251 matches
-
să-i permită să se asigure în cazul unei situații fobogene. c) Conduitele de fugă, cu hiperactivitate, ca adoptare a unei atitudini de bravură sau de sfidare a situației traumatizante. 5) Nevroza obsesivă Nevroza obsesivă se definește prin prezența simptomelor obsesionale sau compulsive adesea multiple și cu tendință extensivă, constituind o piedică în viața relațională și adaptarea socio-profesională a bolnavului, survenind de regulă la o personalitate patologică de tip psihastenic sau obsesiv. Boala a fost descrisă de J.P. Falret (1866), care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
general ridicol, absurd sau jenant, care se impune subiectului într-o manieră incoercibilă. c) Ritualuri și verificări Comportamentele, mai mult sau mai puțin elaborate, cu caracter compulsional, se pot asocia obsesiilor și compulsiunilor elementare, considerate ca fiind „simptome primare”. Ritualurile obsesionale sunt constituite de o secvență fixă pe care subiectul se simte constrâns să o execute, deși o consideră excesivă, inutilă sau chiar absurdă. d) Tematica clinică Conținutul și tematica obsesiilor și a compulslunilor pot fi grupate în următoarele categorii (A
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sintetizată în următoarele forme de tulburări clinice: - fobia de contact, de atingere, sau délire de toucher, - nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională În general, autorii sunt de acord în a accepta existența a trei tipuri de personalitate obsesională. Acestea sunt următoarele: - personalitatea de tip psihastenic, caracterizată prin introspecție, scrupulozitate, sentiment de neîndeplinire, - personalitatea de tip obsesiv-compulsiv caracterizată prin îndoială, reținere emoțională, perfecționism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională În general, autorii sunt de acord în a accepta existența a trei tipuri de personalitate obsesională. Acestea sunt următoarele: - personalitatea de tip psihastenic, caracterizată prin introspecție, scrupulozitate, sentiment de neîndeplinire, - personalitatea de tip obsesiv-compulsiv caracterizată prin îndoială, reținere emoțională, perfecționism, reificări repetate, - personalitatea de tip anal caracterizată prin ordine, parcimonie, încăpățânare. 6) Nevroza ipohondriacă Termenul a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somatice, fie predominant psihice, sau psihosomatice. E.D. Wittkower și J. Cowan (1944) au atras atenția asupra caracteristicilor psihice ale unor afecțiuni somatice și invers: existența unor manifestări somatice ale unor tulburări psihice; manifestări somatice în cursul evoluției clinice a nevrozei obsesionale sau a psihozelor; tulburările psihice din cursul nevrozelor au adesea un caracter predominant somatic, ca formă de manifestare clinică (oboseală, insomnii, scăderea libidoului etc.); manifestări de conversiune motorie sau senzorială a unor tulburări psihice; tulburări neurovegetative datorate unor disfuncții emoționale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate paranoiacă după E. Kretschmer. Personalitatea paranoiacă combativă corespunde tipului de personalitate cverulentă, descrisă anterior de E. Kraepelin și personalității paranoiace din psihiatria franceză. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ci care le elaborează îndelung și în profunzime, fără a lăsa să se întrevadă ceva în afara lor” (E. Kretschmer). 4) Personalitățile psihastenic-obsesionale sau compulsive În această categorie de personalități anormale sunt incluse următoarele aspecte psihopatologice: personalitatea psihastenică (P. Janet), personalitatea obsesională sau compulsivă, personalitatea anancastă (K. Schneider), caracterul anal (S. Freud). Vom prezenta în continuare aspectele caracteristice ale fiecărei forme de mai sus. Personalitatea psihastenică se caracterizează prin tendința la scrupule și inhibiție afectivă. Orice fel de decizie legată de realitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
resimțit în mod penibil de către subiect. Aceștia sunt persoane scrupuloase și permanent înclinate către introspecție. Orice acțiune din partea lor cere un efort penibil. Sunt persoane meticuloase, lente, serioase care se complac într-un moralism rigid și o abstractizare riguroasă. Personalitatea obsesională sau compulsivă. Acești indivizi au tendința de a verifica orice lucru, de a-și ritualiza activitățile, se îndoiesc permanent și își frământă mintea și ideile într-o manieră obsesivă. Sunt persoane dominate de contrarietăți în conduite și acțiuni. Modul lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de caracter, care rezultă din formațiile reacționale orientate către pulsiunile anale. Din punct de vedere psihopatologic acesta se caracterizează prin următoarele: economie sau parcimonie, ordine sau punctualitate, încăpățânare sau automatism rigid. Personalitatea anancastă, descrisă de K. Schneider, combină elementele personalității obsesionale cu cele ale caracterului anal. Anancaștii îmbină un caracter exagerat de atent, îngrijit, cu pedanteria, minuțiozitatea, corectitudinea, totul desfășurându-se pe un fond de neliniște interioară. La acestea se mai adaugă îndoiala, obsesiile, compulsiunile și ritualurile. 