179 matches
-
muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința de a moraliza ideologic sunt sâcâitoare, unele însușiri ale condeiului nu au cum să fie trecute cu vederea. Prozatorul nu scrie rău, ceea ce a putut să atragă în cărțile lui pentru copii și adolescenți (Povești adevărate, 1956
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
de frumusețea peisajului și de liniștea binefăcătoare. Populația înaripată a zburătoarelor dădea un farmec în plus locului prin sonoritatea armonioasă a trilurilor dialogate. Era un proces cu dublă acțiune terapeutică: pe de o parte se eliminau toxinele acumulate în sufletele obidite ale oamenilor, iar, pe de altă parte, se încărcau bateriile cu energia necesară viitoarelor lupte cu neprevăzutul. "Noi nu vom ști vreodată ce ne așteaptă mâine. Tu bucură-te astăzi! Atâta îți rămâne. Ia cupa și te-așează sub luna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Mircea Mihăieș: Așa ni se spune În O mie și una de nopți. Vladimir Tismăneanu: A rămas În memorie ideea că, În loc să meargă cu pompă, Harun ar-Rașid se ducea incognito să vadă ce se Întâmplă În lumea celor umiliți și obidiți! Existența acestei lumi care nu beneficiază nici de marile șanse ale globalizării, nici de vile la Snagov, Cumpătul sau Cheia este o mare problemă a României contemporane. A apărut, desigur, o nouă clasă de mijloc, dar și una superioară, o
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să ne silim a întrebuința bine avutul nostru, să le arătăm lor mila, pe care și noi o cerem mereu de la Dumnezeu. Exemplul al acestui mare predicator al milosteniei, a determinat și va mai determina pe mulți la ajutorarea celor obidiți. Exortație la milostenie Întreaga operă literară a Sfântului Vasile este inspirată din activitatea sa practică. Sfântul Părinte a fost înainte de toate un om al conducerii, născut atât pentru a-i îndruma pe oameni, cât și pentru a-i stăpâni în
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
autorul arătând virtuți de povestitor căruia nu-i e străină o anume ingeniozitate epică. Sunt descriși anii de școală din Iași și Țarigrad, în pagini care consemnează lecturi și dialoguri ale Spătarului, portretizat ca un umanist cu sensibilitate pentru cei obidiți (discursul, reținut, nu are însă tezismul literaturii proletcultiste care se înfiripa pe atunci), călătoria în Transilvania, întâlnirile cu Dosoftei și Miron Costin, marea expediție în China și întoarcerea la Moscova. Alei, codrule fârtate (1956), roman de factură romantică, povestește faptele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
A. Zercianinov, D. I. Raiho, V. I. Strajev, Literatura rusă. De la Belinski la Cehov inclusiv, București, 1954; F. M. Dostoievski, Crocodilul. O nemaipomenită întâmplare sau Pățania din pasaj, București, 1956, Idiotul, București, 1962 (în colaborare cu Nicolae Gane); A. I. Jeleabujski, Umiliți și obidiți, dramatizare după F. M. Dostoievski, București, 1957; Istoria literaturii ruse, I, București, 1963 (în colaborare cu Tatiana Nicolescu); S. N. Sergheev-Țenski, Să căutăm, să căutăm mereu, București, 1963; Kornei Ciukovski, Contemporanii, București, 1966; Vladimir Maiakovski, Ploșnița, București, 1970. Repere bibliografice: Al. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
Nu ne place presa noastră, care nu ne informează veridic, ci ne dezinformează și încearcă să ne îndoctrineze. Mare noroc avem, tov. președinte, de postul de radio Europa Liberă. Este singura sursă de informare cinstită a unui popor sclav și obidit. (Un cetățean român, Bucureșți, [vara] 1982, difuzată la 5 septembrie 1982) Informațiile cuprinse în aceste scrisori au fost o sursă importantă pentru Europa Liberă, permițându-i să stabilească o legătură reală cu țara și asigurând emisiunilor sale un plus de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Nu ne place presa noastră, care nu ne informează veridic, ci ne dezinformează și încearcă să ne îndoctrineze. Mare noroc avem, tov. președinte, de postul de radio Europa Liberă. Este singura sursă de informare cinstită a unui popor sclav și obidit. Tovarășe președinte Ceaușescu, noi, românii, suntem un popor cuminte, răbdător și disciplinat pentru că trecutul nostru zbuciumat ne-a învățat să ne reținem uneori mânia și revolta în fața dușmanilor mai puternici. Dar, în același timp, suntem un popor care nu-și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Dar doamna Ceaușescu, mai știe cum arată o piață de alimente sau o alimentară? Aș da exemplul primului-ministru al Angliei, dna Thatcher, care-și face singură aprovizionarea din magazine sau piață. Oare cârmaciul țării a primit în audiență vreun român obidit, să-i asculte păsul? Nimeni n-a văzut așa ceva niciodată la televizor în cei 19 ani-lumină de când domniți și asupriți poporul ca un rege tiranic. De ce vă comparați cu respectatul domn Alexandru Ioan Cuza? Nu numai Cuza, dar și foștii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
