3,057 matches
-
lupta lor cu somnul. Probabil, că unora le voi lua somnul de pe ochi, iar pe alții îi voi adormi de-a binelea cu scrisul meu. Oricum, nimeni nu poate satisface pe toată lumea. Cei ce dorm de-a binelea, învinși de obișnuința cu cele sfinte, și peste care apatia a căut ca un somn dulce, oricum nu vor citi aceste rânduri. Ele vor sluji celui care nu vrea să se lase pradă mrejelor adormirii.” Cu siguranță că nimeni nu dorește în mod
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_lupta_cu_somnul_de_petru_lascau_o_colectie_de_eseuri_crestine_despre_ce_inseamna_sa_porti_bataliile_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PUTEREA OBIȘNUINȚEI Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PUTEREA OBIȘNUINȚEI Omul se naște cu o calitate extraordinară: capacitatea de adaptare. Se pare că ea ține de instinctul de supraviețuire, întrecât generează puterea de
PUTEREA OBIȘNUINȚEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437223038.html [Corola-blog/BlogPost/343997_a_345326]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PUTEREA OBIȘNUINȚEI Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PUTEREA OBIȘNUINȚEI Omul se naște cu o calitate extraordinară: capacitatea de adaptare. Se pare că ea ține de instinctul de supraviețuire, întrecât generează puterea de acomodare cu mediul și cu lumea în care e silit să evolueze. După șocul unei schimbări brutale
PUTEREA OBIȘNUINȚEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437223038.html [Corola-blog/BlogPost/343997_a_345326]
-
trecerii timpului - face ca totul să revină la o stare de normalitate acceptabilă, oferind o nouă perspectivă, potrivit căreia se poate merge mai departe, viața meritând a fi trăită în noile condiții generate schimbare. Cu alte cuvinte, sintagma potrivit căreia „obișnuința este a doua natură”, nu e doar o vorbă în vânt. La fel am pățit și eu. După ce am „evadat” de la grădinița care îmi părea o închisoare, am fugit acasă, încercând să mă „ascund” în lumea mea, din care fusesem
PUTEREA OBIȘNUINȚEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437223038.html [Corola-blog/BlogPost/343997_a_345326]
-
Cluj - răspundeam invariabil: „Eu!” Acele momente m-au făcut să mă acomodez cu noul meu statut de „preșcolar” și să realizez că - în ciuda rigorilor impuse de un program - viața la grădiniță putea fi și frumoasă. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: PUTEREA OBIȘNUINȚEI / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PUTEREA OBIȘNUINȚEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437223038.html [Corola-blog/BlogPost/343997_a_345326]
-
este ce formă ia invidia din nenumăratele fațete pe care ni le arată și în ce măsură pune stăpânire pe noi.” (Elena Buică - Invidia și invidioșii”) „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea. Doar coamele dințate ale culmilor dădeau ocol lunii, din obișnuință ... Când m-am trezit patul avea miros de cetină ... Am întins mâna și am dat de un loc gol. Desculță am alergat la fereastră. Copacii nu mai sufereau. La infinit rămăseseră înnodate destrămatele vânturi ... În jur, nimeni. Toate lucrurile mă
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
muzicii aducem lucruri extraordinare, nemaivorbind de zona de stradă. Pentru că, așa cum bine știm, în zona de stradă am încercat întodeauna să aducem lucruri care uimesc. Numai aducând miracolul, așa cum am spus și în alte interviuri, în fața publicului care nu are obișnuința sau poate nu are putința de a cumpără un bilet, este probabil cea mai mare plecăciune pe care o putem face publicului indiferent de unde vine. Dar în primul rând publicului comunității noastre, care este mândru că poate să aibă un
CONSTANTIN CHIRIAC DIRECTORUL FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE TEATRUL DE LA SIBIU by http://www.zilesinopti.ro/articole/9342/constantin-chiriac-directorul-festivalului-international-de-teatrul-de-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/100722_a_102014]
-
să respecte regulile celorlalți locatari. Nu aveau libertatea de mișcare în care se născuseră și trăiseră, ceea ce pentru ei însemna pierderea cea mai dureroasa. Că aveau sau nu ce mânca ori îmbrăca, libertatea era la mare preț. Nu aveau nici obișnuința de a folosi și întreține, în condiții de igienă, noua locuință. Dormeau înghesuiți, câte patru-cinci în cameră, pe mobilier vechi, adunat cu dexteritate de la cei ce-și abandonau bunurile îndelung folosite. Iarna, ardea focul în permanență la aragazul cu două
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
