198 matches
-
mare perturbare. Telefonul nu înceta, nici furnizorii feluriți. Marcian da Elenei un mare ajutor moral, ba se amestecase chiar și la amenajarea sălei de muzică, căreia îi hotărâse un dispozitiv bazat pe acustică, pe care nici Elena, nici servanții ei obicinuiți nu l-ar fi putut orândui. O mai ajuta și prin aceea că o înturna arbitrar de la ocupații și de la preocupare. Lua vioara și o silea să se așeze la pian. - Și așa și almintrelea tot o să fim gata! glumea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cari pretind a conduce destinele unui popor. Vorba noastră: "mintea românului este cea din urmă". "Denkfacilheit" a românului despre care ne vorbea fericitul director Billmann 3. Ceea ce mă întristează mai mult și mă face să mă lapăd de optimismul meu obicinuit este când mă gândesc la acea ce mi-ați repetat de atâtea ori: Suntem un popor nefericit". Trebuie să rămânem și de aici înainte slugi și cerșitori pe la ușile domnilor. În 1918 am atras atențiunea dlor. Sever Bocu, Octavian Goga
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
orișicare din noi, numai că pe când ceilalți cădeau în toate lăturile și nu știau ce vorbesc, chiuiau și se sărutau ca și când ar fi amanți - el singur sta în mijlocul lor senin, surâzând, și singurul semn că beuse era că paloarea sa obicinuită se colora c-un gingaș roza - ca acel al ofticei. Eu de felul meu nu puteam bea, dar într-adevăr că trebuia să mă mir de acel copil, acel înger cu păr negru * și lung, cu ochii de-un albastru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
iute cu el până ce intrarăm în stradele orașului... astfel încît, amețit, orbit si dus cu sila, în apatia lui nu se mai uitase înapoi. Venirăm acasă. Ochii săi erau turburi, însă fața luase iar aparința de liniște ce-i era obicinuită. Lampa pe masă o lăsasem aprinsă și fumega pe stinse. - O, D-zeul meu, aș vrea să nu dorm și cu toate astea mi-e somn! mi-e somn! [zise Ioan]aruncîndu-se pe pat. Ca la toți degerații, îi era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui precum nu se simțise nicicând; inima lui îi bătea cu vioiciune și căldură, pasul era ușor ca acela a unei ciute. Erau 10 ceasuri înaintea miezului nopții. El se-mbrăcă repede și plecă în oraș, intră în cafeneaua sa obicinuită și-ncepu să răsfoiască jurnalele. Ceea ce i se părea ciudat din cale-afară e că stâlpii de cafenele îi luau jurnalele din mână fără ca să-l mai întrebe, mulți din ei nici păreau a-l vedea, numai unii, și anume aceia
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
modificări, În Istoria literaturii române de la origini pînă În prezent: „Dl. Ilarie Voronca scrie un fel de poezie pentru care declararea școalei literare ar fi o ușurință făcută cititorului. E futurism, dadaism sau suprarealism? Sunt toate și nici una. Lipsa copulației obicinuite Între cuvinte, a ortografiei și arhitectura babilonică a paginei aparțin futurismului. Împerecherea Întîmplătoare a imaginilor (metoda scoaterii din pălărie) este dadaismul. Iar pretenția de ocultism mai semnificativ decît realitatea prin extragerea esenței lucrurilor aparține suprarealismului. // Dar nici ortografia nu-i
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ianuarie 1870 ] {EminescuOpIX 88} SĂ FACEM UN CONGRES Dacă răsturnarea ministeriului Giskra-Hasner ar aduce cu sine căderea sistemei, a constituțiunei, a dualismului, ce rol vor juca românii la regenerarea bătrânei Austrie? Sta-vor ei cu mînele în sân, cum sunt obicinuiți a sta, intimida-se-vor de țipetele bufone ale maghiarilor sau nemților, ori vor merge cu fruntea deschisă, solidari cu celelalte națiuni cari au aspirațiuni comune nouă, spre a apela la simțul de dreptate al tronului, spre a-l sili
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pripire ciudată, o neregulată îmbulzire spre a se scutura de nesiguranța penibilă a situației. Reprezentanții puterilor de nord se pusese cu furtunoasă grabă în relații oficioase cu noul regim de la Cornul - de - aur, fără, a ține samă, nici măcar de formalitățile obicinuite. Când reprezentanții puterilor continentale primiră cele Întâi ordine urgente ca să deie relații asupra intențiilor noilor stăpânitori (în 1 iunie) ei erau mai toți de acord, întrebau {EminescuOpIX 121} în mod confidențial ce intenții are guvernul turcesc, spre a sonda dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
