20,273 matches
-
de lovituri de bici pentru "desfrânați" (Coran, 24:2), 80 de bice pentru cei care le învinuiesc pe femeile cinstite și apoi nu pot veni cu patru martori (Coran, 24:4 ), tăierea mâinii pentru hoți (Coran, 5:38) ș.a. Publicul occidental trebuie să înțeleagă, însă, ca în rândul musulmanilor există un suport popular consistent pentru aplicarea Șaria. Spre exemplu, din două sondaje, efectuate de Național Centre for Social and Criminological Research și de Gallup Organization, rezultă că majoritatea egiptenilor (96,2
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Islam. La întrebarea ce disprețuiesc cel mai mult la Occident, răspunsurile cele mai frecvente au fost: promiscuitatea culturală și sexuală și corupția morală. Într-un fel, așa cum am opinat și în cazul generației a doua de imigranți musulmani din țările occidentale, si in cazul celor din țările musulmane radicalizarea pare să se facă tot în căutarea satisfacerii nevoilor de pe treptele superioare ale piramidei lui Maslow, pe stindardul radicalismului islamic scriind, în afară de "Șaria", " Noi vrem respect". Islamismul a fost definit că o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
uk.reuters.com/article/2015/11/18/uk-france-shooting-accomplice-exclusive-idUKKCN0T62ET20151118 (accesat pe 19 noiembrie 2015 8 Există încă suspiciuni în legătură cu identitatea unora. 9 O estimare din iunie 2014 arată că ar fi vorba de aproximativ 3.000 de luptători proveniți din țări occidentale: Richard Barrett, "Foreign Fighters în Siria", iunie 2014, http://soufangroup.com/wp-content/uploads/2014/06/TSG-Foreign-Fighters-in-Syria.pdf (accesat pe 12 noiembrie 2015). După alte estimări, ar putea fi vorba de un număr între 3.400 și 5.000 de occidentali
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o dezvoltare interesantă a semnificației politice a principiului teologic analogia entis, și implicit a rupturii pe care a produs-o teoria lui Copernic, apare la Jacob Taubes în două lucrări scrise către sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50: "Escatologia occidentală", respectiv "Teologia după revoluția copernicană"2. În orice caz, pare să nu fie deloc întâmplător faptul că primele critici intelectuale ale totalitarismelor politice (nazist și stalinist, în înțelegerea Hannei Arendt) apar din orizontul existențial, mai precis al personalismului. Dacă în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1 A se vedea, de pildă, Radu Preda, Comunismul. O modernitate eșuată, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009, 368 p. 2 Jacob Taubes, Teologia după revoluția copernicană (trad. Andrei State și George State), Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2009, 100 p; Jacob TAUBES, Escatologia occidentală (trad. Maria Magdalena Anghelescu), Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2008, 286 p. 3 Gregory Vlastos, Credința creștină și democrația (traducere, postfața de Nicolae Drăgușin), Ed. Rațio et Revelațio, Oradea, 2015 (aflat în curs de tipărire) 4 Robert C. Tucker, Philosophy and Myth
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
occidentalii românii primesc salarii foarte mici. Dar, dacă le pierd și pe astea, ce se vor face ei? Crezi că își vor spune “he-he, noi am trecut deja prin asta!” și se vor uita sfidător și mândru la frații lor occidentali?! da click pe nume, mai sus - dovezi extraterestre, mărturii cutremurătoare din 21 decembrie 1989, durerile și suferințele românilor, anti țigani, anti unguri, amploarea crimei organizate, latura gay a lui adrian nastase, cum încearcă unii prin viruși să ne reducă numeric
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
fost ele cândva clare. De multe ori sunt oportunități (momentane) sau teorii scolastice fără legătură cu situația din teren. Cum poate fi de stânga un dictator comunist care e de fapt patronul tzarii sale? Cum poate fi liberal un magnat occidental care-și donează cea mai mare parte din avere organizațiilor umanitare. Rămâne doar viitorul apropiat că criteriu pentru catalogarea stânga/dreapta a unei strategii/mentalități care se desfășoară pe o perioadă de timp mai întinsă . Și se comite astfel eroarea
Un capitalist cu fata umana by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82932_a_84257]
-
să mă întorc în țară, am oameni pe care mi-e dor să-i revăd și proiecte pe care vreau să le duc la capat. Nu ignor avantajele unei piețe în tranziție, în care totul e de făcut, în comparație cu piața occidentală, unde totul pare să fi fost făcut deja. Dar nimic din toate acestea nu reușește să-mi prilejuiască un raport afectiv cu Bucureștiul. Oricât mi-ar placea acest oraș, nu știu încă să-l iubesc și, cu atat mai putin
De ce n-am nici un dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82949_a_84274]
-
pe partenerii tăi de dialog și să le explici circumstanțele... nu este vorba de o poziție defensivă, sau umilă... ci de una obiectivă, rațională. Comentările tale sunt pripite și aștept că ele să se maturizeze, să devină obiective în sensul occidental al cuvântului, adică raportat la niște valori care sunt valabile în Europa și nu în România. Te rog să fi conștient de poziția pe care o ai în mass media și în societate, poti la fel de bine să surprinzi oamenii cu
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
dileme morale pe această temă: no volare Resurrection! Volare Circo Loco! “A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paștilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferențelor de data între bisericile occidentale și orientale; reformă ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eșuat.” Wikipedia dixit.
