280 matches
-
privire zăciuelii sau dărilor de producturi; căutarea tuturor pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii și pedepsirea acelora cari ar făptui împrotiva legilor hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt, atunce când Ocârmuirea, în a ei înțălepciune va introduce un așezământ cuprinzători de toate cazurile și care să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
folosul ce va ieși, scoțându-să mai întăi toate cheltuielile și, deosăbit de această zăciuială, după o mai înainte prețăluire, i să va da și o despăgubire potrivită stricăciunilor ce s-ar putea face moșiei cu lucrarea acestor mine. După aceste, Ocârmuirea nu va pute ave nici o împărtășire la veniturile moșiei, rămâind dreptățile proprietalii întru toată deplinătatea și nejignirea cât de puțân" (Regulamentul Organic al Moldovei, editori Dumitru Vitcu și Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati, Editura Junimea, Iași, 2004, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
p. 120. După Enchiridion, Canonul 6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului sau prezbiterului să se deie pre sine în ocârmuiri publice; ci să se îndeletnicească în lucrurile bisericești. Deci, ORI SĂ SE SUPUNĂ a face aceasta, ORI SĂ SE DEPUNĂ; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, după dumnezeiasca poruncă"; Canonul 11 al Sinodului local din Constantinopol (861) stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și începătoria. Alta este lumească, pe care o a încredințat Dumnezeu împăraților și stăpânitorilor. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et le pouvoir indirect, pp. 20-39. 15 Ibidem, pp. 23-24: "Nu este vorba aici, precum în doctrina puterii
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nesupunerea au condus la războaie sângeroase, unde și-au găsit sfârșitul milioane de oameni. Lipsurile și neînțelegerile, i-au condus pe pământeni la crimă și jaf. Revoltele și răzmerițele, ca rezultat al sărăciei și promiscuității, se înmulțeau, fiind oprimate de ocârmuirile potrivnice popoarelor. Diferendele politice și religioase conduceau la acte de terorism și banditism, pline de cruzime. Un val de furtuni, uragane și cicloane au distrus mii de orașe, ploile torențiale și grindina au condus la potop distrugând recoltele, iar inundațiile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
a fost hărăzită. Fatalismul a pus stăpânire pe mintea și sufletul lor, modelând caracterul acestor ființe care și-au asumat un destin pe măsură. Neîncrezătoare în propriile puteri, au preferat să îndure stăpânirea altora. Înarmate cu răbdare, au așteptat ca ocârmuirile să se prăbușească sub greutatea timpului. Ori să se șubrezească într-atât de mult, încât să fie siguri de clipa când bate ceasul dezrobirii pentru a acționa. La aceste populații, supunerea de bunăvoie a devenit nu doar un mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vede toate faptele, aude vorbile străluciților bărbați, să minunează de fenomenele firei, și ca un călători de pre rătunzimea pămîntului culege folositoare pilde și învățături. Intru părinteasca îngrijire, ce pentru binele public păstrează cătră patria noastră scutitoare împărăția Rosiei, înalta ocîrmuire au binevoit a da voie să se tipărească la Ieși Gazeta românească. În puterea sus-arătatei înalte învoiri , d. Aga Asachi însărcinîndu-se cu direcția acestui lucru, redacția acestui lucru, redacția gazetei, adecă soțietatea alcătuitoare , nu pregetă a înștiința pe evgheniștiimboieri și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a doua oară o asămine întreprindere; dar și aceasta fu în zădar. In sfîrșit, la 1827, d. I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocîrmuirea de atunce a Țărei Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați carii pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională perdură curagiu, cu așteptară toate de la vreme și de la împregiurări. Aceștii fură d. aga Asachi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Asia și Australia, prevăzute pentru anul IV, au rămas neacoperite prin îndepărtarea lui din Universitate. Am regretat mult această manieră de a lăsa studenții fără profesor în plin proces didactic ... dar nu raționalul și logicul aveau vreo prioritate în noua ocârmuire. Pentru a supraviețui ... profesorul N.Lupu și-a găsit cu greu încadrare la școli de nivel mediu din Iași, putând reveni cu greu, în ultimii ani de viață, în învățământul superior ... mai întâi la Institutul Pedagogic din Iași și apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Tocmai de aceea, în încheierea articolului ce realizează o paralelă între administrațiile județelor Constanța și Tulcea, se face constatarea că "în Constanța a fost prefect Remus N. Opran, pe când în Tulcea am avut pe dl. P. Stătescu sub a cărui ocârmuire, mai ales în anii din urmă, s-a viciat totul"1770. O situație hilară era prezentată în privința interesului stârnit în județul Tulcea pentru ocuparea posturilor de primari. Astfel, "în Tulcea se fac cele mai stăruitoare și obositoare sforțări spre a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am văzut !” <endnote id="(3, p. 26 ; vezi și nota 318)"/>. Evreului nu i se reproșa doar lipsa de bunătate, ci, mai mult, răutatea Însăși. În 1851, de exemplu, blănarii români din Botoșani s-au plâns „ocârmuirii” că unii dintre ei ar fi ajuns „cerșitori, din singură pricina evreilor, a căror răutate și aerului [Îi] este nesuferită” <endnote id="(479, p. 189)"/>. „Evreu, și totuși bun român” Evreii din spațiul românesc erau conștienți și, evident, nemulțumiți de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mare închezeșluire a vieții, a cinstei și a averii lor; 2.reducerea sarcinilor impuse de Poartă și hotărârea numărului și a câtimii lor, punând astfel capăt la arbitrarul desăvârșit care domnea până atunci în asemenea materie; 3.prelungirea termenului ocârmuirii domnilor până la șapte ani, ceea ce a avut drept urmare o simțitoare micșorare a cheltuielilor care se făceau cu prilejul deselor schimbări și reînnoiri de domnie și, printr-o stabilitate mai mare, a permis ca locuitorii să se bucure de un sistem
