280 matches
-
nesupunerea au condus la războaie sângeroase, unde și-au găsit sfârșitul milioane de oameni. Lipsurile și neînțelegerile, i-au condus pe pământeni la crimă și jaf. Revoltele și răzmerițele, ca rezultat al sărăciei și promiscuității, se înmulțeau, fiind oprimate de ocârmuirile potrivnice popoarelor. Diferendele politice și religioase conduceau la acte de terorism și banditism, pline de cruzime. Un val de furtuni, uragane și cicloane au distrus mii de orașe, ploile torențiale și grindina au condus la potop distrugând recoltele, iar inundațiile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
o zi însă am crezut că rândul meu sosi... Un soldat adusese holera în Iași; într-o clipală, moartea își întinsesă aripile asupra marelui oraș. De multe ori slobozind unui soldat foaia la spital, se ducea la groapă. La început ocârmuirea, spre liniștea poporului, ascundea răul, dar răul îndoindu-se, însutindu-se, în puține zile, spaima apucă orășenii; începură oamenii a fugi ca în bejăniile tătărești; cei care rămâneau se înarmau și se strejuiau prin casele lor. Norodul rămase singur. Miliția
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
n-au mai fost cazuri noi, nici decese"187. La 11/23 1836 septembrie se publică în continuare, în "Curierul romînesc", la rubrica Știri din lăuntru, date despre evoluția epidemiei de holeră, după raportul înaintat Marii Vornicii din Lăuntru de către ocârmuirea județului Olt; la 28 august/9 septembrie erau declarați la Slatina cinci bolnavi, dintre care unul a murit, trei s-au vindecat, iar unul a rămas în tratament. La 29 [august/10 septembrie] s-au ivit patru cazuri noi, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
14 (cu cel aflat în tratament), dintre care doi au sucombat, iar 12 se află la spital. În satele învecinate, la Racovăț, Dobrotineț, Tezluiu și Pârliți au fost depistați câte un bolnav de fiecare. În schimb, după un raport al ocârmuirii jud. Romanați din 27 august/8 septembrie, în satul Arcești nu s-a mai ivit nici un caz nou și nu se mai afla nici un bolnav. După un alt raport primit de la Slatina, la 4/16 septembrie situația era ameliorată, din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
septembrie/7 octombrie, după rapoarte trimise din Slatina și Romanați, nu se anunța nici un caz de îmbolnăvire de holeră, domnind o sănătate perfectă; în sfârșit, peste o lună, la 19/31 octombrie, ziarul făcea cunoscut că, potrivit raportului primit de la ocârmuirea jud. Ialomița și după inspecția doctorului Nicolae Gussi, bănuielile că ar bântui holera în acest județ s-au dovedit neîntemeiate 188. În numărul din 23 octombrie/4 noiembrie, protomedicul C. Estiotu, prin raportul cu nr. 35, aducea la cunoștința Vorniciei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
20 februarie 1849, că de frica holerii părăsise orașul încă de la 25 mai/6 iunie 1848, refugiindu-se "în muntele Penteleu la aer curat", dar la 16/28 iunie s-a reîntors la post; el a mai afirmat că, deși ocârmuirea revoluționară a județului Buzău i-a poruncit să deschidă școala în timpul verii, Grădeanu a amânat acest lucru "de frica holerii", până la 25 august/6 septembrie 290. Anchetând evenimentele de la București, autoritățile au luat "tacrir", la 8/20 decembrie 1848, lui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
octombrie 350 și reprodusă ulterior la Brașov, în "Gazeta de Transilvania" din 28 octombrie/9 noiembrie 351. "Comitetul" făcea cunoscută ivirea unor cazuri izolate de holeră în cvartalul 5 al capitalei Iași, unde 4/5 din victime aparțineau evreilor săraci. Ocârmuirea a luat de îndată măsuri adecvate, spre a îngriji pe cei bolnavi și a împiedica extinderea epidemiei. În acest scop a fost sporit numărul de medici pentru săraci, fiind angajați chirurgi și bărbieri care să-i asiste, s-au distribuit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a construi altele; și am ajuns deja la al doilea milion cheltuit în acest scop.“ Negustorii italieni iubeau cifrele arabe. Acestea le-au permis bancherilor să renunțe la plăcuțele lor de numărat. Dar în timp ce oamenii de afaceri le considerau utile, ocârmuirile locale le urau. În anul 1299, în Florența, ele au fost proscrise. Motivul pretins a fost că numerele puteau fi ușor modificate și falsificate. (Un 0 putea fi transformat în 6 printr-o simplă mișcare de condei, de exemplu.) Dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
arabe nu erau atât de ușor de trecut cu vederea; negustorii italieni au continuat să le utilizeze, folosindu-le chiar și pentru a trimite mesaje codate - așa a ajuns cuvântul cipher să se transforme în „cifru“. În cele din urmă ocârmuirile au fost nevoite să cedeze în fața presiunilor comerciale. Notarea arabă a fost permisă în Italia și, în curând, s-a răspândit în întreaga Europă. Zero sosise - și, odată cu el, sosise și neantul. Zidul aristotelic se fărâmița mulțumită influenței musulmanilor și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
latinescul imbaculum care însemna "fără baston" (imfiind prefixul privativ, iar baculum-i însemnînd "băț, baston, toiag"). Începînd din Antichitate, bastonul (de orice formă) a simbolizat, cu puține excepții (e.g. toiagul pustnicilor și pelerinilor, cu rol utilitar), puterea și autoritatea supremă a ocîrmuirii: exemplele ne sînt la îndemînă: toiagul lui Moise, Aaron și Gandhi, bastoanele membrilor Adunării Înțelepților (Areopagul) din agora ateniană ce exercita funcția de Tribunal Suprem, apoi sceptrul suveranilor, buzduganul comandanților, cîrja episcopală etc. Trestia pusă în mîna lui Hristos era