preceptele creștine ale Predicii de pe Munte. Judecători nedrepți care de Dumnezeu nu vă temeți și de asemenea nu vă rușinați, cum veți răspunde la judecată atunci când nu vorbele, ci înseși faptele voastre vă vor judeca? Căci ați judecat pe cel obidit și nu ați consolat pe cel căzut și rănit. Și totuși, forul sinodal, care a trebuit să infirme sau să întărească această injustă sentință, tace de atunci și până acum; caterisirea, care procedural nu este încă executorie, a devenit operantă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
accesorii, îndepărtînd sentimentul, fetișismul, a declanșat devastatoare manifestări de căldură, cucerind masele. Marx a devenit, prin ceea ce a făcut, contrariul a ceea ce voia el de fapt, dar tot ceea ce contemporanul său Comte voia pentru el însuși: fondatorul unei religii pentru obidiți și umiliți. El a confirmat astfel legitimitatea cercetărilor lui Comte, spirit trinitar și nu binar, care integrase în reflecția sa "ființele intermediare" precum femeile "între bărbați și umanitate", sau însăși "umanitatea" între lume și om. Nici o societate nu poate rezista
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în rîn-duiala lucrurilor spirituale și divine; și atunci i-au cerut pentru prima oară și un ajutor uman. Și inima blîndă a maicii universale a credincioșilor, prin acea iubire care se născuse odată cu ea, s-a înduioșat față de nevoile popoarelor obidite și rătăcite, ca să spunem așa, și le-a devenit mîngîiere, apărătoare și conducătoare. Atunci Clerul, fără să știe cum, s-a văzut în fruntea națiunilor; și în vreme ce a cedat îndemnului irezistibil al iubirii care îl apăsa și ardea să salveze
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Povestește mai departe.. — Da, pe dată. Mathilde a poruncit să se sape un tunel foarte lung pe sub pământ, de la castel până În apropiere de mânăstirea noastră. Blestemata de muiere se temea ca nu cumva Într-o zi să se răscoale cei obidiți și s-o omoare. Deci a poruncit slujitorilor să sape tunelul și apoi le-a pus câte un ban de argint În mână, drept răsplată, spunându-le să aștepte pe loc, fiindcă vrea să-i răsplătească și mai bine. Răsplata
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
la 30 septembrie 1849, C.D. Aricescu va fi arestat la București pentru difuzarea în manuscris a poeziei Blestemul României contra apăsătorilor ei, iar casa din Câmpulung a părinților va fi supusă percheziției. „Ce boață ai mai făcut iarăși? - îi scrie obidit bătrânul -. Te-i fi apucat să mai faci vro secătură de poezie, ca cea de la leatu 1846, prin care împungeai pe doamna lui vodă Bibescu, care te-a gonit cât a stat ea pe scaun. Toată pasărea piere pe limba
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
trimite în parlament 7 deputați social democrați. Desigur că 7 deputați față de 385 deputați burghezi, e prea puțin lucru și că tovarășii noștri deputați vor avea mult de luptat pentru a apleca balanța dreptății și de partea noastră a celor obidiți și exploatați. Dacă alegerile ar fi fost libere și cinstite fără arestări, bătăi și jandarmi, dacă nu ar fi fost Legea electorală care e făcută să protegiuiască pe cei ce fac alegerile, în paguba celorlalte partide, desigur că cu totul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ne spune un poet anonim. Insă așa-i viața și trebuie să o acceptaăm cum ne-o dă Dumnezeu de sus, de și legile sunt făcute de sfinții de jos,după voința și interesele lor nu a celor mulți și obidiți, precum se făceau pe timpuri. Intâlnire cu povești de dragoste din tinerețe Mă aflam în Baia Mare, într-o vizită de câteva zile la fiica și nepoții, lăsați pe meleagurile unde am trăit peste 30 de ani de zile, ani când
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
