358 matches
-
Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015. Dragi prieteni, public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben, referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor", căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest. Barcagiul iubirii „Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a fi deviza lui Leonid Iacob, poetul bântuit de furtuni și obligat, „Azi, ca și ieri“ să facă slalom printre „porțile-capcană /întinse de nu știm cine și de ce“. Trăitor lâng-o margine de lume, nu departe de albia Trotușului și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
drumuri / spre răstigniri și ... Citește mai mult Dragi prieteni, public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben, referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor", căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest.Barcagiul iubirii„Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a fi deviza lui Leonid Iacob, poetul bântuit de furtuni și obligat, „Azi, ca și ieri“ să facă slalom printre „porțile-capcană /întinse de nu știm cine și de ce“.Trăitor lâng-o margine de lume, nu departe de albia Trotușului și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
dat-o mai departe - De-atunci, pe-acolo nu am mai călcat, De-atâtea munci sterile, învățate, De-atâtea mese prea remunerate Pentru trăit, cu sângele intact. În toamnă, vechiul centru de donare L-am căutat, ca mamei din spital, Obolul meu să-i dau, atât de mare, În loc de feeria vreunui bal - Acum se completă o fișă lungă: Atâtea boli, atâtea vicii seci, Atâtea declarații foarte reci, De sânge cald, dar prea bătrân, la pungă - Căci, vai, nu mai aveam nici
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
Cuprins de mirajul cuvintelor, de seducția narațiunii fantezia alunecă câteodată navigând pe oceanul nisipurilor mișcătoare, capabile să antreneze vârtejul de bumerang al semnelor de întrebare și al neliniștilor omenești. Din acest motiv, scriitorul s-a văzut nevoit să plătească un obol neașteptat vocației și pasiunii care i-au dat sens vieții. Preț reconvertit până la urmă în dobânda veridicității, dacă e să-l credem pe Terentius: „Sunt om, și nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin”. Cititorul va descoperi o
AL.FLORIN ŢENE- MIRAJUL CUVINTELOR, ARTICOL DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361587_a_362916]
-
se mai coc Războiul care-l poartă Hazardul, călăreții Cu cei ce cad din soartă Pe luciurile gheții Trimiși, cine-i așteaptă ademeniți? Victorii pe fiecare treaptă Mereu mai iluzorii Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu’-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Azilul de zevzeci Închipuiri deșarte și vanități. Abise din vieți cu
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TUNELUL TIMPULUI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tunelul timpului Prin raftul plin de cărți mai e un gol Care așteaptă drept modest obol Un exemplar din ultimul volum, Cu ploi de stele și cu ani de fum. Va aștepta în raftul lui uitat Să-l mângâie o mână delicat, Să curgă molcom timpul adormit Din necuprins trecând spre infinit, Și cântecul silabelor încet
TUNELUL TIMPULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351373_a_352702]
-
că mi-s bătrâne oasele”. Și moș Ion Paiu, firav cât un pai dar cu sufletul semeț ca o stâncă, iradia de bucuria vieții. Întâlnirea cu el ne-a făcut să ne rușinăm că noi, generațiile de după război, scutiți de obolul nostru jertfelnic adus Patriei, trăim pe seama demnității celor din stirpea sa. Căci ei purceseră în 1941 să reîntregească Țara, în speranța aducerii înapoi a Basarabiei și Bucovinei. Visul lor nu s-a împlinit, dar asta nu nu le scade meritele
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
îmbuca” cu un altul, a cărui derulare a avut pe subsemnatul în rol...principal! Nu depindea numai de mine pecetluirea atât de așteptată: prieteni, amici, cunoscuți și mai puțini cunoscuți erau (și sunt în continuare) așteptați să-și aducă „ spășiți ” obolul atâtor amânări în a-mi înapoia cărțile împrumutate de-a lungul anilor. Ciocli de-ar fi fost și nu mi-ar fi prelungit (și plâns!) răbdarea până în marginile ei cele mai crude, stăruind și bocind asupra buchiilor cu un interes
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
