13,698 matches
-
coada ochiului spre Elena. Câteva clipe, și ea Își acoperise cu podul palmelor ochii, chiar dacă privea ritualul ca pe un firesc anume. Tocmai În acest timp, când Își ascundea privirea, bunicul meu a mânjit-o cu sânge pe frunte și obraji. Atunci, deși, Într-un fel, caraghioasă, mi s-a părut a fi și mai copil, dar și mai frumoasă. Am zâmbit discret. - Stai, ce crezi că scapi? Te mânjesc și pe tine! Nu m-am opus. „Un ritual vechi, păgân
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
erau dolico-cefalo-blonzi. Stalin a umplut Gulagul cu milioane de oameni a căror vină era că sînt ceceni ori disidenți. Repetarea asocierii dintre ura de rasă ori de clasă și violența fizică sau doar verbală este profund neliniștitoare. Te uiți la obrazul de brută al rinocerilor actuali, bătăuși și agresivi, și auzi cît de precar vorbesc românește, dar cît de colorat înjură, și-ți spui în gînd întrebarea din finalul piesei Ucigașul plătit de E. Ionesco: "Ce se poate face?" Un răspuns
Violență și ideologie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15120_a_16445]
-
pe tinerii "furioși", care să scrie în stil Keruac (cam demodat totuși) și să ceară socoteală "bătrînilor" pentru că au suportat și deci sprijinit comunismul, pentru că deși "boala comunismului e și în gena celor tineri", el așteaptă "să li se arate obrazul". Dar dacă tinerii ăștia pe care îi așteapă Alexandru Mușina sînt niște tineri liniștiți, calmi, care nu se simt cu păcatul la cromozom și care, în loc să le arate obrazul "bătrînilor" gălăgioși care așteaptă flagelarea, îi vor, pur și simplu, ignora
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
și în gena celor tineri", el așteaptă "să li se arate obrazul". Dar dacă tinerii ăștia pe care îi așteapă Alexandru Mușina sînt niște tineri liniștiți, calmi, care nu se simt cu păcatul la cromozom și care, în loc să le arate obrazul "bătrînilor" gălăgioși care așteaptă flagelarea, îi vor, pur și simplu, ignora? Teza lui Alexandru Mușina este că e ridicol să vorbim despre postmodernism în lumea comunistă a anilor '80, că "Mircea Martin, cu finețea-i caracteristică, nu tranșa, dar s-
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
Ion Zubașcu Toată lumea mulțumită și cu lacrimi pe obraz Am lucrat "pe cultură" de-a lungul multor ani, la publicații de mare tiraj, și sper să fiu exact înțeles. Această specie de ziarist stârnește, în egală măsură, nemulțumirea tuturor: și a patronilor săi și a celor despre care scrie
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
învelită în praf, am știut că trecusem pe la mort. însă mortul adevărat l-am văzut mai tîrziu..."); disperarea de-a se simți urîtă și nepopulară în adolescență ("dacă te uiți în oglindă/ părul ți-e năclăit/ și pistruii îți mănîncă obrajii/ pielea de celofan ars/ începe să crească/ să se vadă// ai țoale urîte/ singură ți le tragi la mașină/ răzuindu-ți cu lama buricele degetelor/ și pulovărul ți-e galben, demodat/ nimic cu el nu e de făcut"); ambiguitatea sexuală
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
nici nu era mulțumiți; Mario bănui că risipa Deliei îi necăjea. Îi ceru atunci Deliei în secret o listă cu esențele și substanțele necesare. Ea făcu ceva ca niciodată înainte, își trecu brațele pe după gâtul lui și-l sărută pe obraz. Gura îi mirosea ușor a mentă. Mario închise ochii, îndemnat de nevoia de a simți parfumul și savoarea de dincolo de pleoape. Iar sărutarea reîncepu, mai apăsată și tânguitoare. N-a știut dacă a sărutat-o și el, poate că a
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
alegerile din 2000, când un număr incredibil de studenți au votat pentru Vadim Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul „României Mari”, iar răspunsurile au fost stupefiante: „Gagiul le-o zice de la obraz” , „E haios”, „Îmi place ideea c-o să-i frigă pe stadion pe babaci!”, „L-am votat pe nebunu’ ăsta, că de minciunile normalilor m-am săturat”, „Latră mișto”, „Va fi distracție pe cinste cu el la cârmă”, „Cu el, o să
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
Constantin Țoiu În fotografiile cunoscuților care au împlinit sau depășit vârste matusalemice și pe care îi vezi mai rar, observi șocat ravagiile timpului. Nici nu-ți vine să crezi că un asemenea lucru poate să ți se întâmple și ție... Obrajii se lasă în jos, a pagubă. Când nu compun masca antică a tragediei. Ochiul sticlos capătă fixitatea unei șopârle. Până și Leonardo da Vinci, la senectute, părul lui alb, lung, răsfirat într-un vârtej, parcă i-ar fi luat foc
