639 matches
-
cu seamă din perioada modernă, spre cultura și spre civilizația occidentală, iar indecizia, de natură formală și expresivă, se manifestă și ea în conscecință: adică între o stilistică a semnului, a realului sublimat în hieroglifă, și o retorică a lumii obiectuale și a raporturilor figurative. Așa cum alfabetul însuși poate fi martorul unor zbuciume interioare ale spiritului românesc, în lentul său parcurs de la chirilica bisericească spre grafia latină și secularizată a lumii europene, imaginea balansează și ea uneori, asemenea alfabetului, cumulînd simultan
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
de corespondențe care, ilustrînd propensiunea spre artificiu, dau concomitent impresia unei vitalități irepresibile. Informul discursului avangardist se zbate spasmodic din dorința ascunsă a unei restaurări, a unei reîntemeieri a unei realități mai cuprinzătoare, a ceea ce Breton numea realitatea ,totală". Hazardul obiectual conține două atitudini opuse: sfidează realul și concomitent cochetează cu acesta. Prin producția agresivă a conexiunilor se eliberează o viză de trecere fanteziei subliminale ce reprogramează dar nu elimină, remodelează, dar nu suprimă inflorescența imensă de aspecte ale lumii fenomenale
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
Adrian Păunescu sau Ana Blandiana, salutînd discursul lor energic, spontan, direct, de o intensitate adolescentină în trăire și exprimare. Revendicată de la modele avangardiste autohtone și occidentale, încă de la început, Gheorghe Grigurcu alternează suprarealismul cu absurdul, notația cotidiană cu imaginarul, concretul obiectual cu abstractul de sorginte speculativă, transparența cu hermetismul, dovedind, într-un spațiu poetic cu subtilitate și inventivitate configurat, o capacitate neobișnuită de sinteză a tuturor „ismelor”. Pe unele le-a preluat și asimilat (tehnicile suprarealismului, de exemplu), pe altele (onirismul
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
net între rolul conștiinței din reflectarea științifică, manifestat doar în dirijarea unei mișcări ce transform obiecte existente-în sine în obiecte existente-pentru.-noi, și interacțiunea conștiinței în obiectivările artistice care sunt și ele, obiectiv, tot produse ale dezvoltării sociale. Încât esența obiectuală a operelor de artă pune în evidență o legătură specific, nouă, a subiectivității și obiectivității. Consecința este fundamental pentru înțelegerea domeniului literar, dar și al artei în general. Omul nu se limitează la a modifica forma elementului din natură, ci
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
muncii. Numai opțiunea, ca libertate decizională a conștiinței, îndrituiește reflectarea să dobândească rolul de vehicol al instituirii noii obiectualități, atât în ce privește instituirea cauzalității, dar, mai ales, instituirea scopului. Ridicarea spre conștiința de sine e susținută pe consistența materială, pe datele obiectuale ale lumii ce ne atrage în nemijlocirea ființării ei, câștigându-ne participarea la propria-i aventură. În această ipostază privilegiată de expresie a societății, în care de multe ori chiar socialul apare ca destin imaginar, opera literară se oferă ca
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
Mark Aldanov, nu vrem să sugerăm cu aceasta că Romanul cocainei este o operă eclectică. În acest roman, ca și în scrierile autorilor amintiți, funcționează un stil al epocii și al generației, cu evidente valorificări ale prozei pușkiniene, fragmentare, lapidare, „obiectuale“ și comportamentale. Admițând, totuși, că M. Agheev este un pseudonim pe care l-a folosit unul dintre cei trei scriitori ai exilului rus, dovezile pro și contra pentru fiecare dintre cele trei ipoteze ar necesita un spațiu de analiză care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Practică, mai ales, un stil colocvial, convivial, familiar, interogativ, exclamativ. Monologal, dialogal. Auto-interogativ. Recurge la interviuri imaginare, dialoguri ficționale, formule de adresare către cititor și, uneori, chiar către sine însuși. Stilul abstract-conceptual conviețuiește de minune cu cel concret, hiperdescriptiv, senzual, obiectual. Stilul e străbătut de afectivitate, dar niciodată sentimentaloid. Roni Căciularu e un pasionat lucid. Niciodată sec, rece și distant. Relația cu cititorul e menținută mereu într-o permanentă tensiune emoțional-ludică. Îl invită pe lector să se joace împreună cu el. E
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
sânii și fesele, dinții sunt aliniații și albiți până la neverosimil, părul este vopsit în cele mai nenaturale culori, fața este acoperită cu o mască de carnaval. Frumusețea nu mai este un dar sacru și inefabil al cerului, este o realitate obiectuală, construită, corectată și artificializată. Am vorbit mai înainte de proliferarea imaginilor „frumuseții” sub forma ipostazelor mereu schimbătoare sub care persoana-personaj trebuie să apară și care nu se mai subsumează unui unități clasice și ideale, ci unei dispersii ideale, abundente, proteice. Aș
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
artă. Lungi și amănunțite descrieri de obiecte vechi, „de artă” sau numai vechi, îi dau autoarei posibilitatea creării unei atmosfere admirabil țesute în jurul personajelor. Ar mai fi de căutat ceva între aceste instrumente: așa cum S.F.-ul folosește la imaginație, lumea obiectuală la atmosferă - ar trebui ca pentru descrierea sufletească să avem la îndemână cuvântul. Melania Cuc nu se lasă ispitită de cuvânt, îl păstrează pentru vreun volum de versuri care va urma, probabil, după acest roman. Foarte economicoasă cu istoria (pe
MELANIA CUC, ÎN CONTINUĂ CĂUTARE DE LOCURI, DE FIGURI, DE TERITORII MEREU NOI de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351894_a_353223]
