198 matches
-
s-au deschis și acum se află în cea mai mare floare. Mine și fabrice, mai ales de fier, s-ar putea înființa în Moldova acum, deodată de cele mici, de pildă cu un feli de cuptoare până astăzi încă obicinuite în Ungaria, Transilvania, Danemarca, în Svezia, Navara în Ispania ș.a. care cuptoare se numesc Stücköfen și cu un măsurat mic capital, însă cu rezultat sigur și norocit. Nu se poate tăgădui că deschiderea minelor, mai ales pentru fier, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Pe acest temei, lucrătorii minelor din staturile Austriei sînt scutiți și de îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori și cu a lor pagubă, sînt scutiți și de zeciuială. Scutirea lucrătorilor de obicinuitele dări personale și de îndatorirea slujbei militare se întemeiază, parte, pe trebuința de a putea căpăta lucrătorii trebuitori pentru această primejdioasă și gre meserie și, parte, pe împregiurare ca lucrătorilor să se poată da o leafă măsurată pentru a lor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
urmă a pădurilor prin firească sau meșteșugită sămănătură și, din protivă, să se oprească stârpirea lor și fără alegerea locurilor ținerea numeroaselor turme de capre, cu un cuvânt, să se urmeze o folositoare cultură a pădurilor. 6. Fiind că minele, obicinuit, se deschid în așa feli de munți unde puțin sau mai nimic nu crește din cele ce trebuiesc pentru hrană, apoi, pentru aceea, toate mijloacele viețuirii trebuie să se aducă din alte locuri. Prin așezarea drumurilor bune, se poate înlesni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
asta, în prisacă, domnează pururi liniște, nici un roi nu se pierde, nu se amestecă cu altul, nici o albină se ucide. Prinderea roiului de pe copaci și garduri se înlăturează și, pe când un roi numai se nimerește a se prinde după metodul obicinuit, cu sacul se prind zece roiuri și, așezați în lăcașul lor cel răcoare, până în sară, încep a și lucra. Un asemene sac îl poate întrebuința o femeie sau și un copil de zece ani. Așadar, acei care doresc a cultiva
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
copiii lor, adesea numeroși, siliți fiind de a-i ținea cu pâne îndoit de scumpă, care, din lipsa drumurilor, numai cu cai și cheltuieli grele trebuie să o transporteze de la Fălticeni și Piatra. La foarte multe familii este acum regulă obicinuită că ele numai o dată pe zi să-și stâmpere foamea și aceea încă numai pe giumătate. Așadar, un monument neperitor ar întemeia patriotul acela care ar funda o fabrică de fier (ca acea singură întreprindere montanistică și temeiul lucrării la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de druci de fer, este simplă, niciodată așa de complicată, cu greutate, sau artificială decât la alte ramuri de fabrici. Cii mai mulți lucrători a fabricii de fer, oameni de rând, să pot ușor desprinde, în scurtă vreme, din lucrătorii obicinuiți de aice, pe lângă care, mai ales la o fabrică de cuie, însuși țiganii de pe aice s-ar pute foarte bine întrebuința, când, dimpotrivă, la alte ramure de fabrici s-ar pute întrebuința numai individuri aleși, distinși, iscusiți, și aceștia încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai cu ciocanul. Și pentru că: 1. Asemenea pietre naturale de pave cu 4 fețe, prin urmare, ele se pot așeza pe uliți cu o legătură nu mai slabă decât pietrele cubice de pave, care legătură lipsește bolovanilor de Bistrița, care, obicinuit, au o formă rătundă, din care pricină ei în curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel, pietrele naturale de pave
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vreunui proprietar s-ar afla metaluri și el nu are chip a le scoate, sau nu voiește a le da în posăsie într-un termin de cinci ani, ce i să va da de cătră Domn, atunce Domnul, cu Obșteasca Obicinuită Adunare, va pute, după împregiurări, a primi măsurile cuviincioasă spre lucrarea acelor mine, dând proprietariului zăciuiala din curat folosul ce va ieși, scoțându-să mai întăi toate cheltuielile și, deosăbit de această zăciuială, după o mai înainte prețăluire, i să va
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
crescând. Apoi aici e substratul dramei. Ana singură se recunoaște vinovată și voiește să ispășească vinovăția, de aceea nu luptă (s.n.). N-are voință? N-are. Aceasta voiam să arăt și eu. Atunci nu e o eroină dramatică? (după poetica obicinuită.) Nu e. Atunci care e eroina piesei? Fatalitatea, o idee care vine cu pas nesigur și încet (nehotărârea lui Luca) și care triumfă. Dacă am reușit să arăt acest lucru, să-l fac simțit, atunci n-am ars uleiul în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