calamitățile, putând atât să dăruiască odrasle, cât și să le protejeze. Din acest motiv era mult adorată, mai ales de femei. Numele ei complet este ,,Guanshiyin cea blândă și milostivă care îi ajută pe cei nevoiași și le ușurează viața obidită''. Arta plierii hârtiei Arta plierii hârtiei își are originea în practicile funerare tradiționale și îmbină tehnicile plierii, lipirii, decupării, modelării, colorării etc. Această artă poartă multe alte denumiri, fiind la origine o formă de pomenire a celor plecați pe lumea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
poarta de platan. Apoi îl invadase un sentiment de milă, cald și risipit în toată ființa. Ioniță era un bătrânel cu câteva fire albe în barbă, cu obrazul rozuliu, denivelat de urmele bubelor. Ochii micșorați de vârstă purtau o privire obidită, de om învins. Se ruga în țărâna drumului ca Dumnezeu să-i ierte păcatul cel mare și ascuns, pe care nu putuse să-l povestească nimănui: vânzarea lui Pampu, drumul prin livada de pruni, ospățul din curțile lui Mihnea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a văzut-o pe Giulia ieșind din institut, s-a simțit ca și când i-ar fi tras cineva prin suflet o cârpă arsă. Ea pășea frumoasă, ca o prințesă, cu picioarele strânse în blugii elastici, dar ținea capul plecat, ca omul obidit. Zogru și-a dat imediat seama că se întâmplase ceva grav și trebuia să știe totul în amănunt. Așa că trecuse pe lângă Giulia zâmbind, deși aceasta privea în continuare asfaltul plesnit, apoi intrase în clădire și ceruse să-l vadă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
interesate. Nu știu în ce măsură reușește dar esențiale sunt dârzenia și talentul său pus în slujba unei idei de dreptate, care-l domină zi și noapte. Unii îi spun haiduc de codru, alții tribun al amărăștenilor, cum le zice el la obidiți, iar alții îl suspectează de un limbaj vadimist. Pamfletul este o specie literară, datorită metaforelor ce-l însoțesc, dar și publicistică - prin subiectele tratate cu virulență. Ioan Mititelu răspunde cu multă abilitate lingvistică la aceste caracteristici. Doar un singur exemplu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
se trezesc la vremea secerișului, 20 Războinicii cei goi în goană se adúnă jos la malul mării Tremurînd în fața vălmilor de sclavi acuma sloboziți: Au devenit ca niște turme-n timp de iarnă, ca niște codri despuiați de frunze: Cei obidiți că vîntu-aleargă după ei; nu-i nici un loc pentru scăpare. Năluca lui Enitharmon, lăsată sloboda pe afunzimea tulburata, 25 Se tîngui asurzitor în vălmășag, iară Năluca lui Urthona O primi în miazăziua ce se-ntuneca; trupurile lor fiind pierdute, statura
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", în Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. 9 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București, Cartea rusă, 1957, #297; L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 10 Tamara Gane, Prezentări și comentarii, Opere (11 vol), vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 11 Tudor Vianu, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. 12 Ion Ianoși, "Prezentări și
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Dostoievski", în Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. 9 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București, Cartea rusă, 1957, #297; L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 10 Tamara Gane, Prezentări și comentarii, Opere (11 vol), vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 11 Tudor Vianu, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. 12 Ion Ianoși, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere, vol. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Zega, "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. 19 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 21 L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 22 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 23 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. 24 George Călinescu, Realism și parabolă. Secolul 20, 100
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Învățămîntului, 17 februarie, 1956. 19 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 21 L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 22 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 23 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. 24 George Călinescu, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969, p. 21. 25
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]