177 matches
-
datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit cu compasiunea pentru suferințele celor ce duc traiul obscur al “oamenilor sărmani “.Aceste trăsături ale realității sunt oglindite în roamnele ” Amintiri din casa morților “ , “Umiliți și obidiți”, dar și în nuvelele “Satul Stepancikovo “, “Visul unchiului “, scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de varațiuni pe tema “omului mic “, neânsemnat, înfrânt sufletește de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
Ce-i cu această infernală derivă în care plutește biata noastră țară? Ați jupuit zilnic poporul român, v-ați îmbuibat și v-ați înfășurat în ziduri groase de epidermă porcină, ca să nu vă mai deranjeze nici măcar un cuvânt din partea celor obidiți. Cum faceți voi, mă, zilnic teoria solidarității și o adresați amărâților țării, când ați furat și furați - legal și ilegal - tocmai averea celor mulți? Înapoi în zoologie, căpuși portocalii! Poate ați uitat un banc sinistru care circula acum câțiva ani
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
Sfântă Fecioară, De câte ori sunt ispitit Și mii păcate mă-mpresoară. De câte ori sunt asuprit Ori necredința mă doboară, Alerg la tine chinuit, Sprijin să-ți cer, Sfântă Fecioară. Tu ești minune, ești comoară... Eu, de păcate năpădit, Când sunt bolnav și obidit, Ajută-mi ca și odinioară! Alerg la Tine, chinuit, Sprijin să-ți cer, Sfântă Fecioară! Rugăciune (2) Te rog smerit, iubită mamă De Dumnezeu Născătoare, Să nu-mi iei tot păcatu-n seamă! Te-ndură și-mi dă iertare! În suflet
FECIOAREI MAMĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346066_a_347395]
-
560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului în zilele din urmă, ale-acestui veac, bufonii, la cravată, sunt cei mai înțelepți; și, Doamne!, când prostia noastră n-are leac, grădina ta e plină, ticsită cu deștepți! banii, din sudoarea celor obidiți, nădușesc prin conturi, în iz de mucegai. strajă e trabucu-n vise la bandiți; astăzi, dacă nu ai bani, puți a putregai! lăcomia crește multora averea. aroganți cu școală, pe diplome furate, se înalță-n titluri, adulând puterea, corijenți în viață
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]
-
i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
a bucurat. Entuziasmul de paradă, organizat de actori și regizori profesioniști, de la balconul CC al PCR și la TV avea rolul de a trece cât mai repede peste acest moment penibil pentru toți, dar mai ales pentru cei mulți și obidiți, umiliți, siliți să trăiască generații de a rândul că robi, fără libertatea de expresie, mișcare, fără drept la adevăr, justiție, la drepturile fundamentale ale omului.Asta explică de ce PCR, FSN, PDSR, PSD, Ceaușescu, Iliescu, au rămas la putere în mod
PAPA FRANCISC de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345265_a_346594]
-
se trezesc la vremea secerișului, 20 Războinicii cei goi în goană se adúnă jos la malul mării Tremurînd în fața vălmilor de sclavi acuma sloboziți: Au devenit ca niște turme-n timp de iarnă, ca niște codri despuiați de frunze: Cei obidiți că vîntu-aleargă după ei; nu-i nici un loc pentru scăpare. Năluca lui Enitharmon, lăsată sloboda pe afunzimea tulburata, 25 Se tîngui asurzitor în vălmășag, iară Năluca lui Urthona O primi în miazăziua ce se-ntuneca; trupurile lor fiind pierdute, statura
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bogați Împotriva celor săraci. Lupta intestină produsă de această pretinsă Împărțire à la Montgomery aprinde În rândul persoanelor civilizate o pasiune generalizată pentru avere, expresie Înțeleasă ca prototip al tuturor ambițiilor individuale; deoarece, din dorința de a nu aparține clasei obidite și umilite, Își fac apariția nobilimea, aristocrația, titlurile și curtenii, dar și curtezanele etc. Însă acest soi de febră care Îl face pe om să vadă peste tot scări ale onorurilor și să se Întristeze că nu a reușit să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
accesorii, îndepărtînd sentimentul, fetișismul, a declanșat devastatoare manifestări de căldură, cucerind masele. Marx a devenit, prin ceea ce a făcut, contrariul a ceea ce voia el de fapt, dar tot ceea ce contemporanul său Comte voia pentru el însuși: fondatorul unei religii pentru obidiți și umiliți. El a confirmat astfel legitimitatea cercetărilor lui Comte, spirit trinitar și nu binar, care integrase în reflecția sa "ființele intermediare" precum femeile "între bărbați și umanitate", sau însăși "umanitatea" între lume și om. Nici o societate nu poate rezista
