108 matches
-
mare ușurință a pensulei, dar totdeodată cu o anume veleitate rembrandtiană, semănau una cu alta, cu deosebirea că una era mai vârstnică, obosită în contururile feței, în vreme ce a doua era o fată ca de optsprezece ani, ovală la față, specific ochioasă, cu buze cărnoase armenești. Pe o masă ședea trântită o râșniță turcească de cafea, cilindroidală, foarte ornamentată și ea cu arabescuri. De asemeni, pe mensola de sub oglindă se îngrămădeau ca într-o vitrină vreo douăzeci de sfeșnice de argint, de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
El este acela care definește substratul ideatic al demersului epic fantastic. Pentru că își trăiește fără neliniște existența și viitorul bine rânduit, povestitorul este mânat de impulsuri, nu face calcule și nu are inhibiții. Cunoscută dinainte, cocoana Marghioala, ,,frumoasă, voinică și ochioasă’’, i pare ,,mai plăcută ca niciodată’’. Apropierea se petrece după ritualul aventurilor de la han înlesnit și de stingerea lămpii. Cadrul îmbietor, atracția, aventura sunt trăite frust, fixate de impresii de la marginea conștiinței. Toată această perspectivă este realizată cu o predilecție
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de un mare rafinament cromatic. De pe la începutul secolului al XX-lea, s-a folosit, pe lângă vopsitul vegetal, și boitul cu culori pe bază de anilină 3. Boiaua era cumpărată de la negustorii evrei din Stănișești sau din Colonești. Aceste culori ochioase, cu tonalități tari erau preferate de către femeile mai tinere, care compuneau pe covoarele lor adevărate grădini în miniatură. Lăicerele și păretarele țesute cu lână albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau cu peisajul monoton al zăpezii și al primăverilor cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
eu să mănânc mai mult pește și multe legume și fructe, dar domnilor tot am niște temeri, cine-mi garantează, de exemplu, că peștele n-a fost, de fapt, la origini, praf de cărămidă, sau că cireașa aia roșie și ochioasă e chiar cireașă și nu căcărează de oaie profesional colorată și parfumată corespunzător. Iar la televiziune, unele grăsane îmi vorbesc seara întreagă numai despre „hrana bio". Și atunci ce mi-am zis eu, care sunt un perfecționist din fire? In
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de încredere; încruntat; îngăduitor; îngîmfat; înțelegător; înțelept; învățat; învățăcel; învingător; lacom; lăsător; liber; lideri; linie dreaptă; liniștit; literă; lucru; luptă; lupul; mama; menținut; merit; militar; naiv; năstîrnic; neatent; neconștient; neglijent; nervos; nervozitate; neutil; niciodată; nimeni; nimic; note mari; oameni; ochi; ochios; onest; oxigen; pe fază; perseverent; pînă la sfîrșit; plictisitor; polițist; posesiv; productiv; profesional; progres; prudent; răbdare; răutăcios; răzbătător; rece; repede; repetiție; respect; responsabil; va reuși; reușite; rezistent; riguros; rudă; scop; scos; sex; sigur; siguranță; sincer; sîcîitor; statornic; stăruință; studios; sufăr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar celălalt a amuțit. Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică. În credințele populare se spune că pisica neagră este una din înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala și Fănică. Mâncarea foarte gustoasă și vinul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
real, personajul-narator, ajuns la han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de a-i face curte hangiței. Convins că necuratul l-a trimis la han, tânărul este cucerit treptat de Mânjoloaia, care știa scopul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
său o aplică iubirii de arginți, înscrisă la rîndu-i în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al crucii, conform etimonului grecesc; ispititoarea eroină a nuvelei La hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică dintre toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
te doare pe tine! Dacă o să-ți spun că e grasă și urâtă, te pomenești că nu mai dormi trei zile... Izbucni și ea în râs. - Chiar așa, grasă și urîtă? Eu credeam că trebuie să fie una de-alea ochioase și afurisite... - Nu e! - Bietul Ilie! exclamă ea atunci nedumerită, dar senină. Mai rău o să fie dacă o să-i pară rău, fiindcă eu cu el nu mai mă împac. - Fii fără grijă, n-o să-i pară rău. Dacă vrei să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
