360 matches
-
punând sfărșit dinastiei Chosŏn, care condusese Coreea timp de 518 ani. Lupta de rezistență a avut loc sub diferite forme, de la sinucidere în semn de protest la rezistență armată. Prim-ministrul, Lee Wan-yong, care semnase tratatul de anexare, a fost ocărât instantaneu ca trădător de patrie, dar brutalitatea cu care japonezii au combătut toate formele de protest a făcut ca rezistența să aibă loc sub forme clandestine. Conform datelor japoneze, între 1907-1910 17.600 de luptători de gherilă coreeni au fost
Coreea în perioada ocupației japoneze () [Corola-website/Science/315256_a_316585]
-
Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii/ Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinei/ Părea că varsă lavă/ și chiar În clipa morții huliră cărturarii/ Cu fierea oțețită Îi adăpau străjerii./ Râdea În hohot gloata de spasmele durerii/ Și-L ocărau tâlharii .../ Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/ Și-adânc zbugnea durerea din inima-i de mamă/ Alături Magdalena, În lunga ei maramă/ Țipa văzând urgia ..." Preotul basarabean Alexe Mateevici apoteozează minunea și lumina sfintei Învieri În poezia "Hristos a
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
cele trei laturi erau roșii, iar castelul incendiat vuia ca un enorm cuptor de topitorie. După ce din flăcări nu mai rămase decât cenușa fumegândă și totul se sfârși, Nobunaga nu-și putu stăpâni lacrimile pentru soarta surorii sale. „Neghiobul!” îl ocărî el pe Nagamasa. Când toate templele și mânăstirile de pe Muntele Hiei fuseseră date pradă flăcărilor, odată cu viețile tuturor călugărilor și mirenilor de pe munte, Nobunaga privise neclintit. Acum, aceiași ochi erau plini de lacrimi. Măcelul de pe Muntele Hiei nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a acelora este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi, cînd vă vor ocărî și vă vor urmări și vor zice tot cuvîntul rău împotriva voastră, mințind, din pricina mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri" (Matei 5, 3-12). Din prima zi petrecută la Reduit descoperă la codeținuți o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și condamnați pentru că au încercat să pună mâna pe putere? Eu nu cred. Nu-i oare absurd să fugi cu atâta grabă de oameni care fac rău unui om, dar să ți-i faci prieteni 103 pe cei ce au ocărât pe Dumnezeu și să prăznuiești tu, care te închini Celui răstignit, cu cei ce L-au răstignit (se referă la iudei - n.n.)? Aceasta nu-i numai prostie, ci cumplită nebunie!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 5
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci să vă ocupați numai de-a mări numărul aderenților la partid pe cale legală. Asemenea să publicați imediat scrisoarea mea prin care arăt cauzele pentru cari suprim ziarul "Democrația națională", din cari cele dentîi sînt: I. Pentru că iarna trecută. a ocărât pe generalii Români cari au comandat dincolo de Dunăre. II. Pentru că în toate zilele ocărăște nu numai pe Rosetti și pe Brătianu, dar și pe întregul partid liberal național, a cărui principii politice sânt mai apropiate de principiile partidului nostru decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Asemenea să publicați imediat scrisoarea mea prin care arăt cauzele pentru cari suprim ziarul "Democrația națională", din cari cele dentîi sînt: I. Pentru că iarna trecută. a ocărât pe generalii Români cari au comandat dincolo de Dunăre. II. Pentru că în toate zilele ocărăște nu numai pe Rosetti și pe Brătianu, dar și pe întregul partid liberal național, a cărui principii politice sânt mai apropiate de principiile partidului nostru decât principiile tuturor celorlalte partizi. Cel puțin au cu noi această mare asemănare că sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ce n-ați tras într-o casă mai acătării, mai vrednică de voi și ați nimerit tocmai în cocioaba noastră (așa-i spune mama, când e necăjită: cocioabă) noi n-avem nimic decât ce vezi, ba oamenii ne mai și ocărăsc, parcă e vina noastră că tata s-a îmbolnăvit și a murit! În sat sunt case arătoase, așa, ca pentru îngeri ca voi... Ei, ei, ia-o încetișor! mi-a spus. Pe noi ne-a trimis Fiul Lui Dumnezeu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cu care își găsise nașul și să arunce naibii blestematul de șperaclu. De', când te smucește ața... Te omor cu mâna mea, cățea, boarfă fără căpătâi! Eu mă spetesc, ca un bezmetic, pentru tine, și tu..., tu... Insecto! Zdreanțo! Fufo! ocăra Vierme cu patos, pe când ușa se trântea din balamale, pe urmele zburdalnicului cuplu, Coco și Năică, care se hârjoneau și behăiau excitați, căprește, fugărindu-se la pas și chirăindu-se pe scări, în sus, grăbiți să nu se scape. Cărați