5) Personalitățile psihopatice În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rațiunii logice. Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă universul interior al paranoicului, al schizofrenicului, al parafrenicului. La fel poate fi etichetată gândirea obsesională sau delirul melancolic, ca absurde și negative, dar ele reprezintă totuși „modalități de gândire” ale unei ființe umane. Dar între rațiunea logica și gândirea delirantă este o „ruptură” pe care o vedem, dar pe care nu o putem înțelege. Sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în domeniul competențelor relaționale, a competențelor tehnice pentru a aplica metodele și pentru a evalua impactul acestora. 4. Farmacologie și terapie cognitiv-comportamentală Charles Pull∗ Introducere 1. Tulburările anxioase Tulburare de panică și agorafobie Anxietate generalizată Stare de stres post-traumatic Tulburare obsesională compulsivă Fobie socială Fobii specifice 2. Tulburările de dispoziție Tratamentul episoadelor depresive majore de intensitate mică și medie Prevenirea recăderilor și recidivelor Stabilizarea tulburărilor bipolare 3. Tulburările de personalitate Personalitatea bordeline 4. Dependența de alcool 5. Schizofrenia 6. Tulburările de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
uneia sau a mai multor meta-analize sau/și cu ajutorul unor experimente clinice controlate aleatoare cu o puternică forță statistică și convergente pentru următoarele tulburări: - tulburarea de panică cu sau fără agorafobie, - fobia socială, - anxietatea generalizată, - starea de stres post-traumatic, - tulburarea obsesională compulsivă, - depresiile de intensitate mică sau medie, - schizofrenia (pentru problemele care se referă la reabilitarea psihosocială), - personalitatea bordeline, - dependența de alcool, - bulimia. Există, pe de altă parte, părerea că terapia cognitivă și comportamentală este eficientă în numeroase alte tulburări, în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
superioare a unuia dintre aceste tratamente în comparație cu celelalte. Nu există argumente concludente în privința unei eficiențe superioare a tratamentelor combinate în comparație cu monoterapiile. In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ. Tulburare obsesională compulsivă Eficiență pe termen scurt Eficiența tratamentului prin TCC în tratarea tulburării obsesionale compulsive a fost demonstrată de numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează eficiența farmacoterapiei (mai ales administrarea de clomipramine și IRS) în tratamentul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei eficiențe superioare a tratamentelor combinate în comparație cu monoterapiile. In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ. Tulburare obsesională compulsivă Eficiență pe termen scurt Eficiența tratamentului prin TCC în tratarea tulburării obsesionale compulsive a fost demonstrată de numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează eficiența farmacoterapiei (mai ales administrarea de clomipramine și IRS) în tratamentul tulburării obsesionale compulsive. Totuși, persistă încă numeroase întrebări în ceea ce privește eficiența relativă a farmacoterapiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Eficiență pe termen scurt Eficiența tratamentului prin TCC în tratarea tulburării obsesionale compulsive a fost demonstrată de numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează eficiența farmacoterapiei (mai ales administrarea de clomipramine și IRS) în tratamentul tulburării obsesionale compulsive. Totuși, persistă încă numeroase întrebări în ceea ce privește eficiența relativă a farmacoterapiei și a TCC, utilizate în monoterapii, în legătură cu eficiența relativă a tratamentelor combinate în comparație cu cea a monoterapiilor și privitor la rezultatul pe termen lung al tratamentelor combinate și al uneia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și al. au comparat eficiența a trei tratamente, administrate timp de douăzeci și patru de săptămâni: TCC aplicată singură, fluvoxamină singură și TCC împreună cu fluvoxamină. După tratament, pacienții erau supravegheați timp de șase luni. Tratamentul combinat nu era mai eficient în ceea ce privește ritualurile obsesionale decât în cazul celor două monoterapii, nici la sfârșitul tratamentului, nici în perioada de supraveghere de șase luni. Intr-un studiu controlat aleator, Hohagen și al. au comparat eficiența unui tratament doar cu TCC în comparație cu cea a unui tratament ce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
