113 matches
-
luat vederi, monitor sau televizor adaptabil; telecomandă cu posibilități de stop-cadru, viteza reglabilă, retroproiecție, cronometru încorporat în imagine. Vizionarea poate fi făcută imediat după execuție, astfel că permite compararea cu impresiile elevului și ale profesorului. Ajută în mare măsură la obiectivizarea procesului pedagogic, la formarea corectă simțurilor și a impresiilor despre execuție; * casete video pe teme, masa de montaj video sau aparat videorecorder. Schematizarea materialului se face pe teme de interes: cei mai buni executanți într-o probă; fracțiuni de execuții
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
favorizată de o complexitate de factori somatici, fiziologici, psihologici care, în cazul fenomenelor de hipertensionare nervoasă pe calea aferentației inverse și a introspecției, duc la inhibiția și blocarea aparatului verbo-motor, influențând și procesul de înțelegere și mai ales acțiunea de obiectivizare în cuvinte a conținutului gândirii. În acest sens se poate preciza și înțelege mai bine corelația strânsă dintre conștiință și conduita verbală. Aceasta fiind relația dintre gândire și limbaj la copilul logopat, ajungem la concluzia că, întrucât forma de materializare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fenomenul de feed-back, prin comunicarea inexactă, tulburată și prin introspecție se intensifică starea de inhibiție și se ajunge la blocarea aparatului verbo-motor. „Dezorganizarea intervenită în relațiile corticale interesează fără nici o îndoială și procesul de înțelegere și mai ales acțiunea de obiectivizare în cuvinte a conținutului gândirii”, menționează C. Păunescu și colaboratorii (1976). Acest fapt a fost dovedit experimental subliniindu-se interrelația între gândire și limbaj, raportate la mecanismul emisie-recepție a bolnavului, cum arată unii autori (1964) căci: „Întrucât forma de materializare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
35). Subliniind că artistul trebuie să vorbească despre relația sa individuală cu faptele, Garland nu numai că pune în față subiectivitatea scriitorului dar răstoarnă și tendința curentului principal jurnalistic care era factual și obiectiv și care în efortul său de obiectivizare încerca să nege sau să neutralizeze subiectivitatea. Comentariile lui Garland relevă un naturalism care și-a propus pentru sine însuși, în cele din urmă, un scop imposibil de atins, nu numai pentru că lumea este indeterminată dar chiar și pentru că subiectivitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului de senzație nu ar fi avut loc într-o perioadă de extraordinare schimbări și crize sociale și culturale. Ele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiective în defavoarea jurnalismului literar narativ din secolul nostru. Având în vedere că punctele forte ale ambelor forme sunt și punctele lor slabe, o asemenea concluzie este în favoarea unei diversități jurnalistice în încercarea dificilă de a interpreta lumea înconjurătoare. Platon, filozoful obiectivizării și idealizării a înțeles acest lucru atunci când și-a coborât privirea de la ideal și a privit spre lumea din jur ca un ocazional jurnalist al formei narativ literare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Lafcadio Hearn, Stephen Crane, Hutchins Hapgood
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului narativ literar din acea perioadă, sau viitorii suporteri ai acestei forme în cazul lui Steffens, era cel de a se pierde complet în senzualism, deoarece senzualismul este o altă versiune a obiectivizării, subiect discutat mai pe larg în capitolul următor. 4 Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Alan Trachtenberg stabilește, examinând schițele urbane ale lui Crane, care au devenit între operele jurnalismului literar narativ aproape un model, o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este mai subiectivă, cu atât mai conștientă trebuie să fie de propriile limitări în impunerea unei concluzii "ce sugerează existența unor sentimente politice", spre deosebire de reporterul de la Times, a cărui subiectivitate se îndepărtează într-un grad mult mai mare de o obiectivizare abstractă și, în cele din urmă, de o concretizare a unui sentiment aparent. Mai mult, Wilson încearcă să reducă distanța dintre subiectivitate și obiectivizare în primul paragraf, atunci când se adresează direct cititorului, implicându-l astfel în activitatea sa: "nu ai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reporterul de la Times, a cărui subiectivitate se îndepărtează într-un grad mult mai mare de o obiectivizare abstractă și, în cele din urmă, de o concretizare a unui sentiment aparent. Mai mult, Wilson încearcă să reducă distanța dintre subiectivitate și obiectivizare în primul paragraf, atunci când se adresează direct cititorului, implicându-l astfel în activitatea sa: "nu ai cum să te apropii câtuși de puțin de clădire fără să fii oprit de polițiști, care îți pretind legitimații imbatabile (Communists and Cops, 344