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și practicând o sexualitate ludică fără culpabilități. O asociație contractuală hedonistă care ne face să ne gândim la cea a epicurienilor din Cercul din Campania... Dacă gnosticii înșiși nu se reclamă niciodată de la filosofii materialiști antici, Irineu din Lyon îi ocărăște ca fiind indivizi care profesează filosofia lui Epicur și indiferența cinicilor... Atomismul nu li se potrivește defel gnosticilor care cred ca și platonicienii în existența sufletelor imateriale capabile de transmigrație, dar insolența asocială și imorală a discipolilor le-ar veni
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ci constituie unul din termenii-cheie ai textelor pornografice. De pildă, la marchizul de Sade: "Mă-nhață cu brutalitate și dă năvalnic la o parte vălurile care-i mai ascund nurii din care arde să se-nfrupte: rând pe rând, mă ocărăște... mă măgulește... O! ce tablou, Dumnezeule mare!" Justine ou les malheurs de la vertu 5, p. 30. "Cardoville nu poate să se țină la atâta deșănțare*. Văzându-și prietenul cu toate cele-n sus, vine să se ofere dezmățului său." Ibid.
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
care preiau numele, intrând prin aceste mijloace „în rândul boierilor cu dregătorie“. Boierii autohtoni, aflați în spatele acestui document, îșimanifestă indignarea față de această concurență manifestă, considerând că noii veniți „ne cinstesc“ dregătoriile achiziționate în acest mod, „iar neamul boierilor pământeni se ocărăște“. Concomitent, parveniții preiau dregătoriile, eliminându-i pe boieri de la o importantă sursă devenit. Această practică devine res pon sabi lă pentru toate „relele“ și stricăciunile pe care le-a suferit „patria“, mulți autohtoni molipsindu-se după exemplul acestor intruși. Din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri gă în gura mare în casă, în curte, în uliță, la cârciumă, în auzul tuturor. Iată părerea preotului despre acest lucru: „totdeauna și în tot ceasul îl ocărăște cu ocări urâte care este de rușine omului de a le auzi și a le spune dă să miră toată mahalaoa. Și nu numai către dânsul îl ocă răș te, ci că tre toată mahala oa îl ocărăș te.“ Indignarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mărturii. Chiar și o femeie nu poate fi de acord cu o astfel de atitudine. Baba Sanda susține că, prin comportamentul ei, Marica nu face decât să stârnească rumoare și necinste, de aceea a sfă tuit-o deseori „să nu-și ocărască bărbatul, că râd oamenii și șade rău“. Alte și alte amănunte vin să întregească portretul femeii, „să pișă și să spurcă în pat“, cur veș te și pe trece cu un flă cău, își blesteamă soțul, urându-i „să nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin botezul Duhului Sfânt, se face asemenea pruncilor din Evanghelie. „Deci care e lucrul pruncilor?” se întreabă textul. Și iată răspunsul: „Pruncul de se va bate, plânge și împreună cu cei ce se bucură cu dânsul, se bucură. Dacă va fi ocărât, nu se mânie; dacă va fi slăvit, nu se înalță. Dacă vor cinsti pe altul mai mult decât pe el, nu pizmuiește. Dacă vor lua ale lui, nu se turbură. Dacă vor lăsa lui puțin ca moștenire, nu știe, nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
împărțită Astfel că unii înlocuie pe alții la finele anului. Acolo muma păzește pe nevinovata copilă; Iar neînzestrată femeie bărbatul nu-și stăpânește Nici adulteriul cel neted nu turbur’a casei odihnă.” Cu toate că Horatius, mai mult în scopul de a ocărî moravurile corupte ale Romanilor timpului său, arată într-o așa frumoasă lumină traiul casnic al Geților (Dacilor), totuși trebuie să admitem că tabloul cel făcea el despre virtuțile gospodărești ale Dacilor era măcar până la un punct adevărat; de altfel, cine