au investit în ei, am întâlni numai bătrâni fericiți. h În afaceri și politică nu ai ce să cauți dacă nu știi să minți. g Nu tot ce e frumos și atrăgător, e și bun. Și ciupercile otrăvitoare sunt mai ochioase și mai îmbietoare decât cele bune. g Satisfacțiile în viața adultă nu vin de la sine; ele trebuie pregătite, cu eforturi și migală, încă din copilărie. h Din muncă s-a născut veșnicia. h Mai lesne citești în stele decât în
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Augusto nu era un călător, ci un hoinar prin viață. „Am s-aștept să treacă un câine - își zise el - și-o voi apuca în direcția urmată de el.“ Între timp, pe stradă trecu nu un câine, ci o tânără ochioasă, și Augusto se luă după ochii ei, ca magnetizat și fără a-și da seama. Și așa o stradă, și alta, și alta. „Dar ce-o fi făcând- își spunea pe drum Augusto, care mai degrabă vorbea cu sine decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
călătorește mult fuge de fiecare loc pe care-l părăsește, nu caută fiecare loc unde ajunge. A călători... a călători... Ce chestie insuportabilă și umbrela... Ia taci, ce-i asta?“ Și se opri la poarta unei case unde intră tânăra ochioasă care-l târâse parcă magnetizat după ochii ei. Și-abia atunci își dădu seama Augusto că o urmărise. Portăreasa casei îl privea cu ochi malițioși și privirea ei îi sugeră lui Augusto ce avea de făcut atunci. „Cerbera asta așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
formei. Sunt aproape automat substantivizabile și nu pun probleme de decodare semantică adjectivele cu suport [+ Uman], fie ele calificative sau categoriale 8. Unitățile pot desemna însușiri pozitive (inteligenții, frumoșii, cochetele) sau negative (avarul, proștii, lașii, urâții), anumite aspecte fizice (pistruiatul, ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social/profesional (săracii, bogatul, amărâta, publicitarii), rase umane (albii, negrii), orientări și ideologii (liberalii, regaliștii, comunistul)9 etc.: Blondele și roșcatele din concurs au fost devansate de o frumoasă brunetă Social-democrații
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
cunoașterii, caută în literatură rețetele practice ale traiului comod și ale preparării vinului gustos. Galileo Galilei marchează "începutul unei declinări incorecte", Creon e evocat prin lamentațiile elevului pisălog Ionescu P. Ion ("dă-mi, bă, un creon!"), anonima Fifi, "grasă, parfumată, ochioasă - e ca un puf de toaletă încărcat cu pudră", iar despre Filimon nu ni se spune decât "pronunțați vocativul și veți fi edificat: Filimoane!" Dincolo de aleatoriu și carnavalesc, putem intui existența unei dinamici de creație ce urmează alte traiectorii ordonatoare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu pădure. Dinspre cîmpie, vine un drum ca vai de el și moare acolo, că nu mai are unde să se ducă. Cele cîteva case nu-s chiar prăpădite, se vede treaba că lemnul nu lipsește. Dar casa cea mai ochioasă este situată pe dreapta drumului, cum intri în sătuc. Curtea era generoasă și brazi seculari o înconjurau, ca niște santinele care stau smirnă, uitate acolo de Ștefan cel Mare după ce a făcut de petrecanie îngîmfatului rege al polacilor. Casa este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mărilor vile încît nu mai găsești un loc liber de pus un ac. Zeci de mii de kilometri arată la fel, cu munți care se prăvălesc în mare, cu vîrfurile arse de soare și cu vile care de care mai ochioase. Cînd treci în Corint remarci un canal săpat în stîncă, îngust ca un coridor de școală confort redus, dar prin care se strecoară vapoare pîntecoase. Corintul a devenit astfel o insulă și grecii sînt mîndri de realizarea lor. Cînd Patras-ul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
reparase nimic. Bani se dădeau, dar numai pentru instrucție. Și tâmpenia care era atunci în armată, care se menține și acuma: varul, în loc să îl dai pe pereți îl dai pe borduri, să fie mai frumos. S. B.: Mai atrăgător, mai ochios, să dea senzația de ordine, de lucruri puse la linie. M. M.: Vorba vine. Țineți minte Infirmeria? S. B.: Da, sigur, era în vechile clădiri. M. M.: Da, clădire veche. Inițial, doctor acolo era unul Diță. Mergeam cu el la