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
rasa lor volteriană, nu mai aprind lumânări, nu mai cad în genunchi la icoane, nu se mai tem de mânia și de gelozia Dumnezeului Vechiului Testament, nici de orgoliul, umil, al Noului Testament, unde trebuie să-ți întorci și celălalt obraz, de ești pălmuit; atunci, liber fiind, Cui va fi nevoie să i Te adresezi, să Te rogi, dacă, într-o zi?... Deschizi fereastra ce dă spre nord, unde lumina zilei scade mai repede, și unde, fiind atent și noaptea căzând
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
lîngă pompele de flit stricate./ Cutii cu cremă neagră pentru ghete/ Sufletul pur știau să mi-l desfete/ Și mă-mbătau cu-aroma lor sublimă/ Butoaiele adînci de motorină./ Păianjenii murați în lămpi cu gaz/ Îmi lunecau cu grijă pe obraz,/ Primusuri mari, lucioase, de alamă/ Mă-țelegeau și mă luau în seamă./ Priveam uimit cum lucrurile-apar/ Și se scufundă-n hăuri de mărar,/ Cum ruginesc vechi cercuri de la plită/ În maldăre de lînă părăsită,/ Cum arcuri frînte mor în canapele/ Ce-
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
pe care poetul o vizează cu o teatrală gesticulație: „În cîrciuma aceasta Ziua și Noaptea/ erau amestecate în pahare/ în timp ce un gramofon cînta răgușit/ «Sonata Diavolului» sau așa ceva,/ dar nimeni, nimeni n-o asculta.// Acum sub Luna lipsită de-un obraz/ ce se zice că era în eclipsă/ era o groapă din care alcoolul fumega/ și prin aburi îngeri dormind pluteau în elipsă,/ pluteau îngeri cu aripi de mucava” (Finis coronat opus). Uneori descompunerea contextuală e transcrisă aproape realist, într-un
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
continue, că hoțiile pot deveni regulă, că cinismul și nesimțirea pot triumfa. Într-adevăr, mare laș trebuie să fii ca să continui imperturbabil să joci rolul ministrului, când o lume întreagă știe că ești un hoț ordinar. Oare nu-i crapă obrazul de rușine când pe culoarele instituției subordonații șușotesc și înțeleg că boss-ul a dat semnalul verde la abuzuri, împilări și tâlhării la drumul mare? Cum o să-i oprească, dacă ei vor spune, umil, că n-au făcut decât să
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
fi, de experiențe, de continua confruntare cu sine și cu trecutul încărcat. Mi s-a părut că metamorfoza uluitoare cuprinde trei chipuri, trei contururi perceptibile, amestecate unele în celelalte: Iureș, Krapp, Beckett. Intrat parcă la apă, împuținat la trup, cu obrajii supți de băutură și de mestecarea singurătății între aceleași fălci osoase, aproape inert și inexpresiv, Krapp face cam aceleași lucruri, aceleași gesturi, aceiași pași. Are aceleași trasee, fixe, într-o încăpere uscată ca și el. Mănîncă ticăit două banane, mereu
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
naționale de fotbal: „România are nevoie de aliați puternici ca să fie tratată corect”. Inteligent spus, numai că nu e în cestiune: mai incorect decât ne tratăm noi pe noi înșine nici că se poate! Mă mir că nu le crapă obrazul de rușine: pe de o parte fac zid impenetrabil în fața ticăloșilor din țară (vezi „baronii” județeni, vezi miniștrii cu bube în cap, vezi potlogăriile consilierilor ministeriali și prezidențiali), pe de alta, așteaptă tratament de lux din partea străinătății. Oricâte opinii s-
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
cu multă plăcere editorialele etc. etc. Cele mai bune articole ale lui Cornel Nistorescu sunt cele scrise cu un fel de detașare sobră, lipsită de răutate, făcând trimitere la gestul ancestral — și de mare efect în societățile normale — al arătării obrazului cu degetul. Atunci când face apel la bunul simț popular, când așază în balanță lecția decenței deprinsă acasă, pe colinele ardelene, și aberațiile lumii în care a plonjat parcă fără voia sa, efectul textelor e devastator. Ai impresia că editorialele sale
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
sau Cezar Petrescu), lista autorilor incriminați cuprinde în mare parte scriitori ce se revendică de la direcția modernistă. Acestora li se adugă teribilismele avangardiștilor, începând cu volumele de poezie ale lui Bogza (“mănușa pe care i-am aruncat-o lumii în obraz la 20 de ani”, după cum va mărturisi mai târziu autorul) și culminând cu revistele cu titluri ireproductibile ale “algiștilor” Aurel Baranga, S. Perahim, Paul Păun și Gherasim Luca, trimise cu destinație specială lui Iorga: acesta demarează un proces în urma căruia