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
navigație pe Dunăre și în Marea Neagră, care a permis dezvoltarea economică a Principatelor și avântul uriaș luat în veacul trecut de această dezvoltare; 6.întemeierea unei largi autonomii, bine închezeșluită și alcătuirea, pe baza Regulamentului Organic, a unui chip de ocârmuire modern, pe baza sistemului reprezentativ, punându-se capăt regimului barbar, haotic și jacaș, căruia aceste țări fuseseră până atunci supuse. În sfârșit, stabilitatea închezeșluită prin instituirea unor domnii pământene pe viață și alese de Adunările Obștești. Am studiat în chip
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
această țară consistă mai ales în a înstrăina căpeteniile lor de interesele Porții. Li se arată cu afectație cât de neplăcută este pozițiunea lor când, la fiecare ruptură între turci și ruși, provinciile ce le cârmuiesc sunt cotropite cele dintâi, ocârmuirea lor suspendată, veniturile lor suprimate și autoritatea lor redusă la nimică. Se încearcă să se stârnească în ei speranța că această stare de nesiguranță ar înceta dacă turcii ar fi în sfârșit izgoniți din Europa, căci atunci războaiele ar fi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aceste rușinoase mijloace de extorcare a zisei misiuni; dar ea găsește prin ele mijlocul de a ține pe greci la dispoziția ei și, printr-înșii, a conduce Divanul după voia ei...” La 1 august 1802, consulul rusesc de la Iași înmâna ocârmuirii Moldovei o notă din cele mai drastice, tratând atât despre abuzurile, împilările și extorcările acelei ocârmuiri, cât și despre călcarea tratatelor dintre Rusia și Poartă relative la Principate. Asupra acelei note, Ruffin face observațiile următoare: „... Până la data acestui oficiu, Rusia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ține pe greci la dispoziția ei și, printr-înșii, a conduce Divanul după voia ei...” La 1 august 1802, consulul rusesc de la Iași înmâna ocârmuirii Moldovei o notă din cele mai drastice, tratând atât despre abuzurile, împilările și extorcările acelei ocârmuiri, cât și despre călcarea tratatelor dintre Rusia și Poartă relative la Principate. Asupra acelei note, Ruffin face observațiile următoare: „... Până la data acestui oficiu, Rusia, departe de a protesta împotriva sistemului de opresiune de care se plânge astăzi, îl aproba cu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ambasadorului rusesc (D. de Tamara). Prelungirea până la termenul de șapte ani a domniei lor a avut drept motiv mai mult să pregătească independența țării și să asigure Rusiei un punct de sprijin mai solid, decât de a procura țării o ocârmuire mai statornică. Domnii au fost numiți prin Rusia, printr-însa speră ei să se mențină împotriva năzuințelor competitorilor; pe dânsa sprijină ei și toate speranțele lor, ceea ce vrea să spună că nu sunt decât agenții ei; căci ce considerație oare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
turci și poate unul din cele mai mari condeie din cheltuielile lor. ... Domnii, prin mijlocul acestei corespondențe și a înțelegerilor particulare ce le au la Constantinopol, dobândesc o influență mare asupra hotărârilor Divanului și Rusia, făcând astfel să reacționeze asupra ocârmuirii turcești puterea prin mijlocul căreia ea dispune de cei doi domni, sporește și întărește ascendentul ei și eternizează starea de atârnare în care ține Poarta Otomană. Consulul general rus la Iași este alt instrument, de care acest guvern (rusesc) se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o vedem stabilindu-și protecția spre a aduce independența, pregătind independența spre a aduce supunerea desăvârșită... ... ca el (viitorul comisar general francez) să înconjoare pe domni cu privegherea lui, spre a descoperi inteligențele lor cu Rusia; să caute în actele ocârmuirii lor ceea ce poate să favorizeze vederile acelei puteri, pentru ca Poarta să fie luminată asupra necredinței lor; să mențină pe domni într-o stare de teamă și de îngrijorare, care să precumpănească aplecarea ce o au spre dușmanul țării lor; să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Posesiunea Țării Românești și a Moldovei este necesară existenței puterii otomane. Aceste două provincii sunt amenințate mai ales de Rusia, care a vădit planul ei, atât prin actele sale diplomatice, cât și prin influența ce ea și-a asigurat asupra ocârmuirii lor lăuntrice și asupra locuitorilor lor...” Iată ce mai găsim într-un memoriu din 21 iunie 1805, aflat la Ministerul Francez al Afacerilor Străine, asupra politicii lui Ipsilanti: Domnul se folosește (de această teamă de Rusia a boierilor) spre a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]