799 matches
-
nu trebuie spuse prea multe, ea este una dintre cele mai cunoscute traducătoare de limbă franceză, fără efortul dumneaei cărți esențiale ar fi întârziat la întâlnire. Cum scrie Irina Mavrodin poeme însă? Cu un conformism odihnitor, fără a căuta cu obstinație originalitatea sau șocul lingvistic. Poemele Irinei Mavrodin sunt hipersimple și totuși nu banale, au o melancolie eterată și un suflu religios real, întrebător fără răspuns, ca o capcană în care poeta intră benevol, asumându-i limitele: " Intru în această capcană
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
omorându-și fratele. Finalul lasă să se înțeleagă că motivul ar fi o dramă sentimentală dar, în fond, problema este alta. O criză de identitate prelungită din adolescență îi marchează în mod diferit. În timp ce unul dintre ei își căuta cu obstinație evadarea, desprinderea din "placenta comună", celălalt își mărturisește spaima de a fi singur amplificată de o lucidă observație: "...noi doi, cei mai gemeni frați din lume (...) eram marcați de dimensiunea din ce în ce mai apăsătoare a diferenței. Mi-am dat seama atunci că
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
mele, cu felul meu de a vorbi și de a gândi? A mai rămas vreo urmă din ironia cu care am tratat întrebările și referirile obsesiv-ridicole la “femeia în online”? NU! Citesc și am senzația că cineva a încercat cu obstinație să mă facă să par retardată. Nu mai zic că materialul a fost promovat pe net drept unul despre “Cele mai influente femei din online”. Alta prostie penibilă, care nu mă reprezintă (asta cu “cele mai influente femei din online
Cum am dat un interviu de care-mi pare rău by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21278_a_22603]
-
Bastilia, simbolul opresiunii și al nedreptății, dar astăzi cine vizitează Parisul poate vedea conturul temutei fortărețe trasat pe străzile din Place de la Bastille. Pentru că amintirea râului să nu dispară odată cu încetarea lui. E o lecție pe care noi refuzam cu obstinație s-o învățăm. Lângă penitenciarul de minimă siguranță care funcționează și astăzi, zidurile de cărămidă roșie ale vechii fortificații a Bucureștiului nu primesc decât rareori vizitatori cărora să le spună poveștile de groază care s-au petrecut aici în secolul
Fortul groazei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82510_a_83835]
-
Singurul lucru nou în aceste două spectacole sunt implicațiile filosofice. Pentru că n-aș vrea să credeți că doar Peter Brook e-n stare de așa ceva. Nu, are și maestrul Puric câteva idei, puține, dar fixe, pe care le repeta cu obstinație la televizor, la conferințe, în cărțile domniei sale și, mai nou, în spectacole: înainte era bine, acum e rau și, desigur, nimic fără Dumnezeu. Dacă va continua astfel, spectacolele sale își vor pierde complet umorul și vor deveni, probabil, niște predici
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
Universității” au plătit cu viața visul frumos pe care l-au nutrit în cele 52 de zile de libertate și speranță. Spiritul “Golăniei” nu a murit însă. Reverberațiile lui sunt încă vii în conștiința tuturor celor care au crezut cu obstinație în solidaritatea umană, deoarece nu există forță represiva capabilă să ne încătușeze spiritul liber care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la înmormîntarea mea să se priimească ca Ministerul Instrucțiunei publice să se reprezinte. Nu voiesc nici o delegațiune oficială, nici delegațiuni de studenți". Cum ne-am putea reprima gîndul unui paralelism cu soarta unui Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au... fluierat în biserică? Nu cumva... nu cumva există în literele noastre destine cu repetiție? Iar dacă tot veni vorba de raportul
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
Universității” au plătit cu viața visul frumos pe care l-au nutrit în cele 52 de zile de libertate și speranță. Spiritul “Golăniei” nu a murit însă. Reverberațiile lui sunt încă vii în conștiința tuturor celor care au crezut cu obstinație în solidaritatea umană, deoarece nu există forță represiva capabilă să ne încătușeze spiritul liber care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la ce magazin cumpără hrană pentru pisici, cu cine trăiesc și cu cine își înșală partenerul/ partenera mai mult sau mai puțin oficial(ă). Sunt admirați și invidiați, salutați de necunoscuți, sufocați de admiratoare, abordați de cerșetori și urmăriți cu obstinație de paparazzi. În politică, în sport, în muzică, în industria de divertisment, ei sunt învingătorii, vedetele care dau culoare și nerv interminabilei noastre tranziții spre nu se știe ce. Simpla rostire a unor nume dă semnalul că distracția poate începe