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
vreodată, îmi vine să râd și să cânt slăvind frumusețea lucrurilor. Chiar pe drumul acesta despre care nu știu unde duce, copacii sunt verzi și răcoroși ca și cum i-ar hrăni o certitudine profundă. Chiar și aici lumina ni se așează ușoară pe obraji, ca și cum ne-ar recunoaște. Sunt plină de teamă și sunt bucuroasă. Aerul și lumina, a spus bărbatul, sunt bune și frumoase. Dacă nu rătăceam cărarea, drumul ăsta ar fi fost o călătorie minunată. Dar aerul și lumina nu știu să
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
înaintat spre spațiul descoperit, dar, ieșind dintre copaci, s-au trezit în fața unei prăpăstii. Aplecându-se înainte, au încercat să vadă. Dar, la lumina stelelor nu zăreau nimic decât un hău de întuneric, iar o răceală de marmură le atingea obrajii. E o prăpastie, a spus bărbatul. Pământul se despică în fața noastră. Nu mai putem face nici un pas. Uite aici a răspuns femeia. Și a arătat o cărare îngustă care înainta pe marginea prăpastiei. În stânga se înălța o faleză de piatră
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
ciocoii de astăzi. În orice caz, eu sunt molipsit de Filimon. Iată o frază scrisă de mine, dar influențată de el: Prefăcătorii bărbătești, zise Eleonora șeroina mea, o celebră actrițăț, atingând cu o mănușă a ei, ce mirosea a patchouli, obrazul proaspăt ras al lui Costel Jurubiță.. Îți spun aceste lucruri, niște indiscreții de atelier care, de obicei, nu se fac. Eu, însă, în cazurile astea, sunt de o sinceritate deranjantă, poate. Mă simt dator, față de mine, să spun pe șleau
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
fel de Univers. Vezi exemplul Galaxiilor care se bat ca chioarele, între ele, și se distrug unele pe altele, pentru întâietate. Un Univers Nou în care Omul desăvârșit, în fine, spiritualizat, după crunta sa aventură animalică, întoarce senin și celălalt obraz, când primește o palmă. ( Socotind, probabil, o desconsiderare, dacă nu i se dă încă una...).
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
brutărie. Pe trepte, aproape la picioarele mele, un el și o ea fac amor. {i totuși, acolo, pe trepte, tandrețea nu este izgonită. Cu sticlele în brațe privesc cît de temătoare este mîna bărbatului și cît de cald îi mîngîie obrazul, brațele femeii de sub el, pe care n-o văd. Observ doar că bărbatul în pantaloni scurți i-a pus sub cap iubitei sacoșa lui cam goală. Oricum, nu stă direct pe ciment. Îmi dau seama că sticlele nu-mi mai
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
decât cinci ani, momentul i se părea copilului atât de solemn încât, dacă ar fi putut să judece ca unul mare, ar fi găsit că e perfect justificat tonul ceremonios al domnului în uniforma cu nasturi strălucitori de metal și obrajii rubiconzi, de parcă ar fi fost una dintre "pieile roșii" din aventurile lui Winetu. Tăcea intimidat de gravitatea cu care mărețul personaj îi solicita părerea, uluit mai ales de desfășurarea manevrei sale, atât de asemănătoare cu aceea, misterioasă, a preotului deschizând
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
înainte de a se arăta drept ceea ce erau de fapt: prințese. Fata se oprise în capul scărilor și zâmbind către mine, întocmai ca acestea, îmi făcea semn cu degetul mic să mă apropiu. Când am ajuns lângă ea, mi-a prins obrajii în palmele ei atât de moi de parcă m-ar fi mângâiat și plecându-se spre mine, de foarte aproape, m-a întrebat în șoaptă: "Bist du, Nikolaus?" Îi simțeam suflarea, parfumată, mi se părea că mă sărută. Eram atât de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
portrete era atât de mult negru încât din cele două chipuri, al bărbatului încruntat și al femeii sfrijite și triste, nu izbutea să zărească, oricât și-ar fi strâns ochii, decât tocmai și numai încruntarea mânioasă a domnului și zbârciturile obrazului chinuit al doamnei. "Mein Grossvater; er war Pastor" - îl lămurea prietena bunicii, observând privirea sa ațintită asupra portretului. "Und die ist meine Grossmutter". Copilul înțelegea că fiorosul domn în haine negre cu un mic guler alb era un păstor, dintre
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]