308 matches
-
G. Hofstede, prezentată în lucrarea Consecințele culturii, apărută în anul 1980. În capitol se fac referiri la rolul diferențelor culturale în mediul de afaceri și negocierile politice. La finalul capitolului sunt pezentate câteva analize culturale aferente proceselor de modernizare și occidentalizare. Capitolul nouă, „Sexul și comportamentele sociale”, include aspecte legate de stereotipurile care ciculă pe tema femeilor și bărbaților. Sunt explicate forme ale evoluției speciei umane și formării în femei și bărbați a unor trăsături distincte, puternic încurajate de mijoacele mass-media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1. Să fie oare vorba despre o retractare? Să fi intrat și Kogălniceanu În tabăra „tombaterelor”, după ce va fi susținut idealuri „bonjuriste”? Nici pe departe. Doar că, În această etapă, „mulți dintre aceia care pot părea azi drept pionieri ai occidentalizării se descoperă cu pricipii conservatoare. Deci Încă de la Început se disting liniile liberalismului și conservatorismului, ale modernismului și tradiționalismului”2. Cel care cartografiază cu atâta limpezime Întortocheatele drumuri ale Începuturilor vremii moderne la noi este G. Călinescu. Dacă la Început
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
condamnă la orizontalitate. Este clar că C. se desparte aici de toată tradiția românească, se desparte (aproape programatic) de Blaga, dar și de cei mai mulți dintre colegii săi de generație. Este de partea formelor fără fond (în sensul sincronismului lovinescian), preconizează occidentalizarea rapidă, saltul istoric, fanatizarea sufletului românesc, cultul forței, distrugerea infecundei democrații și impunerea dictaturii populare, indispensabilă în cadrul culturilor mici: „Ea este singurul mijloc prin care ei își pot înfrânge inerția [...]. Orice soluție am căuta pentru România, este imposibil să o
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul („disoluție dezastruoasă a tradiției”), revista militează pentru revoluția „naționalismului integral” și pentru „continuitatea firească a duhului românesc” (Septimiu Bucur, Pentru o tradiție dinamică). Comentariul
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
Hristos, mediu mixt și prin aceasta incendiar, creștinismul își datorează forța propulsivă tocmai mixturii culturale: nici iudaică, nici grecească, ci la răscrucea celor două tradiții. Această încrucișare l-a salvat pe Mîntuitor. Adepții săi au scăpat de îmbătrînirea sectară grație occidentalizării, fără îndoială involuntară, a unui mesianism printre altele oriental. Diaspora evreilor grecizați, supranumiți "eleniști", cu Ștefan în frunte, vînați de Ierusalim pentru sfidare, a permis mesajului original să se răspîndească în Siria, în Samaria, în Cipru. Acești învinși au avut
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și geografia, fiecare pot juca un rol crucial.401 Iar, adăugăm noi, democrația nu poate exista fără un nivel de prosperitate. Ceea ce încearcă Asia este un model de modernizare care să nu fie, în același timp, și un proces de occidentalizare (sau să fie cât mai puțin). Asia vine din istorie cu valori diferite, pune un accent special pe ceea ce a însoțit evoluția ei în timp. Nu atât valorile occidentale sunt puse sub semnul întrebării, ci mai ales flagelurile sale (subproletariatul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează în fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bună măsură întreținută și datorită dificultății de măsurare a acestor aspecte. În privința primului punct remanent al dezbaterii, el se cuvine judecat în termenii distincției de substanță dintre „modernizare” - grupând aspectele materiale, civilizaționale, aferente dimensiunilor tehnologică și economică ale globalizării - și „occidentalizare” (denumind aspectele spirituale, non-materiale - mai ales culturale - legate de ideile, valorile și credințele propagate global din direcția Occidentului, dar întâmpinând o rezistență acerbă în interiorul culturilor non-occidentale). În raport cu această distincție, anvergura globală a modernizării este cvasiunanim acceptată de autorii din literatura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de specialitate. În schimb, părerile pe marginea dimensiunilor non-materiale ale globalizării sunt împărțite între pe de o „conversaționaliști” și „culturaliști”. Autorii primei grupe sugerează dezvoltarea graduală a unei societăți internaționale și a unei culturi globale, ceea ce nu înseamnă însă impunerea occidentalizării la nivel global, ci emergența unei culturi plurale de tip hibrid în care se recunosc distinct elementele specifice ale fiecărei națiuni, religii sau civilizații, într-un spirit de „ecumenism cultural”. O versiune a „conversaționalismului” o constituie așa-zisa paradigmă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