modificări, În Istoria literaturii române de la origini pînă În prezent: „Dl. Ilarie Voronca scrie un fel de poezie pentru care declararea școalei literare ar fi o ușurință făcută cititorului. E futurism, dadaism sau suprarealism? Sunt toate și nici una. Lipsa copulației obicinuite Între cuvinte, a ortografiei și arhitectura babilonică a paginei aparțin futurismului. Împerecherea Întîmplătoare a imaginilor (metoda scoaterii din pălărie) este dadaismul. Iar pretenția de ocultism mai semnificativ decît realitatea prin extragerea esenței lucrurilor aparține suprarealismului. // Dar nici ortografia nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fiicelor lui Israel” pentru unele elemente de podoabă luxoase, specifice portului lor tradițional. Printre altele, Barasch se referea la Sternbindel - o diademă sau cunună „brodată cu aur, mărgăritare și diamante” și care „nu numai că nu este inferioară podoabelor europene obicinuite, ci le Întrece foarte adeseaori prin luxul, prin varietatea și prin puterea sa ademenitoare” <endnote id="(194, pp. 57-60)"/>. Iuliu Barasch propovăduia limitarea unui lux față de care Talmudul Însuși se arăta mai concesiv. Textele talmudice constatau practi carea luxului de către
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Valeriu Câmpean (Oradea), pentru o citire mai ușoară, s-a renunțat la scrierea cu forma „u” final (biciu, vechiu), la formele învechite ale unor cuvinte (bine înțeles, boale, caete, câni, ceeace, coheziune, dealungul, de grabă, deasemenea, dela, eșirea, dealtfel, nevoe, obicinuiți, svonise, personagiu, caet, pentrucă, personagii, obicinuitele, proectile, sondagii, suggerat, șomeur, teroarei, trotoir, turburări, vecinic, vițios) și la formele învechite de declinare (adolescenții, barierii) sau de conjugare (ceteam, îngădue). În schimb, pentru a menține stilul autorului, s-a păstrat forma mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai ușoară, s-a renunțat la scrierea cu forma „u” final (biciu, vechiu), la formele învechite ale unor cuvinte (bine înțeles, boale, caete, câni, ceeace, coheziune, dealungul, de grabă, deasemenea, dela, eșirea, dealtfel, nevoe, obicinuiți, svonise, personagiu, caet, pentrucă, personagii, obicinuitele, proectile, sondagii, suggerat, șomeur, teroarei, trotoir, turburări, vecinic, vițios) și la formele învechite de declinare (adolescenții, barierii) sau de conjugare (ceteam, îngădue). În schimb, pentru a menține stilul autorului, s-a păstrat forma mai veche a unor cuvinte (judaism, ridicul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
S-onóre România Câtu te-amă poesia. Este destul să citim aceste câteva rânduri spre a ne încredința că Heliade atinsese pragul decadenței, căci în lipsa producției valoroase, pentru care pierduse înzestrarea, se deda acum la aceste copilării menite numai să distreze pe obicinuiții seratelor sale.44 86 bucureștii de altădată 44. „Oracolii“ îi aparțin într-adevăr lui I. Heliade-Rădulescu și au fost reproduși după: TRC., an. VIII, nr. 792, 18/30 ianuarie 1870, pp. 3165-3166. Poeziile exemplificative - lipsite de valoare literară (Heliade se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Suțu, reprodusă din presa vremii: „De câteva săptămâni d. Gr.C. Suțu a deschis frumoasele sale saloane eleganței Bucureștilor. Joia trecută a fost o splendidă serată danțantă unde tot ce este mai elegant în societatea noastră s-a amuzat până la ziuă. Obicinuiții acestor saloane cunosc îndestul amabila recepțiune a d-lui și d-nei Gr. Suțu, pentru ca să mai avem trebuință să mai descriem această serată. Grațiozitatea și eleganța damelor noastre ne dispensează de orice detaliuri. La acest bal se afla și Don Familia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
uniți, liniștiți, studioși, faceți să vă stimeze Europa, ceea ce ați și început a face, și acesta va fi mijlocul cel mai sigur de a vă garanta independența și libertatea. Iertați-mi a răspunde simpatiei voastre prin sfaturi: aceasta este rolul obicinuit al oamenilor care au trecut prin lume, care o cunosc și au s-o părăsească. Aceste sfaturi vi le dau ca amic sincer al nobilei voastre națiuni, care a primit civilizațiunea de la romani și căreia-i place a veni astăzi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de recrudescența mișcării pentru Repeal, ca și de contraofensiva lansată de activiștii irlandezi Împotriva măsurilor de mână forte ale noului cabinet tory. Tematic, predomină lupta politico-națională cu patru ocurențe (nemulțumit de guvernarea lui Peel, O’Connel „nu Încetează a ținea obicinuitele sale adunări de mai multe sute sau mii de oameni”), conjugată cu alte acțiuni politice (șase ocurențe), care privesc mai ales dialogul parlamentar și electoral dintre irlandezi și whigs, purtat În fața ofensivei conservatoare. Imaginea este acum completată cu alte teme
