88 matches
-
n-a fost prea mare �n condi?iile noastre mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i ale istoriei na?ionale la �configurarea� c?reia au contribuit. Sociologia rom�neasc? a fost cu obstina?ie o sociologie a na?iunii (I.�Ionescu, Pasiunea sociologiei na?iunii, �n volumul Pagini din istoria �nv???m�ntului etic ?i sociologic rom�nesc, Editura Spiru Haret, Ia?i, 1997). S�nt interesante ?i demne de recitit �n acest
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi �n unul ?i acela?i corp politic�, stabilise N. B?lcescu. �n 1918 am realizat Marea Unire, statul na?ional unitar rom�n r?m�n�nd �ns? o �enclav? român?� �ntr-un �ocean de slavi�, ap?r�nd cu obstina?ie ortodoxia. Civiliza?ia n-a izgonit �n?ravurile na?ionale�. Deci nu s-au tranportat la noi, �pe de-a-ntregul�, moduri de a fi, g�ndi, sim?i, ac?iona, de pe malul Senei, Tamisei, din Berlin sau Torino. Sigur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii a edificării. Logica maioresciană, asemenea celei a lui P.P. Carp, fidelă prudenței, se obstinează să puncteze dificultatea cu care se articulează, în spațiul autohton, acel civism fără de care extinderea dreptului de vot rămâne o simplă ornamentație demagogică. Înainte de a aspira la transformările de adâncime pe care le invocă reflecția radicală, conservatorismul junimist este preocupat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
vrai bonheur; mais ne me forcez pas à vous jouer une comédie qui me ferait de la peine, qui ne serait pas digne de nous" [Maupassant, Notre coeur, p.188]. Și totuși ea continuă să simuleze starea de iubire: "Elle s'obstina cependant à simuler de l'entraînement, à multiplier leș rendez-vous, à lui dire: "Je sens que je vous aime de pluș en plus". Mais une fatigue l'envahissait, et une impuissance de se tromper et de le tromper plus longtemps
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
332]. 289 "Au temps où leș romanciers et leș poètes leș exaltaient et leș faisaient rêver, disait-il, elles cherchaient et croyaient trouver dans la vie l'équivalent de ce que leur cœur avait pressenti dans leurs lectures. Aujourd'hui, vous vous obstinez à supprimer toutes leș apparences poétiques et séduisantes, pour ne montrer que leș réalités désilusionnantes. Or, mon cher, plus d'amour dans leș livres, plus d'amour dans la vie" [Maupassant, Notre coeur, p.251]. 290 Contesă de Gulleroy posedă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
intimității și stilul scriiturii. Relația dintre ele este una de la general la particular, rămasă mereu În cadrul interdependenței și al influențării reciproce. Convențiile pe care trebuie să le respecte jurnalul În căutarea identității pot fi, cel puțin temporar, surclasate prin apelul obstinat la regula intimității. Ca și aceea a secretului, ea poate să pară puțin relevantă pentru valoarea strict literară a textului de jurnal. Însă În afara ei, acesta nu e decât o seacă, inexpresivă - chiar dacă riguroasă - operație de contabilitate ontologică. Or, În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la modul eroilor din istorii și în măsura în care va fi evocat. Istoricului i se aduc învinuiri din ce în ce mai vehemente, în fond de puțină importanță. Este foarte adevărat că N. Iorga citează uneori din memorie (așa făceau și vechii erudiți), că uneori se obstinează a nu corecta greșeli evidente, că adoptă părerea cea mai puțin probabilă, pentru a o evita pe cea justă. În istoria literaturii citează articole care nu cuprind nimic altceva decât recenzări de opere știute, își face un aparat critic cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles, Lovinescu va înclina balanța în favoarea "Nemțoicuței", privilegiind imitația mistificatoare, refugiul obstinat în imaginație, în vis. Criticul împrumuta astfel lui Eminescu chiar profilul său psihic, obligându-l la un comportament stereotip, în acord cu propriile teorii despre "personalitate" și "specificul național". În altă ordine de idei, propensiunea spre idealizare a amorului de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
chiar a ipostazei de celibatar. În acest context, așa cum observa J.C. Kaufmann (apud Aubry, 2005, p. 130), „căsătoria nu mai este evenimentul fondator al cuplului”. Deși căsătoria a fost deposedată de însemnele sacralității cu care se împăuna odinioară, ea se obstinează să rămână în inconștientul colectiv ca o lagună de siguranță și comuniune, ca o valoare certă printre atâtea decoruri schimbătoare, chiar dacă regulile și ierarhiile axiologice au traversat modificări de fond, iar perspectiva unui divorț planează mai amenințător ca niciodată. „Din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar a ipostazei de celibatar. În acest context, așa cum observa J.C. Kaufmann (apud Aubry, 2005, p. 130), „căsătoria nu mai este evenimentul fondator al cuplului”. Deși căsătoria a fost deposedată de însemnele sacralității cu care se împăuna odinioară, ea se obstinează să rămână în inconștientul colectiv ca o lagună de siguranță și comuniune, ca o valoare certă printre atâtea decoruri schimbătoare, chiar dacă regulile și ierarhiile axiologice au traversat modificări de fond, iar perspectiva unui divorț planează mai amenințător ca niciodată. „Din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesteia”, față de „generația veche”, eroică prin actele Unirii și Independenței, dar și consumată de politicianism. Într-o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
pelerinaj, publicat inițial în „Naționalul”, sub titlul Trei luni în străinătate. Impresiuni și memorii de călătorie, unele foiletoane fiind regrupate, în 1860, în volumul Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), aparține unui om dornic de informare, obstinat în lăcomia lui pentru date de tot soiul și în felul acesta frecvent robit surselor. F. se deosebește de Dinicu Golescu, călător grav, genuin, limitat cu modestie la trăirile proprii. El își construiește jurnalul având în minte modele și țintește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
ca să preia conducerea partidului (pe care Iorga îl dizolvase odată cu intrarea României în război). Iorga a considerat acest lucru drept o "uzurpare"24. Refuza în continuare numeroasele ocazii de a ține discursuri și de a lua cuvîntul în cadrul întrunirilor, menținîndu-se obstinat în rezervă. Dar pe măsură ce situația din Austro-Ungaria evolua, lui Iorga îi venea tot mai greu să rămînă distant. În 1915, cel mai mare ziar budapestan, "Pesti-Hírlap", scria: "Dacă România trădează, românii din Transilvania vor fi ostaticii noștri". Politicianul minoritar român
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]