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
A. Zercianinov, D. I. Raiho, V. I. Strajev, Literatura rusă. De la Belinski la Cehov inclusiv, București, 1954; F. M. Dostoievski, Crocodilul. O nemaipomenită întâmplare sau Pățania din pasaj, București, 1956, Idiotul, București, 1962 (în colaborare cu Nicolae Gane); A. I. Jeleabujski, Umiliți și obidiți, dramatizare după F. M. Dostoievski, București, 1957; Istoria literaturii ruse, I, București, 1963 (în colaborare cu Tatiana Nicolescu); S. N. Sergheev-Țenski, Să căutăm, să căutăm mereu, București, 1963; Kornei Ciukovski, Contemporanii, București, 1966; Vladimir Maiakovski, Ploșnița, București, 1970. Repere bibliografice: Al. A
GANE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
lăsarea puterii /ca desfășurarea unei prostii sociale/să se Înece În propriile erori, abuzuri, anomalii”) și rezistența reflexivă ca ultimă formă de opoziție, ar consta În meditație și rugăciune, atât a elitelor intelectuale, cât mai ales a celor umiliți și obidiți: ieșirea din timpul și cauzalitatea istoriei, acceptarea și provocarea providenței. ș...ț Dar... dar: la capătul oricărei reflexiuni, când se deschide cerul, de sus nu auzim decât o singură voce tunătoare: „Mergeți În piețe și Învățați să muriți, numai cine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința de a moraliza ideologic sunt sâcâitoare, unele însușiri ale condeiului nu au cum să fie trecute cu vederea. Prozatorul nu scrie rău, ceea ce a putut să atragă în cărțile lui pentru copii și adolescenți (Povești adevărate, 1956
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
au adus în țară” [Mihai Viteazul într-o campanie sud-dunăreană]; ori stârnind persecuții sau compasiune când rămâneau fără sprijin („har Constandin vodă [Brâncoveanu] încă nu i-au lăsat [este vorba de Maria Cantacuzino și de fiul ei] să fie atâta obidiți, precum au fost mai nainte alte doamne rămase sărace de domnii lor, ci le-au dat mare cinste. Și n-au lăsat pre doamnă să o băntuiască cineva, ci o au lăsat în casăle ei, să se odihnească cu coconii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iulie în 12 zile, leat 7228” [1720]. în 1717, încă, Doamna Marica a făcut un act - în prezența fiicelor și a ginerilor - prin care - „văzând pre dumnealor că au rămas la mare lipsă și sărăcie” și nevoind să-i „lase obidiți și îngreunați cu datoria și cu multe lacrămi” - și-a împărțit averea, tot „ce mai s-ar găsi [...] ori bani, ori scule, argint și aur, lucru mișcător”, banii „din țara Ungurească ce avem încolo și bani câți vor fi la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-au scos capul de la pieire și din rea urgie, căci nimeni din rudele ei nu o sprijinise”) ori de Voievozi de care erau legați prin relații de rudenie („Iar Costandin Vodă încă nu i-au lăsat să fie atăta obidiți, precum au fost mai nainte alte doamne rămase sărace de domnii lor, ci le-au dat mare cinste. Și n-au lăsat pre doamna să o băntuiască cineva, ci o au lăsat în casăle ei, să se odihnească cu coconii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reunite diferite intervenții publicistice, interesează însemnările de călătorie (acelea din Italia, spre exemplu) și îndeosebi câteva reportaje din „Cuvântul liber”, un colaj aproape fotografic, unde R. surprinde, într-un stil nestrident contestatar, „pulsul” realității sordide a lumii de „umiliți și obidiți” ai periferiei, cu „carnavalele monstruozității” (Moșii, Ghetto) și figurile ei specifice (Ghiță Boambă, Orbul, Păsărarul etc.). De reținut este și notația de tip suprarealist și absurd din Magazinul. SCRIERI: Vârtej, București, 1964; Adevăr și fantezie, București, 1970; Taina crăiesei. Basme
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
V.1974, București), prozator, gazetar și traducător. Provine din mediul muncitoresc, ca fiu al Mariei (n. Ispas), și al lui Marin Păscu, mic meșteșugar. Va zugravi lumea în care a copilărit în întâiul sau volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu Stelian Vasilescu), „Gazeta tinerimei” (1919, împreună cu I. Tedescul și Al. Terziman), precum și publicațiile cu orientare de stânga
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