bluza de principii, pentru un neica mine... N-ai vrut să recunoști nici măcar că eu am fost veriga lipsă din tine... A, lipsea ceva: n-ai vrut să recunoști, iubito, că n-ai fost supărată pe mine... Scrisoarea fericirii către obișnuință Știu, toate sunt la fel zilele astea, iubito, berea la halbă e ca berea la sticlă, asul de trefă e ca asul de pică, greva e aceeași, de foame ori de sete, grefa amară se pune la fel, în atrii
UN POET DE CALIBRU, VALENTIN LEAHU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1406740005.html [Corola-blog/BlogPost/349113_a_350442]
-
acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil și mai puțin tautologic: această poziționare contrazice comoditățile și forțează obișnuințele noastre, obligând obiectul să-și dezvăluie o complexitate nuanțată de aparențele lui. Poezia trebuie să ne dea impresia, chiar dacă aceasta este înșelătoare, că, prin intermediul unor simple cuvinte, ni se comunică o cunoaștere de o natură foarte specială: cunoașterea unui conținut
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte. Unamuno spunea: „Cel dintâi care a numit dinții perle a fost un geniu, ultimul care o repetă este un imbecil“. Obișnuința conceptualistă a limbii se dovedește fatală pentru poezie, ca și universalitatea ei depersonalizatoare. Adică tocmai ceea ce face din ea principalul mijloc de comunicare umană. Poezia este și ea o comunicare, dar comunicare a unor conținuturi sufletești la care limba nu
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
va întâmpla când focul va fi cenușă? unul s-a găsit că-i nevinovat nu-l credea nimeni eram vinovați din naștere foamea ne paște pe orice vreme cu neliniști și arțag nu-ți mai vine să cânți nici din obișnuință când ești frustrat îți fug din cap gândurile cum se duc copiii la joacă niciodată nu-ți amintești amănuntele până nu te lovești de ele cel mai des drumurile-s înfundate numai pe câmp suntem răsfirați fiecare cu iarba lui
EU ŞI GÂNDURILE MELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eu_si_gandurile_mele_.html [Corola-blog/BlogPost/355206_a_356535]
-
o morală a vieții în Iisus Hristos. De aceea ar fi o greșeală gravă să izolăm această morală de spiritul care o animă. Pentru a nu efectua această sciziune străină operei și gândirii hrisostomice să ne amintim că „este o obișnuință a lui Ioan Hrisostom să nu trateze un subiect în ansamblul lui” . Remarca este bine gândită și ne invită să ne lărgim analiza consultând și alte texte care nu dezbat numai slava deșartă, ci și subliniază tensiunea care există între
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
mă îndoiesc, că amicul meu este în siguranță. Nu am înțeles de ce m-a pocnit Mareșalu’, e adevărat, că el așa de ”bună ziua” îmi mai scăpa câte un șut, dar se vedea că nu era cu răutate, ci doar din obișnuință, dar acum când am întrebat de Gilă m-a lovit cu dușmănie și m-a înjurat cu ură. Știe ceva și nu trebuie să aflăm noi. Asta trebuie să descopăr eu. Mihai nu dai și un suc? -Ba da, adu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
alături de sarcinile primite. Secretara șefului de șantier ia de braț pe unul din conducătorii auto grupați la ușă. Ce mi-e un șofer sau un șef de șantier? Șef să fie! Tânăra îmbrăcată cu o fustă despicată, se aplecă, din obișnuință, mereu pe spate. Sânii îi ies în evidență. El o privește dârz, neaplecându-se asupra ei. Morala...! Pe ritmul muzicii lui Zavaidoc, perechile de pe ringul de dans sunt hotărâte să câștige premiul „Cea mai bună pereche de dansatori”. Poate fi
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
trasează deasupra ei ușor formele ce se impun, căci pentru fiecare lucru bun trebuie să se consacre în întregime”. În continuare explică din ce motiv trebuie să se facă aceasta, amintind ceva asemănător de la Platon: „Așa încât și dialectica cuvântului și obișnuința ce este capabilă să deschidă drumul de la elementele ce există și tipurile ce s-au predat cu evlavie. Utilitatea cuvântului ce s-a spus provoacă ori devine cauza de a se face aceasta cu succes”[22]. Dacă se neglijează educația
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
încercați, cât puteți, să vă asemănați lor. Când însă se narează faptele bărbaților vicleni, trebuie să evitați imitarea lor, astupându-vă urechile, nu mai puțin decât ceea ce spun aceia că a făcut în Odyssea, ca să nu audă cântecele Sirenelor. Fiindcă obișnuința de a auzi cineva cuvintele rele, este un oarecare drum de a ajunge la fapte. De aceea trebuie cu toată atenția să protejăm sufletul, ca nu cumva prin dulceața cuvintelor, fără să o înțelegem acceptăm și ceva rău, tocmai precum
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
