340 matches
-
Moldovei a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai bine zis geografico-istorică : “În aval de Câmpulung, Moldova schimbă brusc, în unghi drept, direcția de curgere, ferestruind un sector transversal de-a curmezișul Obcinei Feredeului. Valea se îngustează luând forma unui defileu; este defileul de la calcaroasă, micacee, care poartă numele generalizat pentru Carpații Orientali românești de “gresia de Prisaca”, flancată la vest de conglomerate alcătuite prepeleci și să crească vite de rasă cu nume
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
târg, unde țărănimea vine pentru târguieli și beții”, exprimându-și nemulțumirea față de stăpânirea străină. Ce spune geograful vămean, Ioan Iosep, despre locurile natale? “Depresiunea Vama, o depresiune de eroziune ... este axată pe un sector din valea transversală a Moldovei în Obcine. Nu este, din acest punct de vedere, un câmp-lung în adevăratul sens al cuvântului, deosebindu-se de depresiunea propriu-zisă a Câmpulungului Moldovenesc și valea longitudinală a Moldoviței”. Depresiunea Vama este închisă spre vest de Runcu Prisăcii (1192 m) și Banciu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pe când regiunea Molidului, valea Moldoviței spre Podul Brazilor și valea Moldovei în preajma intrării în Prisaca se impune atenției prin gingășia priveliștei și invită ochiul călătorului la liniștită și odihnitoare contemplație. Mândră și impunătoare se ridică în fața comunei ultima ramură a Obcinei Mari cu vârful des împădurit a Runcului Focșei, peste creasta căruia suie șoseaua națională, venind de la Molid, înainte de curba ce face ca să ajungă la Podul Moldoviței, până la 50 m înălțime, oferind una din cele mai frumoase priveliști asupra văii Moldoviței
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locuri de la confluența Moldovei cu Moldovița-Argel au fost oamenii, numiți în documentele vechi “săteni” și mai târziu “vămeni” și individualizați după nume, cel mai vechi fiind judele Cârstea <footnote Vezi: cap II al prezentei lucrări. footnote>. Pentru întreaga zonă a Obcinelor, a munților, românii au fost elementul peren, fermentul dezvoltării țării și prefacerilor social-politice din zorii evului mediu și până în prezent. Că au fost năvăliri, războaie, pustiiri, distrugeri, românii, și între ei vămenii, nu și-au părăsit vatra strămoșească, păstrându-și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obiceiurile și credințele. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, populația în sectorul montan al văii Moldovei era de 1,6 locuitori pe km2 (harta Büschel, 1775), cu mult mai redusă față de densitatea Bucovinei (7 loc./km2), mai apropiată de densitatea Obcinilor Bucovinei, care se ridica la 2,3 loc./km2. Vama avea o densitate de 3,8 loc./km2, superioară Câmpulungului și Humorului <footnote Despina Vasincu, Repartizarea spațială a populației în sectorul montan al Văii Moldovei, în Analele Univ. “Ștefan cel
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
iar din 4.160 ha, care reprezintă suprafața agricolă, 2.210 ha sunt fânețe, teren arabil 387 ha, alte terenuri - 179 ha. Culmile montane care înconjoară comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se întind
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se întind culmile Buzăului și ascuțitei, iar înspre vest culmea Hasnași și Râpa Roșie. Din punct de vedere geografic, comuna Vama se învecinează la nord cu comuna Frumosu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
c.u.” Trebuie să admitem, în absența unor descoperiri arheologice consistente, care se lasă așteptate, a unor documente scrise pentru perioada de până la întemeierea statului Țara Românească a Moldovei - Vlahia Mică sau Rusovlahia - , că arealul străjuit de culmile domoale ale Obcinilor Bucovinei, brăzdate de apele Moldovei și Moldoviței, au fost locuite din preistorie și nu încape nici o îndoială că în primul mileniu după Hristos, până la anul 1000 și în primele secole ale mileniului al II-lea, a existat a locuire permanentă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vechi , care gravitau în jurul cetății de la Frasin <footnote Ibidem. footnote> După cum se cunoaște de la autorii antici, dacii locuiau strânși de munții lor, în așezări deschise sau întărite, așa încât se poate afirma că valea Moldovei și Argel-Moldovița, cu văile adiacente ale Obcinilor, cu deschiderea spre dacii liberi din Maramureș și spre Dacia romană, prin pasul Mestecăniș-Tihuța și respectiv, pasul Prislop, au fost locuite în mod permanent. Condițiile de relief și de climă au favorizat locuirea neîntreruptă, deoarece muntele și pădurea ofereau condiții
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că la trecerea pe valea Moldovei, Dragoș să fi întâlnit obștile țărănești din Ocolul Câmpulungului, din Vama, din Humor și pe sașii de la Baia, viitoarea „capitală” voievodală. Pe de altă parte, nu avem nici o dovadă că populația românească din arealul Obcinilor ar fi coborât din partea de nord, din teritoriile Ucrainei actuale, pe atunci cnezatul de Halici-Volânia <footnote Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Ed. Victor Frunză și Logos, București, ediția a II-a, 1992, p. 94-95 și 122-128. footnote>, rupt de Rusia Kieveană
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de care dispunem , plecați din Ardeal, sub presiunea ungurilor <footnote Ștefan Meteș, Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX, Ed.Științifică, București, 1971, p. 25 și urm. footnote>. Fără să dogmatizăm continuitatea românilor, se poate aprecia că zona de la poalele Obcinilor, valea râurilor Argel-Moldovița și Moldova au constituit o vatră de locuire permanentă , indiferent de câte stăpâniri străine s-au succedat. Năvălirea mongolo-tătară de la 1241, cu baza de plecare din Rusia Kieveană, s-a scurs pe mai multe coloane, probabil cinci