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Înflăcărat mințile unora până În 1970160. Vechile orașe ale aurului și-au pierdut vechea aureolă, transformându-se În așezări australiene, cu profil agricol și doar un muzeu În care se mai păstrează vechi utilaje de minerit, sau câte o clădire mai ochioasă, amintește de febrila „Goană după aur” și frenezia de odinioară. Totul a intrat În legendă. Geisler notează: „La Bendigo și Ballarat, instalații de minerit În bună parte căzute În ruină constituie, pe alocuri, vestigiile trecutului agitat. Dar În timp ce În alte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să ne tragă de urechi, să servești societatea de consum, făcând împrumuturi, ca să rămâi sub control, să te integrezi curentului general. Când românii vor înțelege că stăpânii lumii sunt stăpâni pentru că au știut să vândă iluzii, marfă proastă în ambalaje ochioase, cu pițipoance dezbrăcate pentru un harem de debara, când vor face efortul de a departaja aparența de esență, intrând în lumea reală, atunci vom dobândi, dacă nu mai multă bogăție, cel puțin oleacă de respect. Ce să facem noi cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Numele lor au semnificații în concordanță cu caracterul lor. Glycera (cea dulce, cu lipici) se plânge prietenei sale experimentate, Thais (poartă numele celebrei curtezane ce a fost în compania lui Alexandru Macedon) că i-a fost subtilizat partenerul de către Gorgona (ochioasa), o femeie înaltă și cu zâmbet ademenitor a cărei mamă este o vrăjitoare cunoscută. Thais o consolează, spunându-i să se gândească la alt partener și să-și amintească de faptul că și ea a înlocuit-o pe altă curtezană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aici de literatură. Dacă e să zic de literatură, apreciez la Dan curajul de a scrie povești aparent simple, fără fandoseli stilistice. În calitate de cititor al cărților sale, nu mă simt păcălit de tot felul de „prăjituri“ estetice, care dincolo de ornamentele ochioase, iti lasă într-un final gustul amar al aditivilor. Îmi dă impresia că își iubește personajele - că nu le judeca, ci doar le lasă să trăiască liber, printre rânduri - și sentimentul reconfortant că oamenii, până la urmă, sunt buni. Doar lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de surorile Brontë... tuberculoase și nelogodite... de feciorelnica, sodomizată-n taină, Jane Austen... și uneori de fantoma zglobie a Iuliei Hașdeu... ca să nu mai amintesc de Magda Isanos... cu popoul ei măricel de fiică de preot și fața rotundă și ochioasă... zâmbitoare... cu părul despărțit de-o cărare tandră, albă, călătorind periculos de dulce spre ceafa grăsuță, numa’ bună... Mi-e dor, atât de dor de muma voluptuoasă (în fond, o soacră cam împuțită dpdv al neveste-mii!Ă și setoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
că... era mult mai bine cunoscut pentru cu totul altceva. A.D. Xenopol scrie despre el: "Era stapânit de patima jocului de cărți", iar Iorga îl evocă astfel pe fostul lui profesor ieșean: "Mare, masiv, păr negru, cu originile lui meridionale, ochios și bărbos, a fugit în America nu doar cu banii Teatrului Național ci și cu o fermecătoare italiancă". Evident, dupa ce a părăsit țara pentru a scăpa de pedeapsă, a fost îndepărtat din Academie. Se spunea că era în stare
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mozaicilor și plesniți peste bot cînd se obrăzniceau în public de către împărații geți care conduceau imperiul roman. În anul 115 mozaicii din Egipt și Cyrene, plictisindu-se rău de cetățenia pe care o primiseră plocon de la Traian, doreau ceva mai ochios și le mai pun romanilor de o fierbințeală pe la gioale răsculîndu-se în mai multe orașe dar au fost reprimați de Marcius Turbo. Revolta lui Bar Kochba din anul 132 din timpul împăratului Ha-drian s-a întins și în Egipt, ținînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din toate semințiile fiilor lui Israel.” Dar chiar așa înghesuiți rău cu minciunile nu se vor rușina să mai pună de ceva revelații - în prezent vedeniile sînt numai pentru lumea de la balamuc și leprele pupincuriste - să născocească o altă istorioară ochioasă și la fel de ,,adevărată” ca toată ,,istoria” lor! Mai este încă un indiciu care distruge minciunile ivriților. Alexandria a fost întemeiată în anul 331 î.e.n. și nici o minte sănătoasă nu va accepta că în numai 50 de ani orașul devenise o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]