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
comuniști își dau mâna cu nostalgicii fascismului și luptă cot la cot împotriva reformiștilor, incapabili să găsească cele mai eficiente căi de acțiune. Totul pe fondul unei trivializări a vieții publice, a violenței, pornografiei, vulgarității, inculturii și agramatismului propagate cu obstinație pe toate canalele mass-media. Între 1998 și 2000, în România președinte este Emil Constantinescu, iar guvernul este dominat de CDR. Puterea ajunge la cote de avarie subminată de gafele prezidențiale (decorarea torționarului Ciolpan, chiar la Sighet, în prezența fostelor sale
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
de domnie. „Eu am fost cercetaș al României și l-am slujit pe Regele Mihai“, spune cu mândrie nedisimulată speologul. Cam aici se termină activitatea sa... politică. În anii comunismului, pe care i-a trăit din plin, a refuzat cu obstinație să-și înscrie numele pe vreo legitimație de partid. De fiecare dată când i s-a cerut să intre în partidul comunist, Pavel Törek a amenințat că se spânzură. „Vezi stâlpul ăla de-afară? , l-am întrebat pe secretar. Ce-
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
un alt coleg, Hanz Franz“. Cântecele lui Werner Salm se nasc... în cap. Notele din „depozitul de partituri“ părăsesc portativele și învie în melodii și ritmuri noi care-și cer dreptul de-a ieși în lume. Uneori o fac cu obstinație, până când muzicianul mâzgălește un portativ pe orice hârtioară aflată la-ndemână și le-așterne repede, să nu se piardă ideea. Din astfel de idei apar piesele noi. Din astfel de piese - CD-urile Original Kaiserstühler Musikanten, repere într-o discografie
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
poet despre el. Textele de la Montsalvat alcătuiesc o carte solitara în contextul poeziei actuale. Nu numai pentru că versurile cîntă tot timpul în ritmuri și rîme, dar și pentru că, în loc să se ocupe de "aici" și "acum", poetul se refugiază mereu cu obstinație într-un spațiu al memoriei culturale, într-un timp vechi care revine mereu că o pulsație vie în poemele lui. E vorba de o lume aparent artificială pe care și-o extrage din cărți aducînd-o mereu în spațiul lui intim
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
În tot acest iarmaroc livresc, mustind de umor și ironie, cu personaje biblice și mitologice, culese din toate literaturile lumii, personaje care mai de care mai bizare, măi absurde, respira de fap un singur om, unul care se încăpățînează cu obstinație din puținătatea lui să receeze lumea. Ce poate fi mai grăitor decît acest superb autoportret "narcisiac", cum spune, dîndu-și singur cu tifla, autorul: "Cînd Filimon cînd Filaret / În ciuda multelor păcate / La flăcărui de spermanțet / Fierbea cerneli decolorate // Ah! bergamascul Teetet
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
sau mai târziu (de preferință în finalul textului) de un gest sau un eveniment, contrastante. Citesc pe coperta a patra o apreciere a criticului Gheorghe Grigurcu, "Miniprozele lui Val Gheorghiu izvorăsc, elocvent, din impactul contrastelor". Contrastul amintit este folosit cu obstinație și chiar cu ostentație de autorul în cauză, însă, prozele rezultate nu datorează nimic acestui procedeu. Val Gheorghiu construiește meticulos, iar apoi își distruge (de multe ori la propriu) opera miniaturală. Să fie vorba de un experiment? Dacă ar fi
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
dl Nicolae Manolescu antisemit și a periclitat aderarea României la structurile europene, cum s-a afirmat, făcând analogia între Holocaust și Gulag. Sunt realități atât de diferite și, fiind astfel, trebuie să fie tratate diferit, cum susțin și azi, cu obstinație, încă mulți exponenți ai stângii intelectuale occidentale? Cu multă dreptate a vorbit Monica Lovinescu despre "asimetria indulgenței" față de comunism. În ce mă privește, nu voi obosi să afirm că totul apropie cele două cumplite orori ale veacului și numai un
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
astfel, a fi unul de cursă scurtă. Spre final, autoarea se dovedește mai puțin convingătoare în încercarea de a ne prezenta o Monă bătrînă, amenințată de senilitate și accese de nebunie. Se simt accente false, chiar stridente, născute, probabil, din obstinația de a parcurge traseul unui destin pînă la capăt, cu orice preț, de a încheia, din "datorie" și demonstrativ, un drum care a ajuns să te obosească. Rămîne - cum am mai spus - ca element de rezistență al cărții, înzestrarea scriitoarei
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
