105 matches
-
la aceea a unei (g�ndiri( luate drept un fenomen natural, inseparabil de obiectul s?u � a?a cum o fac anumi?i economi?ți � nici la aceea a societ??ilor �n care ea se dezvolt?, ceea ce ar da �ntr-un obiectivism istoric cu suflu scurt. Ipoteza autorilor acestei lucr?ri este c? disciplină lor, ivit? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea dintr-o revolu?ie cu mai multe fe?e pe care lumea occidental? a fost singura care a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
idealizate prin reduc?ia experien?elor personale sau a cuno?țin?elor transmise) ar trebui s? constituie obiectul unei sociologii comprehensive � care nu se poate fondă pe empatie ?i care, prin acest fapt, permite dep??irea opozi?iei clasice �ntre obiectivism ?i subiectivism. Pe plan propriu-zis teoretic, lui Schutz i se datoreaz? sublinierea importan?ei �proiectului� �n interpretarea conduitelor, distinc?ia �ntre finalit??ile unei ac?iuni ?i cauzele sale (interac?iunea nu este posibil? dec�ț pentru c? ea e
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al semnului reduce complexitatea și contradicțiile prezente în Statele Unite la un joc al semnelor. În opera sa mai timpurie, Baudrillard era profund preocupat de semiotică, de studiul semnelor și al sistemelor de semnificație. Respingînd pe de o parte formalismul și obiectivismul unei importante părți a semiologiei, el și-a menținut viziunea reducînd totul la o lume de semne. Această viziune semiologică comună, vulgară chiar, este cea care dă formă Americii; autorul susține că America este "o uriașă hologramă în care informația
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care să respecte rigorile ei, pentru formularea și apoi verificarea de ipoteze: logică, obiectivism, argumentare, identificare și interpretare de date/informații, semnificații, procesări mentale și practice, confruntare în contexte variate, comunicare, colaborare. Metodologia constructivistă arată cum se ajunge la clădirea înțelegerii de sensuri, semnificații, adevăruri științifice generale și particulare, indică proceduri, căi, utilizabile și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
normal să fi ajuns aici pe altă filieră, prin Proust? (Unde mai pui că Husserl e una, Bergson, alta, că, dacă tot conectăm literatura la gîndirea epocii, de ce n-am conecta-o la tipuri de discursuri, de pildă pozitivismul sau obiectivismul fenomenologic, de regăsit În alte domenii intelectuale?) Există așadar o mare cantitate de aleatoriu În studiul literaturii moderne. Într-o ordine ea Însăși oarecare, avem două mari convenții care-l regizează: arbitrariul limbii și arbitrariul estetic. Ce justifică, altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
categoriile socioprofesionale (PCS, de exemplu) sau la statisticile naționale. • Etnometodologia Nu există o filiație directă între etnometodologia americană și sociologia durkheimiană. Dimpotrivă, ar trebui să vorbim de o opoziție. Într-adevăr, Garfinkel s-a făcut cunoscut prin ruptura radicală de "obiectivismul" lui Durkheim chiar dacă poziția acestuia din urmă s-a modificat după 1895, și mai ales din 1912, sau prin "holismul" său, care-l îndemna să privilegieze mai degrabă instituțiile decât intențiile și interacțiunile actorilor. În ceea ce-l privește pe Garfinkel
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
durkheimiană: "[Aceste] constrângeri care se exercită continuu în afara oricărei intervenții sau manifestări directe, ireductibile la intervențiile intenționate și punctuale [...] ale puterii structurale care se realizează prin efectele nu numaidecât dorite [...] ale tendințelor imanente structurii câmpului". Pierre Bourdieu, 1997, p. 53. • Obiectivism sau convenționalism? Socioeconomia ezită între două optici: pe de o parte, ea consideră că există valori stabile și obiective care nu depind practic niciodată de liberul joc al actorilor; de pe alta, ea arată că valorile sunt convenționale, va-riabile și contextuale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
snobismului". Raymonde Moulin, 1967, p. 432, și 2001, p. 288. Este acesta rezultatul unui "efect întârziat" al formației lui Raymonde Moulin, care a absolvit istoria? Oricum ar fi, această ambivalență apasă asupra coeziunii proiectului. Regăsim această ezitare între convenționalism și obiectivism în opțiunea de a adopta categoriile actorilor, tipică lucrărilor la comandă ale economiștilor culturii. Acest fapt îi determină să-și interzică orice întrebare despre categorii, orice anchetă asupra muncii care a fost necesară pentru elaborarea lor. Nu este vorba de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
