56,980 matches
-
tot felul de păcate. Păcatul săpase în mine, în caracterul meu. Când mă întorceam de la discotecă, noaptea foarte târziu, eram obosit și miroseam a țigară și alcool. Reporter: A țigară, a alcool și... a spray sau parfum... Petrică Vrăbioru: De obicei în discotecă... amestecul acesta așa de... În sufletul meu eram dezamăgit de petrecerile pe care le vedeam inutile și nesatisfăcătoare. Atunci am decis să merg la biserici, să văd dacă există o altă alternativă de a-mi trăi viața, într-
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
României, al cărui nume de cod printre agenții SPP era chiar Mossadiuc, și care se numără printre oamenii de legătură ai ofițerului israelian Shimon Nahor (cel inculpat pentru trafic de arme). Despre modul cum serviciul secret al spionajului israelian are obiceiul de a se implica în desemnarea miniștrilor apărării altor țări, este semnificativ celebrul episod, relativ recent, din războiul cu Siria al Israelului. Astfel, Mossad-ul a reușit la un moment dat să schimbe identitatea și biografia unui evreu sirian, pe care
CAP. 15 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_15.html [Corola-blog/BlogPost/355501_a_356830]
-
Mă bucur că n-au știre cum timpul se petrece Și nu cunosc ce-i teama că nu va fi lumină, Cum e să știi - diluviul de clipe o să-nece Și vise, și-aspirații de rând cu biata tină. De obicei, joc rolul că dorm adânc în noapte Ca nu cumva să-i sperii cu vorbele de lume, Prin genele migite le-aud voroava-n șoapte Și nu vreau pe o clipă bruscată să se curme. Ascult cu duioșie această convorbire
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1496835781.html [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
noapte albă, așa că se îndreptă spre sufragerie luând nu unul, ci două somnifere, urmând aproape involuntar sfatul iubitului ei. Curând simți că se învârtește casa cu ea încât abia mai putu să îmbuce câteva felii de costiță cu brânză. Contrar obiceiului, când ajunse în pat nu mai deschise televizorul și adormi cu veioza aprinsă. O trezi soarele nefiresc al dimineții de noiembrie. Buimacă din cauza somniferelor, nu trăsese jaluzelele. Când clătină capul, simți o durere surdă în ceafă și văzu și care
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
la momentul respectiv în Sahara și care ar putea conduce la dispariția deserturilor de pe Terra. Este și tema românului science-fiction “Uraganele” a lui John Barnes, dar și una dintre temele de cercetare actuale ale armatei americane. Așa cum se întâmplă de obicei, statul român nu a luat atitudine în apărarea româncei vizionare, care anticipase și cercetase rolul major al energiei nucleare în viitorul nu prea îndepărtat. Premiul Nobel pentru invenția ei a revenit Franței. Probabil că ploaia artificială va fi brevetata în
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
de două-trei ori și aștepta în spatele lui încuviințarea minute în șir, apoi o relua sub altă formă, folosind de data aceasta coada măturii pe care-o bătea, scoasă din fire, violent în podea: -Pot să mătur, domnule Eminescu? Acum, contrar obiceiului, imediat ce intră și-l zări trântit în pat, se repezi ca o furtună spre el, fără unealta ei zilnică, lăsând în urma-i un gol mare de aer rece, parfumat, și-l zgâlțâi de câteva ori: -Domnule Eminescu! Domnule Eminescu!... Nu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
la socoteală. Adesea, supărat că nu-i venea la mână ce-ar fi vrut el, relua cititul cu glas tare, reflecta, iar citea, schimbând accentele și, dacă nu-i convenea, mototolea hârtia și-o arunca aiurea. În aceste clipe, de obicei, își trăgea spirtiera lângă el, o aprindea să-și pregătească o cafea tare, aprindea și o țigară, se-așeza turcește-n mijlocul camerei și își sorbea cafeaua în liniște. În acest timp, cărțile și caietele pline cu însemnări se răspândeau
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
așa (pun ghilimele, pentru că poetul are opinia sa despre cerc: „Mai rotundă ca rotundul, / sămânța / răspândește ființarea / pe pământ“, Sămânța ființării; în acest sens, volumul său de poezii este ca sămânța, renaște din sine). Filosofii, când fac poezie, copleșesc de obicei prin bogăția te-melor sau prin aducerea la o temă dominantă a realului, oricât de vari-at ar fi, fâcându-l ei înșiși foarte variat pentru a demonstra puterea de formalizare a conceptelor - iar Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) este fi-losof prin formație și