-
Iorgulescu într-o prefață, cultivarea emoției în chip sistematic, însă fără patetisme și cochetării lăcrimoase, ci discret, lucid și mai ales, autentic, adică viu și natural. Nu vom găsi deci în placheta ei de poeme ale cotidianului prozaic sau trimiteri obiectuale la proza vieții sau monografii ale străzii (dacă, totuși, găsim, cazurile respective sunt enunțuri și enumerații fără semnificație poetică), vom găsi în schimb, numeroase emoții transcrise în vers clasic sau în vers liber, stări de existenta (altceva decât afectele) fierbinte
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
Rugăciune ne e versul,/ Spre nădejdi în vremuri aspre. “(Geniul poetic .). Descoperim aici profesiunea de credință a poetei. Ea este cea care își determină opera, atenția se îndreaptă spre conservarea unei imagini constante, a copilăriei. Prezența ei este în lumea obiectuală, dar, cu siguranță însăși ideea prezenței sale este imanentă lumii reale, naturii, și a retrăirii vârstei de început plojând în lumea copilăriei cu experiența maturității depline. Poeta trăiește o permanentă revoluție pentru a sesiza insesizabilul copilăriei, pentru a străbate aparența
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
frazare energică care poartă o anume solemnitate; solemnitate ce evită servitutea înregistrării simpliste, reamintindu-ne că, într-o literatură veritabilă, trebuie reținut tot ceea ce justifică în noi lumea misteric tăinuită a ființei. Deși este centrată ca observatoare în sfera lumii obiectuale, autoarea nu ignoră universalul de dragul efemerului particular; ci filtrează cu o nudă emoție razele existențelor, între permanență și durată. Structural, demersul epic, poartă aura unor principii etice, dar în adânc, descoperim adevăratul nucleu radiant, generat de o acțiune selectivă la
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
ale elementelor din realitatea înconjurătoare), demonstrativă, euristică (documentare, investigare, evaluare), evaluare/autoevaluare, formativă și de perfecționare. Modelele pot fi clasificate după natura lor, după rolul îndeplinit, precum și după analogia lor cu originalul. În funcție de natura lor, pot fi: – modele obiectuale, "reproduceri în trei dimensiuni, la scara convenabilă, ale obiectelor reale" (Jinga, Istrate, 1998, p. 275), reproduc cu fidelitate originalul atât în plan extern, cât și intern: machetele, mulajele; ... – modele grafice/figurative, "imagini în două dimensiuni ale obiectelor - mulaje, machete, planșe, scheme
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
selectate din diferite surse bibliografice sau obținute în urma unor măsurători (exemplu: valori termice zilnice), sau cu ajutorul tehnologiei informatice (programul Excel), exersând astfel C.S.3.1. pentru ambele nivele (clasa a V-a, respectiv, clasa a VII-a); ... – machetele și mulajele, modelele obiectuale, pot fi utilizate în timpul activităților de învățare și realizate de către elevi, coordonați de cadrul didactic; pot fi descrise în cadrul unor expoziții cu tematică astronomică, activitate în cadrul căreia elevii să prezinte rezultatelele obținute în urma unui demers
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
a faptului că frumusețea văzută a fost „clasificată” prin coincidență cu unul din stereotipurile de reprezentare ale dorinței din imaginarul masculin. Or, în cazul acesta, taxonomia pare a stinge dorința, la fel ca în supraexpunere. Întreg protestul feminist împotriva reprezentării obiectuale a corpului feminin este inutil și lipsit de temei. Corpul nostru este întotdeauna obiect, pentru că altfel nu îl putem dărui Celuilalt. De aceea îl și îmbrăcam și ornamentăm. În perspectiva mea, trupul nu este doar obiect, ci și acel concret
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
curs solicitării. Dan C. Mihăilescu este cel de-al nouăsprezecelea, domnia sa redactând și introducerea. Strădania tuturor este, înainte de toate, una de problematizare a cititului și lecturii. Pe acest palier, o poziție remarcabilă exprimă Mircea Cărtărescu. Poetul „chiuvetei îndrăgostite” („Luceafăr” deturnat obiectual) face o distincție memorabilă: cititul este față de lectură, ceea ce este zidarul față de arhitect; lectura este filosofia cititului. „Mai întâi este cititul”, se arată, un act genuin și întâmplător „artă a plinului, a materialelor brute de construcție”. Interiorizarea și ordonarea cititului
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
artistul scoate în evidență realitatea crudă din România acestor timpuri, în timp ce “Iarna la Dorna” ilustrează “curtea gunoaielor” din realul citadin, învăluită însă într-o lumină caldă și concesivă. Frumusețea tristă a sordidului și umilința derizoriului sunt surprinse prin simbolistica motivelor obiectuale și sensibilitatea evocatoare a culorilor. George Șpaiuc, static prin definirea formelor, devine dinamic prin culoare. Excelează prin obținerea unor tonuri cromatice tari și penetrante precum și subtile griuri colorate, de ambianță, ce îmbracă formele puternic conturate. Un gen de metamorfoză a
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +. -) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
numerele în concentrul 0-31 1.3. Ordonează numerele în concentrul 0-31 folosind poziționarea pe axa numerelor 1.4. Efectuează adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a1-5 elemente dintr-o mulțime dată 1.5. Efectuează adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31 1.6. Utilizează denumiri și simboluri matematice (sumă, total, diferență, =, +.,-) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme 2. Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul înconjurător 2.1. Se orientează și se mișcă în spațiu în raport cu
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]