suspendare a oricărei luări de poziție sau judecăți de valoare în materie științifică. Cognitiv: ansamblu de operațiuni ale minții necesare pentru a acționa. Cognitivismul cercetează ceea ce motivează acțiunea în privința cunoștințelor, logicii, categoriilor și reprezentărilor mentale ale subiectului. Constructivism: se opune obiectivismului: realul nu este un dat, ci o construcție. Individul participă prin acțiune (individuală și colectivă), prin reprezentările sale și prin limbaj la producerea socialului. Contracultură: acest concept descrie fenomenele de subversiune, de opoziție sau de rezistență la modelele dominante. Unele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Nominalism: doctrină filozofică apărută în Evul Mediu (la franciscanul William Ockham, pentru care Dumnezeu nu poate fi cunoscut). Neagă orice realitate obiectivă conceptelor generale asimilate semnelor, "cuvintelor". Privilegiază realitatea concretă, singulară și individuală (ceea ce se prezintă în fața propriei noastre experiențe). Obiectivism: cum scria Durkheim în 1895, este vorba de a considera faptele sociale ca pe niște "lucruri", la fel ca științele naturii. Într-un mod radical (subliniat de "ism"), această atitudine tinde spre pozitivism: totul este reductibil la analiza științifică, la
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
64-65, 67, 70-76, 80, 92, 95, 103, 106, 149, 152, 163, 185, 189, 196, 200, 209, 211, 224, 228, 230-232, 247, 255, 270, 275, 277, 279, 286, 294-195, 299-300, 306, 310. Obiectivare, 10, 74, 119, 146, 195, 238, 255, 288. Obiectivism, 43, 260, 262. Obiectivitate, 42, 119, 129, 261, 288. Observație, 46, 120, 133, 210, 309-310. Omogenitate, 128-129, 134. Omologie, 117, 281. Onoare, 74, 77, 133, 270, 274, 302. Operă de artă 31, 53, 65. Opinie publică, 99, 100, 110, 168-169
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dovedit aproape imposibilă în timp. Corect ar fi să spunem că, de fapt, nici nu s-a încercat la modul serios un răspuns rațional. Ideologiile au oferit și aici calea scurtă de răspuns. Acesta a fost fie îmbrățișarea necondiționată a obiectivismului pieței, fie scoaterea pieței din rândul instrumentelor fundamentale. Și un răspuns, și celălalt, marchează poziționări extreme ale preferințelor și oricum nu ne-am fi putut aștepta la altceva, fiind vorba despre soluții ideologice, de tip advers. Într-o adversitate bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bine făcut. Pe scurt și fără riscul de a deforma complexitatea căreia i se adresează cogniția economică se poate spune așa: a explica înseamnă a exprima bunul simț. Logica situațională la care apelează conceptualizarea Economiei trebuie interpretată dincolo de obiectualism și obiectivismul empirist în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise de Heisenberg (Heisenberg, 1971) în legătură cu măsurarea în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
virtuțile „omului nou”, etica și mentalitatea comunismului. Se precizează că acesta nu trebuie idealizat, zugrăvit fără defecte, ci înfățișat în complexitatea lui, în mediul căruia îi aparține, sub a cărui influență benefică se autodepășește. O asemenea situare a creației exclude obiectivismul, apolitismul; arta socialistă e incompatibilă cu neutralitatea ideologică, ea implică ideologicul prin propria ei natură. Opera de artă (cea literară în chipul cel mai evident) va fi chemată să lumineze în real tipicul, iar tipic este nu ceea ce e mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
redusă pe terenul filozofiei, de a manifesta o atenție excesivă în legătură cu folosirea mijloacelor limbii, cu particularizarea scriiturii, cu stilul etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității întemeierii metafizicii și matematicii prin rațiunea pură (v. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