IN AUSTRO-UNGARIA Telegraful român (din Sibiu) aduce știrea că ministeriul de răzbel al Austro-Ungariei a avizat prin ordin pe ofițerii activi, pe cei de rezervă și pe cei milițieni (honvezi) ca fiecare din ei să-și întregească armatura. Afară de armatura obicinuită, fiecare ofițer trebuie să-și mai procure un revolver "Gasser" atârnat de o curea, o cartușieră cu 40 cartușe, un portofoliu de lac negru, o ploscă de câmp, o traistă neagră pentru pachete, un cufăr de 75 centimetri lungime cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
semn că Rusia e nerăbdătoare și dorește ca Austria să se hotărască odată - în caz contrariu va realiza ea singură planurile sale. [22 septembrie 1876] ["ACEST ARTICOL... Acest articol, însemnat prin pregnanța judecăței și prin o curățenie de limbă abia obicinuită în jurnalistica română, e scris de d-nul Eugen Brote și publicat în foișoara "Telegrafului romîn". Din el se va vedea că deceniile din urmă ale culturei române au în toate părțile Daciei un caracter unitar, care s-ar putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dl. Michăilescu și alții au secundat pe D. Manliu în fixarea mijloacelor prin care s-ar putea face educațiunea simțurilor copilului și prin urmare întărirea puterei lui de observație. În dezbaterea metodului de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite, între cari caută să reamintim sistema sonetară prin descompunerea vorbelor și cu ajutorul gesturilor, experimentată de d. Bălteanu, și sistema scriptolegă ce domnește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
3 octombrie 1876] RECTIFICARE ["RELATIV LA... "] Relativ la cazu[l] de maltratare descris în nrul nostru de miercuri ne-am informat că d. Codrescu ar fi fost provocat de către frații Șrager și silit astfel să se poarte într-un mod nu tocmai obicinuit. [1 octombrie 1876] {EminescuOpIX 222} TURCIA ["LA 10 OCTOMVRIE... La 10 octomvrie st. n. un consiliu de miniștri estraordinar ar fi hotărât de a acorda un armistițiu de 6 luni, adică până la finea lui martie anul viitor. A doua zi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orișicând pacea, păstrându - se neschimbat statu-quo teritorial. Pe de altă parte, propuind un armistițiu așa de lung, ea a propus dezarmarea milițienilor pe vreme de iarnă, întoarcerea la căminuri și redeprinderea cu pacinicele ocupații, reintrarea pe câtăva vreme în liniștea obicinuită, așa încît orișicând pacea ar putea ieși definitivă dintr-un atât de ademenitori provizoriu. Condițiile armistițiului sunt: 1) Sîrbia nu poate reocupa pozițiile care se află astăzi de facto în mînile turcilor (nu e esclus printr - asta ca ele să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apare astfel în Pesta, poporul întreg ar trece peste toate Dificultățile constituționale și s-ar grupa cu entuziasm în giurul împăratului. Presa austriacă a primit aceste declarări ale principelui cancelariu într-un mod foarte divers. În Austria oamenii nu sunt obicinuiți a da multă crezare vorbelor marelui cancelariu, deși forma actuală de existență a Austro-Ungariei este adaptată intereselor Germaniei, încît cancelariul poate să fi vorbit adevărul. Tot la acel prânz Bismarck s-a esprimat că puterea aliată istoric cu Germania despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încredere nu în energia, dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost consacrată scăpării nenorociților cari rămaseseră în locuințele lor și ducerii în siguranță a efectelor lor. Ieri abia apa a început să deie înapoi și se speră că, cu începutul unei vremi mai liniștite, apele impetuoase se vor retrage cu obicinuita repejune a pâraielor de munte. [17 aprilie 1877] DE LA EPITROPIA SF. SPIRIDON Față cu cererile autorităților sanitare ruse, Epitropia spitalelor sfântului Spiridon au cedat pentru bolnavii armatei imperiale jumătate din localul spitalului central și toate încăperile spitalului Pașcanu din Tatarași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
