355 matches
-
meu cei ce mă urăsc în zadar. Întăritu-s-au vrășmașii mei, cei care mă prigonesc pe nedrept. Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul meu... Râvna casei Tale m-a mâncat și ocările celor ce te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea... împotriva mea grăiau cei ce ședeau în porți și despre mine cârteau cei ce beau vin... Și mi-au dat spre mâncarea mea fiere și în setea mea m-au adăpat cu oțet". Și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
se adapteze la realitate recurgând la jocul cu păpușile, printre acestea găsindu-și oaza de liniște care s-o ajute să înfrunte lumea. Confruntarea cu realitatea dură nu este deloc ușoară: trăind într-o familie disfuncțională, ea își vede bunicul ocărându-și vehement cumnata, este martoră la bătăile pe care tatăl i le administrează mamei sale. Mai mult decât atât, este nevoită să-i servească uneori drept paravan mamei în timpul derulării unor tainice episoade erotice, după care este învățată de Dora
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
năpădește râsul. Totul e gri, muncitorii trec posomorați că întotdeauna, pe frunzele de nuc se citește lehamitea, unele păsări triluiesc tropare, altele doar deschid ciocurile a muțenie, iar pe mine mă podidește râsul. Din adânc se aude, surd, cum se ocărăsc cârtitele, copiii preoților își fac cruce cu limba, întreaga zidire scrâșnește că un depou. Numai pe mine mă îneacă râsul. Referință Bibliografica: Râsul / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor
RÂSUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352176_a_353505]
-
răsare steaua, iar după făgăduință vin înmiite săriri peste răsplată și definitivă uitare! A vorbi azi despre artista cu îngerul muzicii în ea, Aura Urziceanu, înseamnă a vorbi despre o cântăreață genială pe care, uitând-o, ar însemna să ne ocărâm propria inimă și proprii ochi, scăpând din atenție chemarea conștiinței. Neascultarea de conștiință, ochi și inimă, ce altceva poate să însemne decât destructurarea zidirii noastre spirituale? Magnifica Aura Urziceanu este artista patimilor și exaltărilor lăuntrice care iau drept uman adevărul
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
veniți acum dumneavoastră și îi certați, îi urecheați, îi puneți pe coji de nucă, ca pe niște copii neascultători! El, bietul creștin, căruia nu i-a mai rămas decât să înalțe o rugă către Dumnezeu, ca să stăvilească urgia, el este ocărât, pălmuit pe ecranele televiziunilor, și direct de către omul care, în cuvântul de învestire, vorbea despre modestie, înțelegere, despre acea politică pentru oameni și interesele lor. Tonul face muzica! Același lucru, același mesaj, domnule prim-ministru, se poate transmite în două
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
pentru că a refăcut toate podurile, era deja la cel de al doilea mandat, dar proștii, chiar dacă au creier, nu gîndesc nici măcar la nivelul unei găini ce scormonește toată ziua pămîntul cu ghearele în căutare de rîme. Madam Jorjet l-a ocărît mult timp de la înălțimea triumfătoare a podului că și-a făcut pod special din aluminiu iar dom' colonel îi ținea isonul susținînd că asfaltarea șoselei este un fel de captatio benevolente ca să-l alegem iar și iar și tot așa
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
datoria chiar cu riscul de a intra în conflictul cu mai marii săi și chiar de a fi depus din treaptă. De altfel acest lucru i s-a și întâmplat autorului nostru după cuvântul: „Fericiți veți fi când vă vor ocărî pe voi și vă vor prigoni, și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind pentru Mine. Bucurați-vă și vă veseliți căci plata voastră multă este în ceruri!” A doua virtute afirmativ-negativă este aceea de a nu avea ambiție
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
cei de pe ultima treaptă de la periferia societății? Dar dacă îi va respinge așa cum făceau ceilalți Rabini privindu-i cu dispreț și considerându-i ca loviți de judecata divină? Hotărând să-și asume riscul, ei călătoresc destul de greu pentrucă oamenii îi ocărau și alungau de frică să nu fie contaminați de lepră. Într-un târziu ajung în fața Profetului din Galilea, și cred că ei ca mai toți contemporanii lui Iisus rămân uimiți de simplitatea și umilința Sa, dar în același timp în
