345 matches
-
pe pământ sunt experiențe luminătoare// Ce li se întâmplă pietrelor, întâmple-mi-se și mie// Când privești piatra ea își dobândește libertatea". Memorabile sunt parabolele despre esența scrisului și a scriiturii, despre litere care atceva n-ar fi decât un "Ochean care-i apropie pe cei morți de cei vii", altfel spus:"Litere, litere, ridicându-se acum din creier/precum păsările de pe oglinda unui lac/penajul lor sfâșie ceața ochiului meu turmentat/precum ar ridica o pânză de pe obrazul unui mort
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
de sus, panoramic întregul tablou, apoi regizorul întoarce pe dos imaginea. Astfel, prin acest efect absurdist-suprarealist, avem dintr-o dată imaginea unui oraș de-a-ndoaselea, așa cum Max Blecher survola o întreagă lume printr-o lentilă roșie, o lume sangvină sau printr-un ochean întors. Sfârșitul ne prezintă același survol, numai că de data aceasta în centrul tabloului se află un aurolac care dirijează funambulesc traficul enorm învârtindu-se ca o sperietoare de ciori bătută de vânt în mijlocul vârtejului amețitor de mașini. Filmul lui
Bucureștiul după șoferi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7794_a_9119]
-
dintre care înstrăinarea n-a lipsit, gândul întoarcerii definitive acasă nu i-a însuflețit foarte puternic pe scriitorii desțărați. Abrevieri: Cazaban, C: Captiv în lumea liberă: Theodor Cazaban în dialog cu Cristian Bădiliță, Cluj, 2002; Constantin, D: Ilie Constantin, Dublul ochean, București, 2000; Dumitriu, P: George Pruteanu, Pactul cu diavolul: șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Goma, J 1, 2, 3: Paul Goma, Jurnal pe sărite (1978-1993), Jurnal de căldură mare (28 iunie-11 iulie 1989), Jurnal de noapte lungă (septembrie-decembrie
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
suspensie din perspectiva a ceea ce rămîne de făcut pentru sancționarea trecutului traumatic, astfel ca el să nu mai reprezinte o povară pentru mentalul prezentului oricum grevat de numeroase tare ale structurilor și clișeelor ideologizării forțate. A privi lucrurile printr-un ochean întors, ni se pare straniu, neproductiv, sfidător. A susține că "Raportul Tismăneanu este o rescriere a istoriei de pe poziția învingătorului, așa cum Roller rescrisese istoria României ca luptă de clasă" (Dan Ungureanu), ne temem că e o manieră deloc subtilă de
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
băștinașe supuse unor cumplite traume fizice și psihice de către colonizatorii europeni, iar povestea renascentistă a lui Prospero se transformă, de fapt, într-o critică a europenismului, așa cum o vede postcolonialismul contemporan. Răsturnând istoria și privind-o "prin celălalt capăt al ocheanului" (Indigo: Mapping the Waters, 1994), Warner mărturisește că se adresează prezentului, cu toate problemele sale politice acute. De aceea, acțiunea romanului este prelungită până în secolul al XX-lea prin descendenții din Anglia ai lui Everard, printre care și Miranda, un
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
Avem a face cu o provocare adusă lumii materiale, deoarece microcosmul, purtător și el de absolut, se întîlnește cu macrocosmul divin: „O furnică pe Golgota duce o cruce de om”. Poetul nostru măsoară sforțarea, mistică în fond, a furnicii printrun ochean întors: „Templul furnicii - un mușuroi la capătul lumii”. Sau într-un context brâncușian: „Pe Masa Tăcerii furnicile țin un concert”. Nu doar furnica se arată a fi un mesager al harului deopotrivă dumnezeiesc și poeticesc. „Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
rebele/ o dîră de sînge dintr-o apă a morții/ pe inul cămășii// prima menstră aduce cu ea macularea// te doare iar copilul necunoscut/ care ar vrea să se închidă în temnița trupului/ fără nume ca zeul// închizi ochii cît ocheanul îngăduie/ strîngerea lumii în cerc imperfectă/ sfîrșitul virginității - aproape// intri și tu ca toate femeile în rana cea mare” (Iepurele de curînd împușcat la gîtul fetiței). E feminitatea dintotdeauna, dar transpusă într-un cod nou, costumată conform revistelor de modă
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
mai curând zonală. O găsim și ici, și colo, și la București, și la Moscova, și în dreapta, și în stânga axului politic, fără a avea răgaz să o diagnosticăm cum se cuvine. Pusă sub lupă, ea dispare. Nu e accesibilă decât ocheanului (eventual întors). Așa se face că, în urmă cu trei ani, când apărea Născut în URSS, critica a fost integral favorabilă ca verdict, dar în bună măsură confuză ca încadrare. Unii au vorbit despre nostalgia vechiului regim, alții despre ironie
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
că-i sar din orbite!” (9 am.ro). Sensul al doilea s-a dezvoltat în legătură cu verbul a se benocla, intrând în aceeași serie cu echivalența ochi-ochean (care are însă și sprijinul asemănării formale: „a păpat la prânz și tot cu ocheanele deschise era!”, forum.desprecopii.com). Un alt plural în -e specializat în registrul familiar-argotic este cauciuce, în loc de cauciucuri. Și în acest caz, diferența de desinență este semnul unei utilizări ironice și glumețe: „eu viteaza, cu «cauciuce» de vară” (hiddenwhispers.com