începi a suspiciona pe om înainte de a fi dovedit ceva contra lui, unești deja cu ideea ce se crează în capul cetitorului un predicat în defavorul lui, încît concluzia ți-i cu mult mai ușoară. Această suspicionare anticipată e foarte obicinuită în jurnalele politice, a căror misiune se 'nțelege că nu e luminarea publicului, ci escitarea patimelor lui, dar în discuții științifice n-are ce căuta. {EminescuOpIX 416} Dar "aceea" ce d. recenzent "voiește a imputa" autorului logicei "este ceva mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răul, surâzi cu noblețe și dispreț și-ți zici în minte: Țara e bogată, țara va plăti... Timpul va șterge și urmele. Optimism! Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel dentîi și cel de al treilea sânt cele obicinuite în România, cel de al doilea e cel obicinuit prin alte locuri a lumei, mai cuminți. Atât scepticul cât și optimistul se opresc la îndoială însăși și nu merg mai departe. Unul știe [răul] și cată lângă el, altul [îl
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile boierești, ceea ce fusese înainte slujba obicinuită devenise acum caducă în concepția atât a stăpânilor, cât și a arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care nu erau decât niște pivniți infecte, s-au desființat și una din camerele de sus s-a prefăcut în celulă având duble gratii la fereastră și gratii în jurul sobei, astfel că bolnavul acolo este ca și în camera sa obicinuită". În realitate, vom vedea, era vorba doar de o schimbare a localului bașcei, nu de suprimarea ei. La acea perioadă, ospiciul nu avea un medic permanent, medicul primar de la Tg. Neamț venind de 3-4 ori pe lună, activitatea medicală fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în loc să rămînă în beatitudinea ei singuratică, cu simțirea fericirii, ca o perlă în scoică, ca și ea hrănită din cochilie, ca și ea aderentă!" În cazul ei, spirala "de var" a cochiliei ("Cercul de izolare, care o aureola în mod obicinuit, părea întunecat...") e o treaptă în structurarea imaginii aureolare (a nimbului), individualizatoare pentru "trupul sufletesc", o eterică "pavăză", ce a inversat sensul "locuirii", a răsturnat "spirala", interiorul devenind exterior, protector ("emanațiunea noastră spirituală în jurul formei materiale"; "dublă aureolă de cercuri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mult. În plus, dorința acoperirii cvasi-exhaustive a unei arii de interes este dublată de eficiența "metodologiei lecturii" există o mare diferență, ca efect de asimilare, între citirea unei cărți și conspectarea ei. Cât pentru lectură, el nu cetea în înțelesul obicinuit al cuvântului, pentru ca să-i treacă timpul, ci studia spre a se dumiri. Nu e ramură de știință pentru care el n-avea, cum zicea, o particulară slăbiciune, și când se-nfigea odată în vreo chestiune, cetea un întreg șir de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mai sus [a, ê, ai, gíha ...] se întrebuințează numai atunci cănd, pentru ele înșile, reprezintă o silabă și de-aceea se află numai la începutul cuvintelor, pentrucă la mijlocul lor sanscrita evită întălnirea a două vocale. Un exemplu rar în contra principiului obicinuit e titau (trisilabic) sită. [...] Consonante compuse. Felurile [unirii graf] împre unării grafice a consonantelor sunt că sau se pun lîngăolaltă sau pesteolaltă. Consoanele cari termină c-o linie verticală o pierd în cazul de'ntăiu; [...]. Consoanele lipsite de linie verticală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ceasuri se pierd cei mai frumoși copaci, rodul de sute de ani! Daunile ce se pricinuiesc prin aceasta nu se mărginesc numai în pierderea cea mare a lemnului, ele sînt încă mai mari și mai întristătoare, de vreme ce locul pădurilor arse, obicinuit, nu mai este favorisitori creșterii copacilor și nu se mai poate face pădure pe dânsul. Lângă Neagra și Negrișoara, în cuprinsul Dornei, am aflat șiruri de munți, în depărtare de câteva mile (ceasuri) pustie<tă>ți prin asemine ardere a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]