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mult. În plus, dorința acoperirii cvasi-exhaustive a unei arii de interes este dublată de eficiența "metodologiei lecturii" există o mare diferență, ca efect de asimilare, între citirea unei cărți și conspectarea ei. Cât pentru lectură, el nu cetea în înțelesul obicinuit al cuvântului, pentru ca să-i treacă timpul, ci studia spre a se dumiri. Nu e ramură de știință pentru care el n-avea, cum zicea, o particulară slăbiciune, și când se-nfigea odată în vreo chestiune, cetea un întreg șir de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mai sus [a, ê, ai, gíha ...] se întrebuințează numai atunci cănd, pentru ele înșile, reprezintă o silabă și de-aceea se află numai la începutul cuvintelor, pentrucă la mijlocul lor sanscrita evită întălnirea a două vocale. Un exemplu rar în contra principiului obicinuit e titau (trisilabic) sită. [...] Consonante compuse. Felurile [unirii graf] împre unării grafice a consonantelor sunt că sau se pun lîngăolaltă sau pesteolaltă. Consoanele cari termină c-o linie verticală o pierd în cazul de'ntăiu; [...]. Consoanele lipsite de linie verticală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în loc să rămînă în beatitudinea ei singuratică, cu simțirea fericirii, ca o perlă în scoică, ca și ea hrănită din cochilie, ca și ea aderentă!" În cazul ei, spirala "de var" a cochiliei ("Cercul de izolare, care o aureola în mod obicinuit, părea întunecat...") e o treaptă în structurarea imaginii aureolare (a nimbului), individualizatoare pentru "trupul sufletesc", o eterică "pavăză", ce a inversat sensul "locuirii", a răsturnat "spirala", interiorul devenind exterior, protector ("emanațiunea noastră spirituală în jurul formei materiale"; "dublă aureolă de cercuri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
odată aici problema nu mai prezintă nici o dificultate, căci ne e prea bine cunoscută din analiza bolnavilor și din cea a visurilor [...]. Cătălin l-ar reprezenta pe Eminescu cel de odinioară, copilul Mihai care se joacă cu Cătălina după sistemul obicinuit poetului, ca un copil cu o mamă sau o soră". Apoi: Distanța reglementară dintre bărbat și femeie pe care o găsim în mod stereotip la "fixații în familie" o găsim [...] la Eminescu, în Luceafărul". Pentru ca, în final, când Hyperion "urcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nov. 1747 (7256) Grigorie Ghica voievod hotărăște: „Facem știre tuturor...că, făcând domnie me cercetare pentru aședzământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor, precum era obicinuiți mai înainte...am poroncit credincios boieriului nostru, dumnealui Panaiote vel agă, să scoată pe misărnicii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsi un loc mai de o parte, să nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acele timpuri, în diferite anchete. Cu ocaziunea așezămintelor mai noi administrative , valea Racovei o găsim aparținând județului Vaslui, purtând denumirea respectivă și a plășii. Astfel dintr-un dosar ce găsim al subprefecturii plășii Racova, cuprinzând listele de mișcarea populațiunei și obicinuita mortalitate a vitelor pe întreg anul 1870, se constată că la acel an plasa Racova, cuprindea în raza sa 18 comune dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul Tutova, iar restul de 16 sunt cele de pe întinsul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Nae Postuleanu, „paraponisitul“ din 1866, care-și „recomenda meritele pe altarul patriei spre a fi integrat în vreun cerbiciu public“ și-și semna petiția „umilit și respectiv cerb“. Deși pretinde a-și fi însușit la perfecție „slovele latinești și troposul obicinuit astăzi prin cancelerii“, solicitantul mai folosește, după cum se vede, unele litere cu valoarea lor chirilică: c în loc de s, b în loc de v... E un adept întârziat al alfabetului de tranziție! 23 Iancu Văcărescu, Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Gr. Alexandrescu sunt
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr, volley, rummy ș. a. - termenii derivați ad hoc din franceză: acablantă (copleșitoare), a braia (a urla), sumbrare (scufundare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]