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
Epoca Luminilor de către filosoful scoțian David Hume (1711-1776), si dezbătută apoi extins de Immanuel Kant (1724-1804). Anume faptul că percepția lumii sau „ordinea senzorială” pe care o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
oare, pentru insuficientul roman politic, pentru istoria trecând pe deasupra epicii? Ei bine, cred că aici e vorba de o istorie la scară mică, de felul cum niște evrei relativ bogați și cu idealuri banale suportă deportarea, moartea, exilul sau prosperitatea occidentală, sau felul cum arată un evreu comunist, sionist sau dușman de clasă și la acest capitol autorul înregistrează un succes cu personajul său Ariel, prietenul cel mai bun al naratorului, care evoluează, de la fiu de impiegat ceferist, prin statutul de
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
avangardă, însă într-un moment și un loc nu foarte propice libertății în felul în care o înțelegea Ionescu. Note și contranote e o carte extrem de interesantă nu doar pentru exegeții dramaturgului, dar și pentru dezbaterea de idei din Europa occidentală a perioadei imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Eugen Ionescu e un înotător împotriva curentului, care curent e stîngist, populist, sociologizant, ideologizat. Autorul lui Macbett nu numai că refuză să scrie așa cum i se recomandă și să creadă
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
amuză obstinația lor de a insista că respectivele volume sunt "distributed by Columbia University Press"! Sonoritatea aparte a editurii new-yorkeze o fi făcut ravagii între semidocți, dar ea nu poate înșela pe cineva cât de cât familiarizat cu sistemul editorial occidental. Transpus în realitate românească, o astfel de împăunare ar suna în felul urmtor: "Cartea a apărut la editura X, dar e vândută prin librăriile Humanitas!" Mult mai interesant e un alt titlu care, cel puțin mie, îmi oferă o explicație
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor asupra patrimoniului propriu. Chiar dacă toate aceste informații, mai mult sau mai puțin explicite, se regăsesc în textul și în subtextul expoziției Zestrea
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
monștri industriali etc. în schimb, el e dispus să demisioneze dacă nu vom fi admiși în N.A.T.O. Să fim serioși! Subliminal, el induce ideea c-ar avea un cuvânt de spus în ceea ce decide sau nu decide forța militară occidentală. Dl Năstase nu mai e ascultat nici în propriul partid, cum o să fie ascultat la Bruxelles?! În cealaltă tabără, Ion Iliescu are, cu siguranță, mari probleme nu cu administrarea prezentului, ci cu a moștenirii ce-o va lăsa. Toate semnele
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
din roman se desfășoară la Londra, deși ceea ce fac ori spun personajele nu are nici o legătură cu adevărata stare de lucruri din această metropolă, având de fapt loc o transpunere a situației ante și postdecembriste din România într-un spațiu occidental, în acest fel subliniindu-se absurditatea a tot ceea ce s-a întâmplat și se mai întâmplă în spațiul carpato-danubiano-pontic. Pe de altă parte, se face aluzie la o realitate apărută după 1989 și anume la puhoaiele de români plecați să
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
bizar (la tot pasul) amfibologic, pomenește de Ph. Lejeune (distincția autor-narator), de informanții spațio-temporali (R. Barthes), de dubla viziune a lui Pouillon, par derrière și avec, în concluzie, M. V. Buciu aderă la un tip de analiză literară după un model occidental avansat. Al Săndulescu, istoric literar, cercetător științific principal, doctor la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", a publicat un studiu monografic despre Liviu Rebreanu în 1976. Mongorafia de față se concentrează asupra romanului Pădurea spânzuraților. Accentul este pus
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