doi ani al lui Kordon și al., 17 pacienți din 37 tratați inițial printr-un tratament combinând TCC și SSRI au stopat tratamentul lor medicamentos timp de doi ani. Intreruperea medicației n-a fost urmată de o recrudescență a simptomelor obsesionale. Conform unui studiu al lui Maina și al., stoparea farmacoterapiei ar fi asociată unei rezistențe sporite la tratament. Pe ansamblu, studiile actuale disponibile sugerează faptul că eficiența TCC în cazul tulburării obsesionale compulsive n-a fost diminuată de farmacoterapie, dar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a fost urmată de o recrudescență a simptomelor obsesionale. Conform unui studiu al lui Maina și al., stoparea farmacoterapiei ar fi asociată unei rezistențe sporite la tratament. Pe ansamblu, studiile actuale disponibile sugerează faptul că eficiența TCC în cazul tulburării obsesionale compulsive n-a fost diminuată de farmacoterapie, dar nici n-a fost întărită de către aceasta. Numeroși experți recomandă, în prezent, ca tratamentul să înceapă fie cu farmacoterapie, fie cu TCC. In caz de eșec, sau de răspuns insuficient, este recomandat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
monoterapiile. In alegerea tratamentului inițial trebuie să se țină cont de: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul relativ, disponibilitatea unui specialist în TCC, acceptul pacientului de a urma o psihoterapie. Tratamentele combinate sunt recomandate în cazurile grave de tulburare obsesională compulsivă și în cazurile în care tratametul prin monoterapie se dovedește ineficient sau insuficient. Fobie socială Eficiență pe termen scurt Eficiența pe termen scurt a TCC în tratamentul acut al fobiei sociale a fost demonstrat în mai multe studii controlate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-i face rău sau o face să sufere. A evita nu este un comportament contra naturii al ființei umane: este, dimpotrivă, un instinct de supraviețuire, pe care evoluționiștii îl explică. Problema care se pune în cazul persoanei deprimate, anxioase, fobice, obsesionale, este că evitarea devine regulă: această persoană evită sistematic ceea ce ar putea să-i fie util și benefic. Cursorul utilizării „cu bună știință” al evitării este dereglat și funcționează conform principiului „totul sau nimic”. Se evită totul sau, din contra
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre terapeuți, fiind împiedicată astfel să o recitească sau să revină asupra aceleiași pagini, sau să „anuleze” lectura citind o altă pagină numerotată cu o cifră non axiogenă. Bilanț Pentru cei patru pacienți din același grup terapeutic, dar prezentând teme obsesionale și ritualuri diferite, terapeuții s-au adaptat și au inventat exerciții-expunere țintite, realizabile în cadrul consultației și cu efecte măsurabile în timp real. Pentru cei patru pacienți, exercițiile au fost reușite în mod efectiv și observabil: la sfârșitul celor paisprezece ședințe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
colaboratorilor săi. Puține studii se referă la comorbiditate în cazul tulburării de anxietate generalizată Unii pacienți care au un diagnostic concomitent prezintă caracteristici cognitive particulare. Rezultatele lui Holaway, Heimberg și Coles sugerează faptul că pacienții care suferă de o tulburare obsesională compulsivă și de o tulburare de anxietate generalizată au un nivel de intoleranță la incertitudine mai ridicat: pe lângă faptul că produce neliniști excesive, intoleranța la incertitudine ar provoca îndoieli care explică apariția compulsiunilor de verificare. Unele cercetări ar permite verificarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
credințele eronate diferă în funcție de sex și de temele neliniștilor, dar sunt necesare studii care să aducă în continuare precizări în legătură cu aceste rezultate. Toate aceste studii viitoare ar permite eleborarea unor programe de prevenire a tulburării de anxietate generalizată. 10 Tulburările obsesionale și compulsive Martine Bouvard∗ 1. Contribuții teoretice Definiție Model comportamental și model cognitiv Compulsii externe și compulsii interne 2. Tehnica comportamentală Expunerea însoțită de prevenția răspunsului Expunerea în imaginație Cazul doamnei X 3. Tehnica cognitivă Derularea terapiei cognitive Avantajele terapiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognitiv Compulsii externe și compulsii interne 2. Tehnica comportamentală Expunerea însoțită de prevenția răspunsului Expunerea în imaginație Cazul doamnei X 3. Tehnica cognitivă Derularea terapiei cognitive Avantajele terapiei cognitive Cazul doamnei Y 4. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiție Tulburarea obsesională și compulsivă se definește prin prezența obsesiilor și a compulsiilor: - obsesiile sau gândurile intrusive sau gândurile obsedante sunt gânduri, imagini sau impulsiuni persistente care pătrund în conștiința subiectului. Ele sunt, în general, surse de angoasă; - compulsiile sau ritualurile sunt comportamente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
originea sentimentelor de disperare, provoacă o pierdere de timp considerabilă (mai mult de o oră pe zi) sau interferează într-un mod semnificativ cu activitățile cotidiene ale subiectului. Au fost reținute două tipuri de subiecți care pot suferi de tulburare obsesională și compulsivă: - subiectul cu o conștientizare redusă (individul nu recunoaște faptul că obsesiile și compulsiile sunt excesive sau iraționale); - subiectul care conștientizează bine faptul că are tulburări. Terapia subiecților care prezintă o conștientizare redusă începe printr-un travaliu cognitiv al
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]