manieră proprie, astfel încât fiecare dintre aceste grupuri continuă să producă o expresie și o identitate culturală proprii, rearticulate în întregul global. Diametral opus, paradigma „culturilor tari” accentuează rolul instituțiilor de stat și sugerează prezervarea reactivă și accentuarea frontierelor etno-culturale împotriva occidentalizării, în contextul unei implicări din ce în ce mai pronunțate a statelor-națiune în chestiuni fie și numai tangențiale domeniului cultural, precum educație, familie și politici de sănătate. Cea mai cunoscută versiune a paradigmei „culturilor tari” îi aparține lui Samuel P. Huntington (1998), a cărui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul internațional este fragmentat multipolar (polii și totodată principalii actori fiind civilizațiile) și că identitatea civilizațională determină tiparul manifestărilor coezive (intracivilizațional) și conflictuale (intercivilizațional) de după perioada „războiului rece”. În acest spirit, rezistența locală la occidentalizare este sugerată de exemplul plastic al atentatorilor islamiști sinucigași care beau Coca-Cola, dar ard în continuare, cu fiecare ocazie, steagul american și atacă ținte occidentale - ei au acceptat aspectele materiale ale globalizării, modernizarea, dar se opun vehement occidentalizării, cu aspectele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
locală la occidentalizare este sugerată de exemplul plastic al atentatorilor islamiști sinucigași care beau Coca-Cola, dar ard în continuare, cu fiecare ocazie, steagul american și atacă ținte occidentale - ei au acceptat aspectele materiale ale globalizării, modernizarea, dar se opun vehement occidentalizării, cu aspectele ei culturale, morale și spirituale. Un alt punct major al dezbaterii pe marginea globalizării îl constituie aspectul ei cronologic, mai precis, delimitarea ei temporală. În perspectiva hiperglobaliștilor, momentul de sfârșit al „războiului rece” a marcat trecerea într-o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din punct de vedere istoric și corelat expansiunii capitalismului, procesul globalizării a intrat într-o etapă fără precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale - elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
preferat regionalismului? Este posibilă - și totodată dezirabilă - agregarea la nivel global a unui set minim de valori culturale comune? Înseamnă globalizarea pace și stabilitate, iar localizarea - conflictualitate? Cât de solidă este și ce implicații posibile are distincția dintre modernizare și occidentalizare? Ordinea mondială - concepte și perspective Daniel BIRÓ, Stanislav SECRIERU Conceptul de ordine mondială Studiul ordinii mondiale ocupă un loc important în teoria relațiilor internaționale, deoarece se axează pe afirmarea și schimbarea tiparelor de interacțiune dintre entitățile politice pe arena mondială
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
explicații largi ale mediului În care s-a format și s-a manifestat partidul comunist: Într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, În care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile pe termen mediu și lung. Cum scrie autorul: „Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asemenea acțiune implică „orientarea [...] spre Orient, adică spre noi înșine”. Dat fiind că „moștenim un pământ răsăritean și părinți creștini” de rit oriental, argumentează el, „soarta noastră se cuprinde în aceste date geo-antropologice”. Redeclarându-și poziția antioccidentalizantă, doctrinarul ortodoxist susține că „occidentalizarea”, „nihilismul occidentalizant” ar însemna „negarea posibilităților noastre creatoare”, „negarea principială a unei culturi românești” și, implicit, „acceptarea unui destin de popor născut mort”. Prin adoptarea autohtonismului drept principiu de temelie, tradiționalismul „Gândirii” - precizează Crainic - continuă sămănătorismul, dar îl redimensionează. „Sămănătorul
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
fie nici necesare, nici posibile într-un societate organizată politic într-un regim democratic. Modernizarea începută în secolul al XIX-lea este înlocuită, după primul război mondial, de o nouă tranziție, declanșată de urmările războiului. Sistemul politic suferă o nouă occidentalizare masivă, ca urmare a aplicării principiilor wilsoniene privind democrația. Constituția din 1923 organizează politic România într-un sistem de instituții de tip occidental și net mai democratice decât cele anterioare. Înglobarea Transilvaniei - mai urbană, mai educată, mai industrializată și mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
moderne de management - în economie. Privită din această perspectivă, România se modernizează într-un ritm ridicat, achiziționând caracteristici care o despart de Vechiul Regat. În același timp însă, o nouă tranziție spontană pare să o îndepărteze de obiectivele declarate ale occidentalizării în același fel în care acest proces avusese loc în etapa anterioară. Noile instituții democratice - atât de frumos descrise de Constituție - funcționează cu sincope, iar democrația continuă să existe în interiorul unui stat puternic centralizat și relativ autoritar. Economia de piață