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
în real, suprapunerea imginii abstracte peste ființa concretă, de lângă sine, dar tristețe, melancolie, lumea îngerilor trebuind să stea în separare față de oameni, „întinările” angelice scurt- circuitând cunoașterea, blocând-o în sentimente terestre, vulgare. De aceea, îngerul nu are chip de obicei, este prezență difuză, mai mult aripă, zbor și gând (cântec). Cu ajutorul femeii sau prin mijlocirea ei, poetul devine demiurg al lumii sale, construiește adică, o lume dând nume lucrurilor și ființelor, descoperă o mitologie ce sălăsluiește în această lume a
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
puii, aflând cât de prețioși sunt, întrucât Lama face un singur pui după perioada de gestație de 11 luni și alăptarea de aproape un an. Ajuns la maturitate, animalul mare și puternic are trei caracteristici importante: ține multe femele, de obicei masculul adună șase femele în jurul lui - un adevărat harem - și le protejează, urcă pe stânci și... scuipă când se enervează. Despre strămoșii Lamei de azi se spune că au trăit în sălbăticie pe coastele munților, cu mii de ani în
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
competențelor. Așa au dorit elevii noștri. Și cum este autonomie, facem ce vrem! Am votat, la propunerea mea, în “Consiliul de Administrație“, organizat conform noii legi, ca un cartel mafiot sud-american! Și nimeni nu mi s-a împotrivit, ca de obicei. Democratic! S-a votat în unanimitate. Nimeni nu se pune cu Doamna Diavolo, “Capo di tutti capi”, când vrea ea să facă ceva! Constructiv, bineănțeles! Dar acum este “Parada scheletelor“, nu trebuie să vă speriați. Tocmai am început-o, spuse
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
speriați. Tocmai am început-o, spuse sadic directoarea, în timp ce pe scara arcuită începură să apară arătări înfricoșătoare. Ați venit tocmai la țanc! Puteți să participați și dumneavoastră! Eu am venit costumată în “La Diabla“, sunt toată în negru, ca de obicei, după cum bine vedeți. - Ha, ha, ha! râse diabolica femeie, imitând rânjetele din aparatul cumpărat. - Dar de unde vin sunetele acestea înfricoșătoare? Care este sursa lor? se agită speriat inspectorul. - Eu, am cumpărat din bugetul statului acest magnific aparat care emite sunete
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
mereu aceiași. Ba foști legionari, ba foști comuniști, ba sioniști, jidani adică, ba chiaburi, unii erau de fapt țărani săraci, vagabonzi unii, țigani, fugari peste graniță, monarhiști, sectanți, scandalagii, hoți din comerț, dar cel mai greu era cu sectanții. De obicei se lăsau omorâți, nu semnau nimic. În fața mea nu a murit niciunul. M-a întrebat odată fratele meu, era mecanic pe undeva - bă, colonele, câți ai împușcat ? Niciunul, spuneam, mă supăra. Nu te cred. Cum ai ajuns tu colonel, erai
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
facem. Mișcările importante din cariera și, până la urmă, schimbările din viața impun perioade lungi de incertitudine și îndoiala. Putem învăța mult din experiența altora, pentru ca aceste treceri să fie mai usor de parcurs. Schimbarea are nevoie de timp, pentru ca, de obicei, trebuie să identificăm și să testăm de câteva ori posibilitățile, punând întrebări tot mai exacte, concepând experimente mai bune și construind pe baza a ceea ce am invatat (pag.171). Două ritmuri diferite reglează acest ciclu, viteza, esențială în trecerea de la
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/herminia-ibarra-identitatea-profesionala-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
Muzee Muzeul Obiceiurilor Populare Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituție singulară în rețeaua culturală românească, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, națiune: tradiția populară. Muzeul a
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5204/muzeul-obiceiurilor-populare [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