ci criteriile spațiului Schengen! Nu e vina Occidentului că în România o clasă politică iresponsabilă (și, în perspectivă, criminală), cu complicitatea unei populații amorfe, multumindu-se cu firimiturile ce i se aruncă disprețuitor, contra unei munci de mântuiala, refuză cu obstinație să facă curățenie în propria ogradă și în propria conștiința. Murdăria morală în care se complac milioane de români (adică milioanele de turnători, foști și actuali) se transmite instantaneu exteriorului. Nu cred că e fără legătură că trecem indiferenți, înotând
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
adaug observația: Nimeni nu spune că Eminescu nu trebuie sărbătorit, fie și fără vreun soroc anume. Dar nu așa. Relația cu el nu se cade să se transforme în acte de cult... Eminescu nu trebuie sacralizat din afară, nici cu obstinația oarbă a unui instinct". Si inca: "Eminescu -, ce este el ca model? Că poet a fost un model pentru epigonii lui, și atît." Și, apoi, respinge formulă lui Noica despre Eminescu "omul deplin al culturii românești". Iar, mai înainte: "întreaga
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
șefi de partide să-și someze parlamentarii la o poziție publică față de ceva ce există doar în mințile lor bolnave. Dar poate că e vorba de o strategie mai subtilă: prin provocarea unei tragedii naționale (pentru că asta se urmărește cu obstinație, observ), propriile lor mârșavii, furturile ca-n codru, ruinarea băncilor, să fie trecute cu vederea. Până una-alta, regimul Constantinescu e paralizat de cercul de minciuni în care s-a înfășurat încă din prima zi a venirii sale la putere
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
la cârma Țării; - Printr-o conducere absolut discreționară, descreieratul de pe spinarea statului a întronat în etajele superioare ale instituției, cu consecințe epidemice în întreaga Armată, o atmosferă confuză, incompatibilă performanțelor decente, încurajând laborios delațiunea, incompetența, neîncrederea și rumoarea, promovând cu obstinație lașitatea, alienarea societală a instituției militare, slugărnicia nevertebrată față de propria-i persoană, degradarea maximă a relațiilor interumane, decăderea profesională, intoleranța față de valori și, mai mult, față de tot ceea ce însemnă, din perspectiva împlinirii umane, personalitate. Dragi camarazi, România s-a trezit
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
erau chiar de factura asta, căci Ana face șmecherie de versificație: pune versul alb pe ritmică - aproape - clasică; e chiar unul din lucrurile - trucurile, zice el - care-l vor necăji pe Perpessicius, cînd observă că Ana „fuge de rimă cu obstinație” și „truchează” versul alb, a cărui grație, însă, din aceste pricini, se „evaporă”).9 Pe jumătate, toate astea sunt greșeli mai degrabă omenești decît poeticești și ar putea fi scăzute din exigențele cuvenite unui poet. În orice caz, generalul protector
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
acolo, tăind-o prin parc, pe Aleea clasicilor, poposește, în sfârșit, la Uniune, unde descălecând în grabă, își reazemă fluturele de grilaj, așezându-se la masă, pentru a-și potoli foamea și setea cu un ceai de mate. Navigând cu obstinație în fiecare zi pe aceeași rută, poetul Dimitrie Crudu sau, zis și Dumitru cel Crud, caută să descopere, printre cioburi de sticlă, mucuri de țigări, frunze căzute pe străzi, prin praful așternut pe copaci și pe trotuare, „urmele ce duc
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
cu care-și apără specificul etnic și caracterul lor refractar față de orice măsuri și demersuri economice, educa ț ionale, politice, religioase etc. . Cu alte cuvinte, țiganii sunt și au rămas atașați cu fanatism de originea lor asiatică și refuză cu obstinație să-și asume și să respecte alte valori sau legi sau instituțiile care le adoptă și veghează la respectarea lor. Nu pentru că nu le înțeleg, ci pentru că le consideră străine de ființa și specificul lor etnic. Până nu se va
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
Țincu, dintre care 12 sunt cele "de pe culmile disperării", pe care le pomeneam anterior. Perioada cuprinsă între 1933-1947 a fost cea mai agitată din biografia scriitorului (fiind perioada aventurii sale legionare și a stabilirii în Franța), deși el nega cu obstinație că ar avea o biografie, și-și considera viața lipsită de semnificație. Din acest punct de vedere, deosebit de interesante sunt scrisorile către scriitoarea Ecaterina Săndulescu/ Catrinaru. Cea dintâi este expediată în 19 august 1933 de la Sibiu la Ploiești, unde corespondenta
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]