Doamne, de pamânt Și nici de cer n-am stare Dar ascultai al Tău cuvânt, Și iată-mă plecat. Durerea lumii-n ruga mea Se zbate tot mai tare, Și pentru ea cerșesc acu' La Tine-ngenunchiat. Ci iarta Tu, fără obol, Scuipatul, biciul, spinii Unul e orb, un altui-i gol, iar altul ticălos. Ei n-au habar, nu știu ce fac, Vremelnicii... meschinii... Să nu-i retezi, jelesc acu..., Să nu le ții ponos. Ci poate le mai dă un an, La
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
noi Biserica jertfitoare, când sfințiții și prea înalt prea sfințiții și de tot felul prea, prea, prea, ne batjocoresc, ne sfidează, ne afurisesc, ne împing în brațele răufăcătorilor, apoi ne întorc spatele, dar nu înainte însă de a lua și obolul văduvei? Unde suntem? Unde suntem? Unde suntem? Gheorghe Constantin NISTOROIU Cobilițar-Teolog 25 august 2012. Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 605, Anul II, 27 august
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
mai vinde Permise de noroc Și-n traista cu merinde Doar lipsuri se mai coc Războiul care-l poartă Hazardul, călăreții Cu cei ce cad din soartă Pe luciurile gheții Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jerfele obolul Dau biete caravele Închipuiri deșarte și vanități. Abise Din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la luptă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic
CIOBURI DE DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355386_a_356715]
-
nouă ne lipseau la 1989 în patrimoniu epopeile terminate complet și uite că am recuperat instantaneu imediat recent aici la Dunăre în 1990 prin chiar Levantul! Așa să zidim puțin câte puțin, dar, toți, fiecare în Scriptoriumul propriu, aducându-ne obolul la Marea Recuperare! Nici anticii, nici medievalii, nici modernii, nici mondenii n-au epuizat subiectele epocii lor. Orice istorie a artei și literaturii s-ar putea multiplica de zece ori de către români fără nici o supărare, cu o singură condiție: să
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
dea și nouă la savurat ca pe un fruct submarin exotic, produsul tălmăcit fie și cu Google Translate! Numai minoritățile, unele, se vor salva din Arcă, cred nechezolii cosmopoliți, poate și diplomectualii, deoarece ele deja nu-și prea mai aduc obolul la cultura din RO, ci mai fiecare june intelectual de buze neromânești ține a se mărturisi, afirma și integra în patrimoniul seminției sale dotate cu infrastructură intelectuală de regulă mai performantă decât cea de la noi, care ne bazăm prioritar mai
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
și propășire a culturii în rândul maselor populare". Majoritatea membrilor comitetului de conducere sunt cadre didactice : Ion Ștefănescu, Toma Ștefănescu, Daniil Rădescu, C. Teodorescu, Gh. Constantin. Poetul și publicistul Vasile Militaru consemnează cu mândrie, în registrul de inspecții al școlii, obolul dăscălimii pe tărâmul cultivării și educării maselor de jos, în pofida opreliștilor de tot felul. Datorită frumuseților naturale dar și al simțului gospodăresc și ospitalier al locuitorilor din această pitorească așezare montană, Rucărul este ales în vara lui 1930, ca loc
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
acest eveniment nu a trecut neobservat. Scriitorii și eseiștii, reporterii, jurnaliștii, pe diverse voci, au comentat, în felul lor evenimentele de atunci, dar și cele care au urmat. Amplele mișcări de stradă, victimele care nu au încetat să-și dea obolul pentru așa-zisa libertate, stau mărturie în arhive, dar și în sufletele familiilor lor. Iluminată de propriile raze care se răsfrâng precum aura pe fruntea celor cu inima curată, Ioana Stuparu a închipuit o poveste bazată pe fapte reale, care
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
PLÂNG Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 544 din 27 iunie 2012 Toate Articolele Autorului tristețea gărilor ce plâng Tristețea gărilor ce plâng un tren cu șuierul prelung, e doar pustiu și rece gol, viața dată rostogol, și disperărilor obol de dor nătâng. Tu știi, iubito? gara mea era un tren care plângea cu ochiul trist de ametist, copilul cel nevinovat ce mâna lui și-a fluturat și îmi zâmbea. Erai și tu, nici nu mai știu, acum mi-i
TRISTEŢEA GĂRILOR CE PLÂNG de LEONID IACOB în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355090_a_356419]
-