nu sunt scutite nici ele de interpretări teziste, un anume interes documentar prezintă cărțile de memorialistica și de călătorii: Carte despre oameni, locuri, întâmplări (1961), Carte despre vremuri multe (1963) și Carte despre drumuri lungi (1965). SCRIERI: Din lumea celor obidiți, București, 1912; În seara de Crăciun, București, 1922; Pentru zilele de vacanță, București; 1922; În lumea copiilor, București, 1923; Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, București, 1923; Lumea celor necăjiți, București, 1924; Drumul morții, București, 1925; Povestea unei
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
lucrează un timp ca ajutor de fotograf la Sulina și Medgidia, dar orbirea va veni în cele din urmă definitiv. Autor de cărți pentru copii și tineret, N. abordează o tematică îngustă, caracteristică literaturii teziste postbelice: viața celor „umiliți și obidiți”, tratată într-o manieră schematică, apăsat ideologizată. Va trece totuși lent de la vehemența proletcultistă din Focosul (1958) spre o proză de observație mai obiectivă, în care comentariul auctorial, cu intenții explicativ-orientative, se află în plan secund, ca în Flori de
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
și mai puțin numeroasă. Multiculturaliștii radicali cred că abolirea nihilistă a tot ce au dat „bărbații albi morți” e singura cale spre viitor, iar valorile nu se mai găsesc decât în universurile echivalente ale postistoriei, în culturile celor „umiliți și obidiți”, cărora progresiștii le dau o „voce” (de regulă, exact vocea progresiștilor). Amitai Etzioni, deși îngrijorat de crizele (post)modernității, continuă să spere că tot ce e mai bun din tradiția Occidentului va continua să înflorească schimbându-se, dacă refacerea valorilor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Ascuțirea vigilenței se dovedește fecundă pentru poezie căci ea Îi furnizează energie combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un aspect discutabil. Ea rămâne valabilă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trimite în parlament 7 deputați social democrați. Desigur că 7 deputați față de 385 deputați burghezi, e prea puțin lucru și că tovarășii noștri deputați vor avea mult de luptat pentru a apleca balanța dreptății și de partea noastră a celor obidiți și exploatați. Dacă alegerile ar fi fost libere și cinstite fără arestări, bătăi și jandarmi, dacă nu ar fi fost Legea electorală care e făcută să protegiuiască pe cei ce fac alegerile, în paguba celorlalte partide, desigur că cu totul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
legătură adâncă, sufletească ce-i îngăduie să vadă lucrurile dinlăuntru, dezvăluind astfel cititorului, dintr-o perspectivă nouă, lăuntrică, priveliști de o nebănuită bogăție de nuanțe (...). În scena aceasta scurtă sunt creionate, prin numai câteva amănunte semnificative, două portrete viguroase. Pescarul obidit e nevoit să se umilească («jupâne, ostenește-te, spune el cu șapca în mână» (...). Tot atât de precis este redat și exploatatorul. Prăpastia ce-l desparte de muncitor, trândăvia lui îmbuibată, sunt sugerate, dincolo de împrejurările concrete ale locului și momentului respectiv, prin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trecut necazuri și nevoi cu duiumul, acestea au fost aduse de oameni d'alde Kerciulescu, Grozuță și Macarie, bogătași învățați să trăiască din sudoarea pescarilor (...). Și tâlhăriile exploatatorilor se adună, lanț cu lanț. Vremurile se înnoiesc însă. Din mijlocul pescarilor obidiți se ridică oameni care știu de unde vine binele, de unde vine răul. Așa e de pildă Artimon, secretarul organizației de partid din Alba. Dintr-o familie de pescari săraci, Artimon a rămas de mic copil orfan (...). Ura lui Artimon s-a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mircea Mihăieș: Așa ni se spune În O mie și una de nopți. Vladimir Tismăneanu: A rămas În memorie ideea că, În loc să meargă cu pompă, Harun ar-Rașid se ducea incognito să vadă ce se Întâmplă În lumea celor umiliți și obidiți! Existența acestei lumi care nu beneficiază nici de marile șanse ale globalizării, nici de vile la Snagov, Cumpătul sau Cheia este o mare problemă a României contemporane. A apărut, desigur, o nouă clasă de mijloc, dar și una superioară, o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]