influență covârșitoare și coercitivă" asupra membrilor unei comunități și că identitatea este dobândită o dată pentru totdeauna în urma acestor criterii. Există pe de altă parte viziunea și modul de analiză subiectivist (modernist sau constructivist) ce respinge abordarea statică și deterministă a obiectivismului și pune la baza identității, ca element esențial în formarea acesteia, reprezentările pe care și le fac actorii sociali despre realitatea socială, simbolurile pe care aceștia le utilizează în relațiile sociale. În această viziune, identitatea se construiește permanent de către indivizi
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se regenereze chiar (toate formulele au o parte oarecare de adevăr) sub forma național comunismului. Despărțirea de trecut și continuitatea sa politică formează, în orice caz, un fir roșu în demonstrațiile politologului nostru. în acest punct intervine obiectivitatea și chiar obiectivismul de tip american. V. T. vede și de aproape și de departe, reglându-și obiectivul după împrejurări. Joc analitic subtil, care trebuie bineînțeles într-o publicistică încă indecisă între apologia necondiționată și pamfletul violent și lipsit de nuanțe. Un alt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rol politic de cea mai mare importanță este subminat de maniera formalistică a cronicii. În locul unei recomandări a acestei opere realiste de Înalt nivel artistic drept o armă prețioasă Împotriva reacțiunii, cronica pomenită, ține cu tot dinadinsul la un estetizant obiectivism, se complace În apolitism, e lipsită de spiritul de partid În judecarea operei. Această poziție apolitică este comună și unor articole care trec În revistă etape ale dezvoltării literaturii noastre. Este cazul unui «bilanț» al prozei literare din anul trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor săi. (Ă). În acest sens, un exemplu Îl constituie ceea ce se Întâmplă În nuvela Ana Roșculeț atunci când autorul nu reacționează imediat față de «nemulțumirea rece, grea» care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
după publicarea ei, care erau adevăratele lipsuri ale Anei Roșculeț. Discuția de la Uniunea Scriitorilor s-a dovedit foarte rodnică. Ea a plecat de la analiza Anei Roșcuteț dar a ajuns la concluzii mult mai generale. Ea a atacat problema naturalismului, a obiectivismului, a autenticității personajelor și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dauna artei sale. 1 Teatru, ediția Minerva, p. 243, 258. Așadar, nu numai că marele nostru satiric nu ridiculizează niciodată pe reacționari, dar încă exagerează, peste marginile permise de artă, ridicolele "revoluționarismului". Dar nu e numai atâta. Caragiale, cu tot obiectivismul său (care, cum vedeți, nu e până la sfârșit nedezmințit), găsește prilejul să se amestece direct în bucăți curat literare, pentru a da lovituri "liberalismului". Admirabila sa bucată Boborul o isprăvește prin aceste cuvinte: " Așa s-a sfârșit Republica noastră! Așa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a.
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spațiul lucrului exprimat după canoane judicative, al faptelor secunde raportat la "lucrurile însele", excesul de formalism, de o parte, sau empirismul nemăsurat (naturalist, "dogmatic", după un gând al lui Quine), de cealaltă, subiectivarea "lumii" chiar în condițiile unui exces de "obiectivism", lărgirea competențelor comparativismului, de fapt transformarea comparației în operație judicativă fundamentală, în sensul că tocmai operarea ei ordonează spațiul cunoașterii, stabilind competențe, funcții, poziții, tipuri de legături între componentele acesteia etc. Contextul "existențial" omenesc în care enunțul S este P
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
El consideră criza existenței europene ca pe o prăbușire de suprafață a raționalismului, ținând cont de faptul că rațiunea decăderii unei culturi raționale nu stă în esența raționalismului, ci numai în exteriorizarea sa și în absorbirea sa de către naturalism și obiectivism. În concordanță cu constatarea făcută de Husserl, Tereza Brândușa Palade, pe marginea celor spuse, afirmă că: „științele umaniste se află într-o criză și mai profundă decât cea descrisă de Husserl. Nu ne mai confruntăm doar cu o tradiție naturalistă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cărți. Biblioteconomii burghezi - «specialiștii» în ce privește bibliotecile - așezau cărțile după format și nu după conținut, voind să demonstreze că în felul acesta n-ar viola, chipurile - deplina libertate a cititorului în alegerea cărților. În fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]