MARELE BINEFĂCĂTOR (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354044_a_355373]
-
Articolele Autorului Privind la disputele politice din jurul nostru, am remarcat sumedenie de acuze și devieri care nu fac bine nimănui, nici măcar lor, celor care le proferează. Ba din contră. În loc de adversari politici, au ajuns să se considere dușmani personali, se ocărăsc, se jignesc și se disprețuiesc copios cu un entuziasm demn de o cauză mai bună. Își caută sau inventează vicii pentru a-i denigra iar limbajul degenerează spre cel de cartier că mahalale apreciem că nu mai sunt. În loc să judece
CÂTEVA CUVINTE DESPRE POLITICHIA NOASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352736_a_354065]
-
ceruri îi răsucea mereu capul către cântăreața zărilor, până ce o voce, deslușită greu de către cel ce o auzea, începu să-i îngâne, ca un ecou îndepărtat, în urechi: “Gata cu ciocârlia, măi băiete! Pune mâna pe sapă! Că iar ne ocărăște brigadieru'...” - Bietu' tata!... Dumnezeu să-l ierte! se trezi rostind bătrânul, când se dumiri asupra vocii ce venea de departe spre copilul cel întârziat, mult prea întârziat în niște biete oase vlăguite de vremuri. Oase care, iată, trebuiau să poarte
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
fără nicio posibilitate de fugă. Imediat m-a prins de gulerul rochiei și aruncându-și basmaua din mână, mi-a tras câteva palme în același loc în care încasasem și de la fetele lui Gafton, cu puțin timp înainte. Mamaie mă ocăra, iar tataie se văieta, gândindu-se că Dumnezeu îi ocrotise în ziua aceea. Numai eu, cu ochii măriți de frică priveam când la unul când la altul. Înțelesesem că mamaie îmi observase lipsa după ce trecuseră țiganii și speriată alergase în urma
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
Într-o secundă am tras un țipăt că, de data aceasta Nicu, speriat, mi-a întors spatele și a fugit de îi scăpărau picioarele. Din ce el se îndepărta, eu urlam și mai tare, când am auzit-o pe mamaia ocărându-l pe Nicu, după care, fără să clipesc, m-am lăsat dusă pe sus, de mâinile ei. -Dar-ar boala în sămânța ta și a lui! Cine o să te spele acum, crezi că eu am timp de prostiile tale? Nu ai
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
am constatat că uitasem să activez unul dintre cele două cipuri din capul fostului puști, Făcuse o școală tehnică pentru utilaje agricole, era consilier la primărie, ricica mâna și lua bani, dar mă striga în nopțile cu lună și mă ocăra că nu l-am ajutat să fie ce și-a dorit. Soția mea nu înțelegea cum un asemenea individ care vorbea cursiv, și asta fiindcă parte din cipul meu funcționase, dar picase prima dată bacalaureatul, era aerian cam în toate
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri”! (Matei 5, 3-12). (Cf. Ieromonah Hrisostom Filipescu - Râsul este mai bun decât orice
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
ca aceasta. Mare-i fu mirarea femeii când văzu că, de la poartă, câteva umbre de trupuri o zbughiră pe drum în jos, iar dinspre ușa chilerului doar o singură momâie se grăbea să sară gardul. A doua zi, după ce-l ocărî bine pe Ion că umbla ca strigoiul prin sat și c-a lăsat-o singură în calea tâlharilor, începe a se mira asupra felului în care s-au purtat hoții de azi-noape ... Că mai mult au hodorogit decât au furat
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
Să luăm Crucea. Este greu, atât de greu, încât este posibil să cădem de mii de ori pe acest drum al crucii. Să fim zdrobiți de greutatea ei, mai ales că nu lipsesc cei ce ne biciuiesc pe drum, ne ocărăsc și își scuipă ura adunată în inimă asupra noastră, numai pentru că am ales să Îi urmăm Domnului Iisus Hristos. Dar fie și căzând de mii de ori, Domnul va fi acolo să ne ajute. Esențialul în aceste clipe este să
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
propria sa extindere. - Dacă arta nu deschide o fereastră spre Dumnezeu, nu-și atinge scopul - Începeți ziua alungând orice urmă de gând rău sau resentiment din mintea și din inimile voastre - Cine te clevetește astăzi, mâine te va disprețui și ocărî - Universul este aidoma unui super computer care înregistrează tot ce este legat de viața și evoluța sa - Omul este măsura tuturor lucrurilor - Darurile primite de oamerni de la Dumnezeu și nedescoperite, mor odată cu aceștia - Dacă nu dăm de lucru mâinilor noastre