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
chiar toate variantele corecte? Wilson nu ne răspunde la această întrebare, lăsându-ne să ne confruntăm cu incertitudinea, produsul unei subiectivități care, în capacitatea ei de cunoaștere limitată, nu încearcă să înțeleagă lucrurile despre care nu deține nici o informație, spre deosebire de obiectivizarea abstractă a "concluziei ce sugera existența unor sentimente politice" din articolul din Times. Cititorul se confruntă cu prezentul incert al lui Bakhtin. Ba, mai mult, deși jurnaliștii începători sunt sfătuiți să respecte cu sfințenie seria de întrebări ce pot aduce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi ținut la distanță. Frus are dreptate în multe privințe, dar ea nu ține seama de ceea ce ar putea fi considerat drept subiectivitate "redusă", ce există într-un spectru ce are o subiectivitate ipotetică extremă la un capăt și o obiectivizare ipotetică extremă la celălalt. Subiectivitatea se reflectă, spre exemplu, în minunatele metafore ce descriu valorile morale, pe care subiectivitatea lui Hersey este obligată să le facă - "conștiința sa schimbătoare" - pentru a încadra narațiunea în context. Într-un exemplu Hersey spunea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar. Un exemplu ar fi lipsa controversată a oricărei emoții evidente în reportajul de un stil arid al lui Hemingway, cum ar fi în lucrarea "Italia, 1927". În schimb, Hiroshima există undeva pe un spectru, între subiectivitatea reflexivă și o obiectivizare "denaturată". Ar putea fi situată mai aproape de partea obiectivizată a spectrului, dar ambiția sa narativă încă tinde spre micșorarea distanței dintre subiect și obiect din cauza alegerilor emfatice pe care le-a făcut când a selectat tehnici de scriere tipice romanului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o poziție mai importantă atunci când, pus față în față cu inexplicabilul, autorul recurge la o metaforă hiperbolică, spunând, spre exemplu, că cineva a trăit mai mult de zece vieți. În felul său, Hersey încearcă să depășească distanța dintre subiectivitate și obiectivizare. Doar că în cazul său este o cale mai lungă. Dar pe la jumătatea anilor '40 ai secolului al XX-lea, după cum sugerează Connery în șablonul său, al doilea ciclu al jurnalismului literar a intrat în declin. Nu se știe exact
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismul literar de la jumătatea secolului al XX-lea" ("Joseph Mitchell" 83). Deși articolele lui Mitchell sunt caracterizate de ceea ce Mitchell numește "umor din cimitir" (nota autorului, xii), personajele sale reflectă încă o dată încercarea de a elimina distanța dintre subiectivitate și obiectivizarea Celuilalt. Spre exemplu, într-o lucrare despre cârciuma lui McSorley din Manhattan, personajele lui Mitchell sunt "un grup de bătrâni ursuzi ce se rărea văzând cu ochii, alcătuit mai ales din irlandezi, care au băut acolo din tinerețe și care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
anul 1979 în relatarea despre criminalul Gary Gilmore, cu titlul de Cântecul călăului (The Executioner's Song). După cum remarca Phylis Frus, premeditarea lui Mailer - recunoașterea subiectivității în încercarea sa de a scrie despre fenomenal - îl ajută să depășească tipul de obiectivizare a lumii ce marginalizează alte clase, catalogându-le drept innaccesibilul Celălalt (Politics and Poetics, 183). În mod asemănător, în colecția ei de articole periodice, publicată în anul 1968 și intitulată Slouching towards Bethlehem (Călătoria anevoioasă către Betleem, n. trad.), Joan
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sau de eul lui Mailer ce se expune în mod scandalos analizei cititorului. Într-adevăr, pe spectrul dintre stilul obiectivizat și stilul subiectiv reflexiv, nu ne întrebăm unde se produce separarea dintre cele două, întrucât subiectivitatea este prezentă în orice obiectivizare. Mai mult, obiectivizarea este prezentă în orice comunicare, oricât ar fi aceasta de subiectivă. Altfel, ea nu ar mai fi comunicare, ci doar un solipsism extrem, incoerent și, încă o dată, înstrăinat. Ce e drept, există excepții discutabile, cum ar fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Mailer ce se expune în mod scandalos analizei cititorului. Într-adevăr, pe spectrul dintre stilul obiectivizat și stilul subiectiv reflexiv, nu ne întrebăm unde se produce separarea dintre cele două, întrucât subiectivitatea este prezentă în orice obiectivizare. Mai mult, obiectivizarea este prezentă în orice comunicare, oricât ar fi aceasta de subiectivă. Altfel, ea nu ar mai fi comunicare, ci doar un solipsism extrem, incoerent și, încă o dată, înstrăinat. Ce e drept, există excepții discutabile, cum ar fi cartea lui Lowell
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