de Istorie) sau un plan de urmărire informativa a foștilor deținuți politici și a familiilor lor și programe de măsuri pentru limitarea numărului celor care ascultau posturi de radio străine sau a celor care cereau azil politic la ambasadele țărilor occidentale. Așa cum și-a propus de la început, Banalitatea răului..., ca și Securiștii partidului, e o culegere de documente - care suplinește inerția CNSAS-ului, dar nimic mai mult. Evident, chiar selecția documentelor e o formă de analiză, insă adevărată dezbatere ar trebui
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text, cu rare panoramări, autorul preferînd stabilirea unor filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală unor mai atente decelări a tendințelor și a direcțiilor în dramaturgia românească - cu o excepție notabilă: integrarea teatrului lui Teodor Mazilu în direcția teatrului satiric din anii '70. Chiar și așa, o inițiativă critică onestă care să ia în discuție
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
i se atribuie un nume cu sonoritate italienească. Dacă Pașadia își trage numele de la o cetate orientală, cel al străbunicului - ne spune Barbu Cioculescu (Barbu Cioculescu, Studiu introductiv la Mateiu Ion Caragiale, Opere, Editura Național, București, 2001) - ascunde o poveste occidentală petrecută în anul 1814. Bartolomeo Pergami, Bergami în engleză, a fost curierul reginei Marii Britanii, Carolina de Brunswick, acuzată de legături pe care rangul nu i le permitea cu acest personaj seducător venit la curte. Povestea e și cea a străbunicului
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
omor", în timp ce Pașadia abia sugerează ideea de crimă. Cum nu știm mai nimic despre el, l-am putea bănui pe Povestitor stăpînit de curiozități balcanice, săpînd după trecutul lui Pașadia, în nici un chip însă în ipostază de detectiv de roman occidental. Și nu e vorba de o prejudecată de lectură, ci de căile pe care romanul le lasă deschise către libera speculație. înlăturînd încă o dată ipoteze neverificabile și speculații, să aducem în față textul cu propriile contradicții, într-o manieră poate
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
în inima unei case prin excelență apusene?) dintre saloane se află portretul străbunicului. Dacă va reuși cititorul să-l vadă și pe primul dintre Măgureni așa cum i-l prezintă Povestitorul, după chipul apusean al lui Pașadia, atunci Bergami va suna occidental, dar nu fals, căci surpriza sonoră e anticipată vizual. Prima imagine a lui Pașadia în roman e interpretarea, citirea semnelor de pe chipul său de către povestitor: "Ce frumos cap avea totuși! într-însul ațipea ceva neliniștitor, atîta patimă înfrînată, atîta trufie
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
însă încerca un joc: să vadă nu doi Măgureni în scena din salonul împodobit al casei lui Pașadia, ci unul singur, așa cum îi arată chipul și cum îi vede Povestitorul. Simetria simplă formulată la început (nume oriental - port apusean, nume occidental - port levantin) se topește în echivoc. Același gest, același chip sînt, în același timp, profund balcanice și profund opuse balcanității prin ținuta lor apuseană. Sau, pe rînd, balcanice și apusene, fără a schimba însă nimic. în fond același chip, cînd
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
puterea a decis să-și medalieze ambasadorii. Pentru care merite? veți întreba. Vă întrebați degeaba. A devenit România o țară plină de interes pentru lumea civilizată? Au dispărut, în urma eforturilor depuse de diplomați, deprimantele articole de pe pagina întâi a ziarelor occidentale despre copiii români bolnavi de SIDA, despre cerșetorii rromi sau despre prostituatele din țara Ilenei Cosînzeana? Prin perpetuarea imaginii de țară sălbatică, scoțând damfuri totalitare, prin felul în care arată clădirile ambasadelor și prin prestația jalnică a reprezentanților oficiali, România
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]