Caucioace by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6577_a_7902]
-
închis, ca misterul: oare trebuie să iubești viața așa cum este ea mai mult decât sensul ei? Alioșa nu șovăie o clipă, fiindcă pentru el, nu se știe cum, lucrurile au o limpezime originară; e ca și când ar vedea totul printr-un ochean accesibil celorlalți exclusiv în momente de grație; angelicul Alioșa, cel viteaz și singur, pare a fi creat din resorturile eroice ale retortei iisusiacilor. Viața trebuie iubită în afara logicii, căci ea - de la istericul subteranist vizionar citire - nu are nimic comun cu
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
atâtor limbi și dialecte, dar și un laconism spiritualizat etc. Ia ființă astfel un spațiu infinit de adânc, în care civilizația occidentală își proiectează dorințe inavuabile sau gustul pentru aventură. Balcanii devin un Orient mai apropiat, sau mai îndepărtat, după ocheanul cu care-l privești, butoi cu pulbere și borcan cu miere levantină. Pentru că autorul și-a luat dificila misiune de a inventaria totul într-o rețea inspirată de genealogii și ecouri, avem în cartea sa și un tablou al interesului
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
Prin preocuparea pe care o arată formelor și culorilor, Grass are ceva din Radu Petrescu, exemplu tipic de artist care nu avea ce să caute în literatură grație sensibilității excesive pentru lumea cromatică, apetența pentru impresii vizuale făcînd-l pe autorul Ocheanului întors să fie incapabil de tente psihologice sau de abstracții fine, de aici rangul său modest ca diarist. La peste 20 de ani de la scriere, jurnalul Între Germania și Germania are o singură virtute: te convinge de inutilitatea angajării ideologice
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
fascinează prin concretețea halucinatorie a tectonicii unui vis construit cu vervă minuțioasă și printr-o scenografie halucinantă, ce deplasează detaliile în avanscena poemului: „Or, domnul Leonid/ în blocul-stup, la catul IX,/ privind, ca într-un glob de rouă/ sau prin ocheane-ntoarse, strada/ cu lungi tramvaie, dedesubt,/ și-ncălecând cu gând abrupt,/ el și cu Țepe, balustrada,/ adepți ai unui joc extrem,/ dar îndoielnic, de-a suspansul,/ de care, încă mă mai tem,/ cum funambulului, balansul/ i-l simți de parcă-ai fi
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
simțeam cotropit de o admirație ascunsă pentru această femeie în care nu încăpeau umbre și care nu părea să fi fost vreodată muncită de îndoieli. Traducere din franceză de Luminița Brăileanu Volum în curs de apariție la Editura ART, colecția „Ocheanul întors”
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
rebele/ o dîră de sînge dintr-o apă a morții/ pe inul cămășii// prima menstră aduce cu ea macularea// te doare iar copilul necunoscut/ care ar vrea să se închidă în temnița trupului/ fără nume ca zeul// închizi ochii cît ocheanul îngăduie/ strîngerea lumii în cerc imperfectă/ sfîrșitul virginității - aproape” (Iepurele de curînd împușcat la gîtul fetiței). E feminitatea dintotdeauna, dar transpusă într-un cod nou, costumată conform revistelor de modă (post)moderniste. E greu de spus dacă acest look modifică
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
sau indirect, cum se raportează textele ulterioare la modelele lor din vechime, continuându-le sau parafrazându-le. Scriitorul român nu se arată preocupat de literatura antică doar în studiile critice, ci și în jurnalele lui presărate cu reflecții de lectură. Ocheanul întors (1977) este un bun exemplu în acest sens. Și aici, Radu Petrescu este atras mai cu seamă de opera lui Homer pe care o cunoaște în profunzime. Pentru reprezentantul Școlii de la Târgoviște, adevăratul artist - cel înzestrat cu demnitatea filosofului
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
poemelor, dar și lipsa detaliilor geografice sau de mobilier care reduc amploarea descrierilor balzaciene (pp. 343-344). Oricare ar fi lecturile lui de moment, Radu Petrescu ia, parcă, mereu textul homeric drept termen de comparație. Chiar dacă majoritatea referințelor la antichitate din Ocheanul întors vizează opera lui Homer, autorul jurnalului se arată interesat și de alte scrieri clasice. Radu Petrescu traduce lucrarea lui Sallustius De bello Iugurtino și consemnează progresele întreprinderii sale. Totodată, el face unele aprecieri despre autorul tălmăcit. Deși mai puțin
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
să-și povestească visele și constată că un băiat de șapte ani privește în abisul timpului, ca Hesiod când explică sfericitatea pământului prin faptul că trupurile omenești căzute în bătălii au teșit solul (p. 357). Oglindă a vieții autorului modern,Ocheanul întors ia adesea drept reper operele Antichității. 1 Referințele sunt la Meteorologia lecturii, Cartea Românească, București, 1982, și la Ocheanul întors, Cartea Românească, București, 1977.