istorie, autorul nu se confruntă deloc cu prezentul incert. În orice caz, jurnalismul literar american modern, așa cum a fost definit și delimitat în această carte, a reprezentat în principal o reacție a secolului al XX-lea împotriva distanței create de obiectivizarea știrilor din presa americană dominantă. Acel tip de obiectivizare reprezintă, asemenea hainelor invizibile ale împăratului, o imagine sau o idee ce solicită niște concluzii majore. Doar subiectivitatea poate elimina minciuna, iar pentru a o elimina, practicanții jurnalismului literar se abțin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În orice caz, jurnalismul literar american modern, așa cum a fost definit și delimitat în această carte, a reprezentat în principal o reacție a secolului al XX-lea împotriva distanței create de obiectivizarea știrilor din presa americană dominantă. Acel tip de obiectivizare reprezintă, asemenea hainelor invizibile ale împăratului, o imagine sau o idee ce solicită niște concluzii majore. Doar subiectivitatea poate elimina minciuna, iar pentru a o elimina, practicanții jurnalismului literar se abțin de la a trage niște concluzii importante. Aceasta deschide calea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
urmărit, spre exemplu: mobilitate În regim de viteză, bazată pe metodica repetărilor, În regim de forță pentru susținerea izometrică În combinații de amplă suplețe. d) Destinderea musculaturii, articulațiilor prin mișcări de relaxare și automasaj sau masaj În perechi. e) Pentru obiectivizarea rezultatelor obținut, acestea se vor Înregistra prin măsurarea cu goniometrul spre a se constata matematic progresul marcat În obținerea mobilității În fișe speciale pentru articulațiile principale; scapulohumerală, cocso-femurală și coloana vertebrală. Urmărirea riguroasă a progresului mobilității se va face În
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
conversație sînt eliminate anumite segmente ale realității și întărite altele, ea avînd funcția de a "lămuri prin vorbe", punînd în discuție diverse atribute ale lumii. Această lămurire este una ordonatoare, structurînd și creînd ierarhii. Limbajul capătă, implicit, un caracter de obiectivizare. Cuvintele nu numai că desemnează lucruri, dar devin ele însele lucruri. Etichetați ca "paraziți", "gunoaie", "păduchi", "trîntori", "scursori", deținuții se transformă în păduchi și gunoaie și sînt tratați ca atare. Limbajul camuflează, mistifică sau schimbă realitatea în funcție de interesul utilizatorilor și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
transmiterii de cunoaștere pe baza experienței directe a celui ce o însușește (învățarea prin observare directă, copierea de comportamente, experiențe în comun parțial - prin capacitatea de înțelegere și asimilare a elevului). Cazul 2 (externalizare) se referă la toate procesele de „obiectivizare” a cunoașterii (Popper) prin cărți, studii, simpozioane, protocoale, patente, mostre de laborator, aparatură etc. De regulă, externalizarea permite „obiectivarea” aspectelor logico-cognitive și mai puțin a celor psiho afective. Cazul 3 (internalizarea) reprezintă modul prin care această cunoaștere obiectivizată (cazul 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai este posibilă fără ajutorul acestor științe care fixează legile cunoașterii. Exemplu de legi: pentru modelarea jocului de volei determinarea structurii acestuia este necesară și suficientă; pentru determinarea jocului de volei ca fenomen sau sistem, esența este conceptul care conferă obiectivizarea sau existența obiectivă. 4.1. Cerințele sistemului volei Pentru a defini sistemul ierarhizat al jocului de volei este necesar să i se precizeze cele patru cerințe ale oricărui sistem ierarhizat. Voleiul ca sistem ierarhizat îndeplinește cele patru cerințe, respectiv: Mulțimea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pentru realizarea scopului câștigarea setului și a partidei. Se poate considera că, jocul de volei este un sistem ierarhizat pe nivele, determinate de gradul de organizare a elementelor și/sau subsistemelor. 4.2. Conceptele sistemului volei Sunt informații necesare pentru obiectivizarea cunoașterii voleiului. Starea este cea care evidențiată prin cifre, care obiectivizează conceptele sistemului volei, precum: comportarea dinamică, statistica, funcționalitatea, structura, organizarea și finalitatea jocului, așa cum se manifestă în competiție. Starea preia și evidențiază sub formă statistică informații primare ca: frecvența
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
bifazice; uneori prelungirea intervalului QT reprezintă un semn suplimentar; -unde T negative, simetrice și ascuțite cu topografie variată; -alte modificări: BRS, BRD, HAS, HPS, FA, flutter atrial, extrasistole atriale sau ventriculare, aspect de HVS. c. electrocardiograma de efort folosită pentru obiectivizarea ischemiei miocardice; se folosesc protocoale de efort la bicicletă ergometrică sau covor rulant, pentru realizarea unui efort gradat. Indicațiile, contraindicațiile, tehnica de lucru etc. sunt prezentate la capitolul de electrocardiografie; d. ecocardiografia bidimensională, ecocardiografia transesofagiană, ecocardiografia Doppler, ecocardiografia de stres
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]