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tot n-am putut face nimic. Acuma, după ce am văzut că suveranitatea, libertatea, egalitatea și fraternitatea ne ține o jumătate de miliard datorie și optzeci de milioane de franci pe an, să vedem cât ne ținea pe noi, popor sărac, ocîrmuire[a] jefuitoare a boierilor. Douăzeci și vro două de milioane pentru amândouă țările cu două scaune domnești. Dar acești bani poate erau cheltuiți în zadar. Populația săracă și rău administrată poate că se stingea mai rău decât astăzi și la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și instituții au fost sau au rămas adevărate simboluri ale Iașului și ele își leagă numele de Mihail Grigore Sturza. Vom numi: Grădina Copou, Obeliscul cu lei din grădina respectivă, Podu Roș din lemn, înlocuit cu unul din piatră, Palatul Ocârmuirii, Teatrul Nou de la Copou, Academia Mihăileană, Pompierii militari. După cum am văzut domnia lui Mihail Grigore Sturdza se impune și pe planul realizărilor medalistice românești de pionierat din epoca modernă. Alături de prima medalie realizată cu posibilități locale în anul 1838, sunt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
p. 120. După Enchiridion, Canonul 6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului sau prezbiterului să se deie pre sine în ocârmuiri publice; ci să se îndeletnicească în lucrurile bisericești. Deci, ORI SĂ SE SUPUNĂ a face aceasta, ORI SĂ SE DEPUNĂ; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, după dumnezeiasca poruncă"; Canonul 11 al Sinodului local din Constantinopol (861) stabilește
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și începătoria. Alta este lumească, pe care o a încredințat Dumnezeu împăraților și stăpânitorilor. Iar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et le pouvoir indirect, pp. 20-39. 15 Ibidem, pp. 23-24: "Nu este vorba aici, precum în doctrina puterii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
că își îndeplinea funcția de „vahmistru” cu foarte multă asprime. El fusese de multe ori silit să recurgă la pedepse drastice aplicate subordonaților săi. Drept urmare, aceștia, „fiind feciori de boieri, jăluindu-să la părinții lor, aceștia ar fi dat jalbă la ocârmuire arătând că el ar fi închipuind a lua tot escadronul și a porni în tâlhărie și asupra acestei pâri au priimit și giurământ, după care pe dânsul l-au supus închisorii". Se pare că acest complot al lui Ioniță Popovici
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
adevăratul scop al mișcării. Nu întâmplător în complot erau atrași oameni care mânuiaiu foarte bine armele. Multe legături între Ioniță Popovici și oamenii săi s-au realizat în timpul războiului rusoturc din 828-829. Nu jaful era obiectivul principal al mișcării. Dacă ocârmuirea ar fi considerat obiectivele complotului ca fiind fanteziste, nu ar fi inițiat măsuri atât de ample pentru prinderea celor vinovați. Autoritățile moldovene, imediat după arestarea celor din Iași, au trimis dispoziții severe ispravnicilor pentru a face cercetări în cuprinsul ținuturilor
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
o continuare a acțiunii cărvunărești. Conjurația „s-a sistisit din toate stările: adică boieri, neguțitori, trepte, lăcuitori...”. în luptă intrau și boierii pentru „binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat sistemă tirană, din care se naște: nedreptatea, vroința în parte, împilarea și nesiguranția în tot feliul”. O altă pricină era „rosieneasca protecsie” care s-
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
început în acel moment în Țările Române, alții reduc evenimentele din martie 848 la un simplu complot nereușit împotriva guvernării lui Mihail Sturdza, mai ales dacă se ține cont și de faptul că n-au fost implicate toate categoriile sociale. „Ocârmuirea lui Mihail Sturdza nemulțumise adânc toate straturile societății moldovenești și mișcarea ce se naște în Iași are mai mult caracterul unei protestări contra purtării Domnitorului decât una întemeiată pe idei nouă” . In martie 848, s-a răspândit un apel către
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
merite, precum și sporirea salariilor pentru a oferi „mijloace de o viețuire cinstită și neatâmată”35. Pedepsele trupești înjositoare trebuiau interzise. Sentințele tribunalelor urmau să fie publice, la fel ca și hotărârile Adunării Obștești. Se cerea ca „toate ofisurile slobozite de ocârmuire ” să fie supuse votului Adunării. în plus, fiecare cetățean avea dreptul de a adresa jalbe acesteia. O problemă avută în vedere era și ridicarea cenzurii, ce fusese instituită de către Mihail Sturdza, precum și formarea unei gărzi cetățenești „prin toate târgurile țării
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
nu au dat nici o garanție temeinică”. Petiția a fost înmânată prințului prin intermediul ministrului trebilor din lăuntru. Domnul s-a prefăcut că a primit treizeci și trei din punctele expuse în paginile documentului, respingând numai garda națională și dizolvarea Adunării. Dar, de fapt, ocârmuirea considera petiția drept un „complot pornit împotriva existenței sale”. Domul a trimis imediat trupe la casa logofătului Costachi Sturdza, dar acolo nu i-a găsit decât pe acesta și pe fiul său, Alecu. Capii mișcării au fost prinși în casa
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]