprietate a instituțiilor publice. Ca o concluzie a acestei treceri în revistă a legislației cooperatiste din perioada antebelică, este evidentă intervenția statului în apariția, dezvoltarea și coordonarea mișcării cooperatiste, Acest interes

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
CAP reușeau să obțină beneficii) Autonomia politică și religioasă Asigurată Inexistentă Concluzii O condiție esențială pentru formarea și dezvoltarea asociațiilor în agricultură o reprezintă existența și garantarea dreptului de proprietate asupra pământului. Apariția primelor asociații țărănești în România sub forma obștiilor de arendare, dar mai ales dezvoltarea lor, a fost posibilă doar după înfăptuirea reformei agrare de la 1864, când țăranii clăcași au devenit proprietari asupra pământului. Până atunci au existat forme spontane de asociere ale țăranilor din diferite sate în vederea arendării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]