a fost elogiată mult de către poeți și de către scriitori, chiar mai mult decât bărbații filozofi, trebuie să fim foarte atenți la aceste cuvinte. Fiindcă folosul nu este mic, faptul de a se naște în sufletul tinerilor o oarecare familiaritate și obișnuință pentru virtute, deoarece tocmai astfel de lecții sunt din natura lor de neșters și impresionează profund, datorită simplității sufletelor. Oare de ce altceva să presupunem că Isiodos s-a gândit să compună aici aceste poezii pe care le cântă toți, dacă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
scrisă îndeosebi pentru zidirea duhovnicească, încearcă să dea celor scrise o așa-zisă sobrietate prin silogisme și propriile lor amendamente, ca și cum ei ar fi mai înțelepți decât Duhul Sfânt. Sfânta Scriptură trebuie să fie studiată și înțeleasă așa cum este[80]. Obișnuința la rugăciune, care trebuie să se facă în comun cu părinții și cu cei mari, pentru că „copiii se deprind în cunoașterea trăirii duhovnicești din iubirea ce o arată cei mari pentru ea, de aceea trebuie ei să fie îndrumați la
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
103]. Dacă există elevi neatenți, nu trebuie să scape din atenția dascălului, care prin întrebări în intervalul expunerii predării trebuie să le provoace interesul. De aceea, folosirea întrebărilor este necesară în instruire sau predare. „Atenția minții”, scrie Sfântul Vasile, „și obișnuința concentrării se dezvoltă ușor la copiii cu o educație potrivită, atunci când sunt întrebați continuu de către dascăli care gândesc unde-și îndreaptă copiii gândurile lor”[104]. Mai mult, el considera capacitatea „pentru o instruire orală bună”, ca necesară pentru dascăl. „Mai
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
formeze cu învățăturile din Paremii, și să le ofere premii pentru memorarea cuvintelor și a lucrurilor, ca să-și împlinească scopul cu plăcere și lejer, fără tristețe și jigniri. Acești elevi pot dobândi ușor prin educația corectă și concentrarea minții și obișnuința de a nu se mândri, dacă sunt examinați permanent de către supraveghetori care îi cunosc cât se poate de bine și din punct de vedere psihologic. Fiindcă tinerețea, simplă, inocentă și neiscusită precum este și în minciună, mărturisește ușor problemele intime
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Despre falșii dascăli Alături de dascălii buni și plini de bunăvoință există și „dascăli orbi din punct de vedere spiritual” și părinți, ce transmit elevilor lor și urmașilor lor propria răutate, care „se șterge greu, când s-a statornicit printr-o obișnuință îndelungată”[129]. Dascălul rău dă un exemplu rău și îi poate distruge pe elevii săi. „Urmează a doua luptă împotriva adversarului mântuirii noastre. Lecțiile ce le primim de la dascălii buni sunt bune; de la cei răi neapărat rele. Când adversarul viclean
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
prea puțin . Ești sus - contezi, ești jos - hai pa!. Nu contează că este vorba despre electoratul român, doar mai e până la alegeri. Dar, probabil că noi, romanii, ne-am cam obișnuit cu așa ceva; parcă ar face parte din specificul național. Obișnuința cu răul mi se pare unul dintre cele mai mari păcate romanești. Probabil că ne-am obișnuit cu umilință, adică să fim umiliți de cei care se prefac a conduce precum Papură Vodă. Doamne ferește să te îmbolnăvești în țara asta
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
-Aici nu te contrazic Serah! Însă noi oamenii suntem făcuți în așa fel încât chiar dacă am ști că după moarte ne așteaptă învierea, nu cedăm ușor această viață. Din teamă? Ce crezi? -Oh, da înțelepte, poate din teamă! Poate din obișnuință, poate că ne credem prea nemuritori! -Hm! chicoti Gamaliel zâmbind la auzul ultimelor cuvinte ale lui Serah. Mai aștept totuși un răspuns. Ce este moartea totuși? Fără a lua în calcul trecerea prin ea. -E foarte greu de spus. Dacă
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1442982407.html [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
de teapa unui remarcabil filosof și eseist...” (de remarcat subtilul dezacord dintre termenii „de teapa” și „remarcabil”), „apoi tot România și români”, „democrat Băsescean” (corect este băsescian și fără majusculă, așa ca ilescian sau antonescian), Primul-Ministru Ponta (cu majuscule în virtutea obișnuinței dictată de extrema slugărnicie), dar „vezi doamne” cu d mic, „care și-au dat mâna cu lichelele românești...” (corect este fie „care au dat mâna cu...”, fie „care și-au dat mâna”), virgule lipsă sau puse la întâmplare etc. Dar
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_unde_dai_si_george_petrovai_1371128683.html [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]