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din zona Obcinilor, a muntelui Tomnatic și Rarău, locul l-ar arăta ca făcând parte din Ocolul Câmpulungului, unde domnia avea doi vornici, unitate administrativă cu care vămenii au fost în permanentă legătură. Considerăm că nu riscăm prea mult, afirmând că satul Vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al satului, fie că era stăpânul feudal al locului, fie că era numai locuitor al satului, atunci satul ar fi trebuit să se cheme Cârstești, Cristești, dar nici un document medieval nu vorbește de o localitate cu acest nume în zona Obcinilor. Dacă satul și-ar fi luat numele de la una din formele de relief, hidronim sau oronim, ar fi trebuit să se numească Buzău, după numele dealului împădurit de peste apa Moldovei, foarte aproape de vatra inițială a satului, sau pur și simplu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
veche a moșiei Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se varsă în Moldova în dreptul pârâului Hurghiș, poartă acum numele de Pârâul Căldărușa, Măgura Moșului este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge la Bobeica ( 1207 m ) și Comarnic ( 1184 m ), Dealul Frasinului se află la sud de Muntele Deia ( 1196 m ) și Tomnaticul ( 1294 m). Aici este obârșia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la baza formării și a altor rase de câini din zilele noastre, cum este Câinele ciobănesc carpatin, care este rodul preocupărilor, mai mult sau mai puțin conștiente ale ciobanilor și păstorilor, cât și a condițiilor naturale de mediu din cuprinsul Obcinelor Bucovinei. Din aceste preocupări și condiții Își trage seva și minunatul Câine ciobănesc mioritic. Probabil că Între timp, noi, autorii acestei cărți, vom reuși să finalizăm o documentare Începută cu peste 30 de ani În urmă În ținutul Bucovinei, și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să se formeze rase de câini ciobănești, În condiții climaterice specifice locului. După cum s-a mai arătat, și În țara noastră s au format două rase valoroase de câini ciobănești - carpatin și mioritic - În condițiile climatului și nevoilor deținătorilor din Obcinile Bucovinei, care au stârnit admirația și interesul multor străini. Din păcate, până să fie omologați ca rasă, Întreaga strădanie a asociațiilor de specialitate și a multor deținători zeloși al acestor admirabili câini nu a fost luată În seamă pentru a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
în al doilea an, a căror valoare s-a ridicat la 75.916.917 lei/30.366,7 dolari. Zootehnia, activitate cu tradiție în zonă, pe lângă cultura plantelor, ocupa o pondere însemnată mai ales în localitățile rurale situate în zona Obcinilor Bucovinei și a Munților Bistriței. Bineînțeles că între județele aflate în atenția noastră au existat diferențieri în ceea ce privește ponderea anumitor categorii de animale. Analiza de față va încerca să surprindă câteva elemente interesante, iar studiul pagubelor din acest sector l-am
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
plătite ca atare sau a se fi lăsat bonuri valorice. Din documentele de arhivă reiese că în această primă etapă, pagube grele au suferit ocoalele silvice Putna, Straja, Solca și Pătrăuți. Situat în zona de contact dintre Podișul Sucevei și Obcina Mare, Ocolul silvic Putna ocupa în 1944 o suprafață de circa 10.847 ha pădure, din care sovieticii și-au însușit o cantitate de 4.500 mc de lemn de foc, apreciată la o valoare de 104.490.000 lei
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de o climă temperată, cu nuanțe continentale, mediteraneene și pontice. Pe aceste meleaguri, cresc circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Fălticeni "ELBI" - Ș.A. "NADA FLORILOR" - Ș.A. "PREST SERVICE" - S.R.L. "SOCIETATEA COMERCIALĂ DE PRODUCȚIE ȘI PRESTĂRI SERVICII" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Gură Humorului "HUMOREANCA" - Ș.A. "HUMORUL" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Rădăuți "GAMACON" - Ș.A. "LOC-IND" - Ș.A. "OBCINA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Siret "INDUSTRIA MIXTĂ" - S.R.L. "RECON SIRET" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Vatra Dornei "BICON" - Ș.A. "DORNACOM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Brodina "VALEA BRODINEI" - S.R.L. - Sub autoritatea Consiliului Local
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
18/1, județul Brașov. 51. Ferezan Daniel, născut la 8 mai 1960 în localitatea Mizil, județul Prahova, România, fiul lui Ioan și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Geiselbergstr. 58/22, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Obcina Mare nr. 4, bl. OS 2, sc. 2, ap. 66, sectorul 6. 52. Moți Ioan Dorin, născut la 20 august 1958 în localitatea Victoria, județul Brașov, România, fiul lui Iosif și Livia, cu domiciliul actual în Suedia, 16849 Bromma, Sigrid
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
spre munte și mai spre nord, vorbele întîmplătoare ale anului clinchet de două fete stîrnit de tînăr, cum o să răsune el la modul lor copilăresc, de extreme paraverbale, icnete, sughițuri, rîsete? Dărmănești km 457, rînduri, două, trei, de Subcarpați și obcini, ai înțepenit cu falca în mînă, linia simplă dă și în hățișuri verzi, ațe de dovleci înfloriți în inimi portocalii se reped din porumb, cînd e vorba să ne mai încrucișăm privirile pălăria, dintr-un bobîrnac, sare pe sprînceană, halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]