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dezgoliți, n-avea totuși aerul triumfător, ci mai mult curios. Slăbea puțin strânsoarea, ca lucrurile să nu fie chiar atât de clare pe cât deveniseră, și ea începea iar să se zbată, să-l lovească, să-l scuipe și să-l ocărască după rânduială. Dacă vreun clasicist al agresiunilor sexuale l-ar fi întrebat pe Rică la ce chinuia fata în halul ăla (admițând că deținătorul secretului nu i-ar fi pocit pe loc mutra curiosului) probabil că răspunsul ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din grădină, pe rând , până când, clopotele încetează; după aceea, numără pomii și, de vor fi cu soț, se va mărita foarte repede. În Ajunul Crăciunului și în zilele următoare, omul trebuie să se ferescă să se certe sau să fie ocărât, fiindcă tot anul va fi în ceartă și ocară. Dacă vrei să-ți meargă bine tot anul, să nu lași lingura din mână la masa din seara de Ajun. Tot în această zi, nu e bine să dai foc din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Marinescu hotărăsc să se mute: „d. Georgescu de la 7 la 7-bis, În casele lui d. Marinescu, iar d. Marinescu de la 7-bis În casele lui d. Georgescu, la 7 simplu. Și... bucuria cucoanelor! Și ridică, și asudă, și sparge, și ocărăște, și drăcuiește și blestămă-Ți viața! Dar, În sfârșit, s-au mutat și dumnealor!”. Cheful de a se muta generează spectacolul derizoriu al schimbului de locuințe. Dar și acesta e un mod de a petrece. Și Încă bine. O altă formă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal magh. -ál. Reținerea verbului copulativ dintr-o expresie în care elementul omis are funcție de nume predicativ s-a petrecut, cu sprijinul derivării, în exemplul rom. a firui "a blestema, a ocărî" < fire[-ar] sau fire[-ai] [al dracului, al naibii, al răului], deci într-o imprecație redusă la verb. VII. 2.7. Regent verbal + determinant substantival Unele exemple românești de condensare a unor grupuri verbale de tip locuțiune din care a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
idem" + suf. -i; delătura "a da la o parte" < [a da] de lături "idem" + suf. -a; deochia "a dăuna sănătății sau succesului, bunăstării cuiva printr-o privire răutăcioasă" < [a fi rău] de ochi "idem" (v. DLR) + suf. -a; drăcui "a ocărî, a înjura" < [du-te la] dracu', [a trimite la] dracu' + suf. -ui; dupăci "a coase după ac" (v. FCLR I, p. 213) < [a coase] după ac + suf. -i; închiria "a da sau a lua în folosință temporară un bun mobil
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
într-una "idem" + suf. -i; pefuga "a goni, a fugări" (v. FCLR I, p. 214) < [a pune] pe fugă "idem" + suf. -a; rasoli "a face un lucru în grabă, superficial, de mântuială" < [a da] rasol "idem" + suf. -i; răuli "a ocărî, a blestema, a dori răul cuiva" < [fire-ai al] răului (v. ELR, s.v. delocutive) sau [a vrea, a dori cuiva] răul + suf. -i. În astfel de cazuri trebuie presupus că, în momentul creării noului verb, locuțiunea verbală originară și, implicit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
judecătorului ; ajung ucigași și osândesc pe Hristos ; Îl osândesc și cu gura lor și cu gura lui Pilat, spunând : „Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 25). Se năpustesc asupra Lui cu o furie oarbă și‑L ocărăsc ; Îl leagă și‑L târăsc ; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc ; Îl pironesc, Îl Înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n‑a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lor și cu gura lui Pilat, spunând : „Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei 27, 25). Se năpustesc asupra Lui cu o furie oarbă și‑L ocărăsc ; Îl leagă și‑L târăsc ; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc ; Îl pironesc, Îl Înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n‑a hotărât aceasta ; dar ei fac toate acestea de la ei ; ei sunt totul : și acuzatori și judecători și călăi. Nu I‑a fost batjoco‑ rit numai un mădular, ci tot trupul. Capul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]