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360635_a_361964]
-
jos, Mi-ai zis că n-am ce căta. Am sunat din nou la ușă, Căci voiam să te colind. Aveam sânge pe mustață, Dar tu m-ai luat la harță... Voiam să te strâng în brață, Dar m-ai ocărât, în față, Aruncând în ochi cenușă. Am plecat atât de trist... Erai ultima speranță! M-am uitat pe geam, în casă, Tare mai erai frumoasă! Am vrut să apăs pe clanță... Primeai daruri, bucuroasă, Eu strângeam la piept un Crist
AM BĂTUT LA UŞA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360702_a_362031]
-
dacă fiul sau fiica noastră și-ar uita acasă un obiect, după care să comparăm cu cea pe care am avea-o în cazul în care un prieten uituc ar face același lucru. Puțini dintre noi s-ar gândi să ocărască un adult cu tonul care este de obicei folosit cu copiii: Ce este în neregulă cu tine? De câte ori să-ți spun să te uiți în jur după lucrurile tale înainte să pleci? Crezi că n-am altceva mai bun de
Data viitoare când vei mai țipa la copilul tău „obraznic”, imaginează-ți cum reacționezi când șeful tău ridică tonul într-o ședință () [Corola-blog/BlogPost/338719_a_340048]
-
pe pătureici. Eu am ațipit în câteva secunde. Visam că venise ursul la oi, că-i dădeau câinii roată. Am tresărit. Câinii lătrau aievea, dar nu la urs. Ca din senin, pe buza prăpastiei apăruse un om. Nea Ioniță a ocărât câinii. Am observat că bărbatul avea pantofi cusuți cu sârmă și că ținea în mână o biblie fără cruce pe copertă. - Mă uomule, cum hiriș agiunsăș aci? Străinul a zâmbit, și-a tras câteva clipe sufletul. - V-am văzut de
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
Da acolo în satul acela puțini bărbați erau, că muriseră la război. El, de aceea e rănit, că a reținut armata sovietică să nu înainteze și să ocupe România. Și oamenii au început pe mine a mă ablendui, a mă ocărî, a mă stuchi, a mă bătea. Chiar mă băteau femeile de acolo. Uite, noi te plîngem și te jeluim și tu ce-ai făcut, ne-ai omorît bărbații?! A trebuit să scriu în sat. În Condrătești, la mama, să ceară
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
zăpezii să-i facă flori de gheață, apoi o ducem sub fum de lumânare, pe care să picure ceara. Iertării și toleranței. De ce, Doamne, omul simte tot timpul dorința de a vicleni prin cuvinte? Nu ca să facă rău, nu să ocărască, ci din plăcerea de a mângâia cuvintele într-o țesătură de idei neașteptată, aruncată pe hârtie ... De ce mă simt adesea pom neroditor și mă tem că va sosi vremea tăierii, dar nu mă sperii, nu țip, nu plâng, dimpotrivă, caut
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
În final totul se termină ca și în prima lui căsătorie, Paraschiva fugi cu copilul, el se duse după ea ca turbat de furie la părinții ei acasă. În momentul când el intră în curte Paraschiva îi ieși în cale ocărându-l în toate felurile, acum nu mai avea în față sa o victimă ce se ascundea de el ci una agresivă ce dacă ar fi putut l-ar fi lovit. El făcu greșeala și îi dădu o palmă, ea strigă
POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
-
se scoale și îl sprijini până la pompa de apă unde Virgil se spălă mai bine de sângele ce continua să-i curgă din nas. De asemenea îi dădură un prosop cu care se șterse, în tot acel timp Paraschiva îl ocăra continu, nu tăcea deloc, după care Fedea o opri cu un gest poruncitor spunându-i: ,, Haide gata ajunge că ne aud vecinii, iar tu Virgil înainte de a pleca promite-mi că nu te mai atingi de soră-mea, oriunde ai
POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
-
care a constituit sursa bibliografică autentică și de referință, în vederea elaborării acestui material, alcătuit din treisprezece paragrafe (obiecții sau observații): Prima observație Sunt unii oameni evlavioși care, neștiind Scripturile, atunci când văd un creștin împărtășindu-se frecvent , îl împiedică și îl ocărăsc, zicând că acest lucru este al preoților: "Dacă vrei să te cumineci frecvent, fă-te și tu preot!" Acestora le răspundem nu cu cuvintele noastre, ci cu cele ale Sfintelor Scripturi, ale Sfintelor Sinoade și ale Sfinților Dascăli ai Bisericii
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]