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
sfericitatea pământului prin faptul că trupurile omenești căzute în bătălii au teșit solul (p. 357). Oglindă a vieții autorului modern,Ocheanul întors ia adesea drept reper operele Antichității. 1 Referințele sunt la Meteorologia lecturii, Cartea Românească, București, 1982, și la Ocheanul întors, Cartea Românească, București, 1977.
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
cu cineva căruia nu-i vedea fața“. Reflex al acestei necesități a interlocutorului, dar și semn al adâncirii în sine, este jurnalul, „un instrument simplu, al cărui sistem optic se străduia să refacă realitatea, imposibil de a fi altfel percepută“. „Ocheanul“ lui Chiril, întors înspre sine și realitate, reprezintă instrumentul necesar al unei conștiințe aflate în căutarea resorturilor intime, ascunse, ale declanșării evenimentelor, a descoperirii cauzelor și efectelor psihologice pe care le produc schimbările profunde la care asistă. Pierderea jurnalului, adică
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
altele: ,Din negrele cetăți hitite/ Veni un zvon de zinc și nea/ Arhipelaguri Aramite/ Cu vânturi dulci de acadea// Și de la țărmul mut și rece/ Porni o flotă de mărgean/ Prin valurile sfinți și grece/ Prin ape reci de prin ochean(...)// Asimetrii și asfodele/ Prin margini dure de palat/ Prin turnurile de mărgele/ Infante dulci de alintat// În murmuri se răsfață grele/ Cu fața în parfum și fard/ Lingoarea verde de pe stele/ Se varsă palidă-n brocard// Când miezul rătăcește-n
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
experiența vieții de zi cu zi în această lume. Ea este înveșmântată în hainele sărbătorești ale miracolului, și îi dă prilejul mult încercatului eu liric a-și găsi, în sfârșit adăpostul după care tânjește: Când am plecat spre stelele perene/ ocheane de abis mi-au pus pe gene./ Teamă să n-ai când orizontul piere:/ cerul e-n noi și în apropiere./ Aici și nicăierea și oriunde,/ păienjenișul stelei ne ascunde.// (?)// Eu sunt îmbrățișarea și sunt ceața/ de la pervazul lumii, dimineața
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
legate în urmă cu un cărucior, cu care a fost împins pe gura cuptorului (oh, de ce nu pot spune asta cu liniștea cu care aș spune că a fost pogorât în mormânt!). Nu curiozitatea m-a lipit de unul din ocheane, ci dorința de a-mi urma dascălul până la sfârșit (privilegiu pe care nu-l poate oferi înhumarea). Nu am rezistat însă decât o clipă, atât cât a fi văzut un trup ridicându-se pe jumătate din sicriu și răsucindu-se
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
extraordinar, obsedat de concretețe, comparabil deopotrivă cu Radu Cosașu (în paragrafele analitice) și cu Mircea Horia Simionescu (în cele livresc fantaste). De altfel, o fasciculă din aceste Opere, III, e dedicată corespondenței cu un alt târgoviștean, Radu Petrescu, al cărui Ochean întors îl găsește, pe drept cuvânt, minunat (pp. 269 - 316). La un moment dat se decide chiar (mai mult în glumă, dar, în cazul lui Brumaru și glumele trebuie luate în serios) să scrie un roman polițist, având în centru
Un mare scriitor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4187_a_5512]
-
valul despuiatelor îngheță, stimulând-o pe Gilda să-și ordoneze ideile și să-și caute cuvintele. Îi era greu. Într-o situație similară nu mai fusese vreodată. Plasată între cele două tabere, fiindcă și a curioșilor înaintase, dotată acum cu ocheane - de unde apăruseră și cine le adusese? - făcu primele pregătiri să riposteze namilei. Sunetele ei fură însă acoperite de scâncetele, lătrăturile și urletele câinilor, în ele strecurându-se și acela intens, prelung și lugubru. Pe chipul lui Cervina spori încântarea, pe
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]