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost un alt tip de tranziție, și el va fi discutat ulterior. Dar tranziția postcomunistă către civilizația occidentală are, după cum am văzut, aceeași particularitate de a dezvolta trăsături contradictorii ale societății românești în raport cu cele ale lumii occidentale. Întrebările fundamentale ale occidentalizării României În fața unei atare perspective, trebuie să ne punem o serie de întrebări. Prima ar fi aceea dacă, cumva, se poate și altfel? Răspunsul imediat, precum că orice societate, datorită particularităților sale istorice, este diferită de oricare alta poate fi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lucru implică cheltuieli cărora pur și simplu nu le poate face față; pe termen lung, implică deposedarea de pământ și proletarizarea a 2-3 milioane de actuali „gospodari” agricoli. Chiar și pentru intelectualii români, cei mai înfocați susținători ai integrării europene, occidentalizarea „excesivă” a societății românești poate constitui o amenințare la adresa unor privilegii de prestigiu, statut, putere și chiar venituri, pe care le obțin cu mai mare ușurință prin evocarea unor realități interbelice - sau chiar comuniste - decât prin reorganizarea activităților intelectuale după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drenarea resurselor naționale de către Capitală și un număr mic de orașe superior occidentalizate. Decalajele de dezvoltare regională au produs deja nemulțumiri consistente în provinciile istorice și în diverse regiuni ale țării, iar faptul că acestea se vor accentua în cazul occidentalizării cu prioritate a marilor centre urbane nu este de natură să încânte majoritatea populației țării, adică a electoratului. Un fenomen mai puțin studiat - dar ușor de evidențiat - este că, pe măsură ce se occidentalizează, prin restructurare, economia românească tinde să se restrângă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
manifeste - lipsa de asigurări sociale, de asigurări de sănătate, condițiile de muncă foarte grele etc. - și este puțin probabil că această parte a populației va accepta fără reacții politice și sociale semnificative o îngreunare a situației proprii ca urmare a occidentalizării în continuare a economiei și societății românești. Nu în ultimul rând, occidentalizarea conduce la tensiuni sociale semnificative în toate acele domenii în care presupune schimbări culturale și ideologice în contradicție cu cultura și ideologia cotidiană dominantă. Modificarea radicală a atitudinii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
foarte grele etc. - și este puțin probabil că această parte a populației va accepta fără reacții politice și sociale semnificative o îngreunare a situației proprii ca urmare a occidentalizării în continuare a economiei și societății românești. Nu în ultimul rând, occidentalizarea conduce la tensiuni sociale semnificative în toate acele domenii în care presupune schimbări culturale și ideologice în contradicție cu cultura și ideologia cotidiană dominantă. Modificarea radicală a atitudinii statului față de minoritățile de orice fel - etnice, lingvistice, religioase, sexuale, culturale etc.
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
minorități - maghiarii și rromii, homosexualii, catolicii și cultele protestante etc. - au trezit, din partea categoriilor majoritare, reacții de respingere care au ajuns până la nivel politic. Această lipsă de perspectivă a unor mari categorii sociale ale actualei societăți în tranziție în condițiile occidentalizării societății românești - cel puțin prin continuarea proceselor de occidentalizare deja inițiate - ridică întrebarea legitimă cu privire la categoriile sociale care reprezintă baza socială a unei astfel de occidentalizări. Întrebarea cu privire la dezirabilitatea occidentalizării României se pune în primul rând în termenii identificării acelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
etc. - au trezit, din partea categoriilor majoritare, reacții de respingere care au ajuns până la nivel politic. Această lipsă de perspectivă a unor mari categorii sociale ale actualei societăți în tranziție în condițiile occidentalizării societății românești - cel puțin prin continuarea proceselor de occidentalizare deja inițiate - ridică întrebarea legitimă cu privire la categoriile sociale care reprezintă baza socială a unei astfel de occidentalizări. Întrebarea cu privire la dezirabilitatea occidentalizării României se pune în primul rând în termenii identificării acelor grupuri și categorii sociale pentru care consecințele sociale, economice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]