de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost nemiloși! Și ne scoate din noroaie Unde-am fost mereu scuipați, De trufași și de gunoaie Să ne faci iarăși scăpați! S-avem pace în hotare, Nu români înstrăinați! Într-o Românie Mare Să trăim ca
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
anticipate, Plus mălai!..." Nu e chip să-i faci cu buna, Vor și dânșii... Vor un os! Și se tânguie zelos, În alegeri nu prea fost-au, De folos! Constituția-nvârtește, Ca să-și facă-n jur ocol, Toți tâlharii vor obol, Iar mulțimea năvălește, Stol cu stol! Astfel Țara o cam duce, Toți spunând, sperând în van... Sasu-n mijloc căpitan, Știe sigur.... Rezolvarea-i, La Dornean! Stă mirată Europa, Ambasade sar pe ei... Aștia?.. Loaze și mișei, Cel mai important ciolanu-i
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
prea avară... Eroii noștrii azi țărână, Se zbat în chinuri nesfârșite Si ar ieși...cu arma-n mână Să ia hotarele-ntrgite... Eroii noștrii, în asfințit Cu drag ne veghează ogorul, Că hoții prea s-au înmulțit Si sărăcia ne-e obolul... Eroii noștrii vor dreptatea In fața pleadei huligane Ce vinde țara, libertatea Pe bani puțini și pe plocoane... Eroii noștrii de învie Vor scoate sabia dreptății Si vor tăia în carne vie, Pe trădători și pe toți hoții... Eroii noștrii
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către preotul Nicolae Sfrijan, cu creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o asumată penitență civică și creștinească
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
mare zbucium, Se joacă-o dramă-n verde luminiș, Iar gândurile cântă, pe furiș, O melodie, din al minții bucium. Ideile-actori își joacă rolul, În funcție de scenariu plâng sau râd Cu chip controversat - frumos ori hâd Și muzei Thalia îi dau obolul. Neliniștile toate - spectatorii Trăind, visând și suferind ca luna Când inima,-n extaz, se-agită-ntruna; Subiectul piesei i-a-nmulțit fiorii. O dramă s-a jucat și-actorii pleacă, Aplauzele-i însoțesc, nebune, Iar publicul nimic nu poate spune; Așteaptă-nfiorarea ca să treacă. Și
DRAMĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354531_a_355860]
-
vlagă, Lăsăm și-o adiere de suflare În tot ce-am strâns cu sârg într-o desagă, Drept leac, prin vremi, la scumpa neuitare. Moștenitorule, și tu la fel ți-adună La ce-ți rămâne zestre de la mine, Iar tot obolul tău din zi cu vreme bună Nu-ți fie-n viață spor doar pentru tine! Referință Bibliografică: MOȘTENITORILOR... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate
MOŞTENITORILOR... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353137_a_354466]
-
deloc, însă, în entuziasmul meu de posesor, deja, al acestei monumentale lucrări editoriale, contribuția respectabilă a membrilor echipei care a împlinit (parțial totuși, comparativ cu proporțiile cercetării interbelice, recunosc artizanii ediției) mărețul proiect sociologic al Părintelui acestei complexe întreprinderi nefinalizate. Obolul acestor generoși contribuabili reprezintă, prin edificiul intelectual împlinit acum, și un respectabil omagiu adus memoriei cercetătorilor care au plătit cu ani siluitori de închisoare comunistă, și chiar cu viața, osteneala lor dedicată Națiunii. Despre contribuția la expediție și martirajul unuia
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
învățătorul care, muncind peste poate ne pot face viața mai suportabilă prin exemplul dat. Internetul vă oferă mulți idoli care, prin munca lor devin cunoscuți și un exemplu de urmat. Munciți ca ei iar, dacă inima vă cere, aduceți și obolul Divinității prin cinste și bunăcuviință. În nici un caz nu dați sărmanului un ban, ochiul dracului. Dacă vă sugerează milă mizeria pe care singur și-o atribuie, oferiții o pâine. Dumnezeu vă va răsplăti. Referință Bibliografică: Divinitate sau Idol / Emil Wagner
DIVINITATE SAU IDOL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347167_a_348496]
-
ce se chinuie să-l suie De ce e bolta tristă, încruntată. Statuile se-nalță cu duiumul, Cu-ncrâncenare-n uzurpate roluri, Însă dispar cum se destramă fumul... Nu vor rămâne după ele goluri, Destinul le va spulbera și scrumul... Aducem mulți himerelor oboluri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Himere / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HIMERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356984_a_358313]