Muzee Muzeul Obiceiurilor Populare Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituție singulară în rețeaua culturală românească, fiind singurul muzeu care a reușit să transpună cu mijloace muzeotehnice obișnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, națiune: tradiția populară. Muzeul a fost creat în
Muzeul Obiceiurilor Populare Suceava by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5204/muzeul-obiceiurilor-populare [Corola-blog/BlogPost/96654_a_97946]
-
semne de pe pământ. Copacul, frunza, iarba ,apa , focul, piatra, vântul, zăpada ....., sunt aceleași pe pământ. De ce oare fiecare le a denumit în felul lui ? Chinezii într - un fel, africanii în alt fel, europenii , arabii.... De unde babilonismul ăsta de limbi și obiceiuri dacă nu din faptul că fiecare a venit de pe planeta lui cu aspectul, limba și apucăturile lui denumite academic, cultură. La venirea pe terra oamenii trăiau mai mult, sunt poveși cu viață trăită sute de ani. De ce omul trăiește , în
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1462004469.html [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
acasă, să-i spună de starea gravă în care se găsea mama. Mircea tocmai ce sosise de la liceu. Își servea singur prânzul la masa din bucătărie. Nici unul dintre părinți nu era acasă. Mama era la facultate, iar tatăl ca de obicei în spital. Acasă sosea seara târziu. De când era șeful secției de neurochirurgie mai tot timpul se găsea în operații grele. La chirurgie era mai simplu pe când aici se confrunta cu multe accidente vasculare, tumori, hernii de disc și alte cazuri
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
luni în Parcul Național Yosemite, îmi aduce puțină lumină, oferindu-mi o cheie de descifrare a conexiunilor aparent întâmplătoare ale mecanismului de funcționare al societății americane. Și, din moment ce se știe că mai toate tendințele care se manifestă în SUA au obiceiul să treacă oceanul către noi, consider că e util să aruncăm o privire asupra situației încă de pe acum, ca să știm la ce să ne așteptăm. Yosemite, așadar, este un simbol sacru al măreției naturii continentului nord-american și indirect este o
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
anul 1986 Părintele Teofil Părăian este hirotesit protesinghel, iar în anul 1988 arhimandrit. Din anul 1992 Părintele Arhimandrit Teofil Părăian a început să răspundă invitaților din țară și participe în aproape toate orașele importante din România la conferințe duhovnicești, de obicei în perioada Postului Mare sau în perioada Postului Crăciunului. Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil Părăian a fost un om al bucuriei, un om care și-a propus să înmulțească bucuria și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
inopinat, se consumă platonic în surâs și sfială: „Iubirea ta încearcă să-mi aprindă fața...“ („Sub cerul armoniei”). Axa iubirii străbate volumele semnate de Lia Ruse, dezvăluind, în esența lor, motivul dorului. Dorul de țară, de părinți, de tradiții, de obiceiuri este vizibil. Jalea, profunzimea lui o sfâșie, dar o mărturisește cu eleganță: „Vise de dor mai scutură năframe/ De abur, prorocind împăcări noi...” („Vise de dor” -„Sub cerul armoniei”). Discretă, visătoare, trăiește cu pietate momentul: „Las’dorul meu să umble
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lia_ruse_1491199611.html [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
întorsătură. Va intra într-o perioadă de prefaceri care nu se va mai întoarce la ce a fost. Vizitând satul și stând de vorbă cu țăranii din Siliștea-Gumești, am fost lovit de faptul că majoritatea personajelor și acțiunilor, monografia satului, obiceiurile, vorbirea sunt de o realitate nudă, ficțiunea aproape că s-a topit în realitate. Ideea romanului l-a ispitit pe autor încă de la începutul activității literare. Toate nuvelele lui au subiecte luate din viața satului. Multe din ele s-au
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii , obiceiuri legate de viața omului (nașterea
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii , obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]