270 matches
-
Pierre Bulliard (1791) în "Boletus rubeolarius" sau a lui Samuel Frederick Gray în "Leccinum luridum" (1821). dar ele pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu acid sulfuric ocru-portocaliu și locurile albastre dispar imediat, cu Hidroxid de potasiu roșu deschis până ocru, cu sulfat de fier verde până la albastru-verzui, cu în galben și cu tinctură de Guaiacum după câteva minute, slab albastru, arătând cu turnesol un caracter acid. Mitarca grasă poate fi confundată cu mai multe alte specii din familia "Boletaceae", cum
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
cele nouă zile de dinaitea Jocuriilor lui Cell, el poartă haine pământești constând într-o jachetă oranj-negru cu mâneci lungi, maieu alb, pantaloni verzi și cizme maro. În Dragon Ball GT Goku poartă o indicație geografică albastru cu pantaloni galben/ocru.El are de asemenea o eșarfă albă care o poartă-n talie și manșete roz.Poartă pantofi negri cu îmbrăcăminte albă la fluierul piciorului.Ca Super Saiyan 4,el își pierde gi-ul său iar trupul lui se înlocuiește cu blană
Son Goku (Dragon Ball) () [Corola-website/Science/324088_a_325417]
-
se dezvoltă din (iunie) iulie până în octombrie. Buretele crește de la câmpie la munți. Buretele se decolorează cu fenol roșu-violet înfocat, ca și Russula olivascens. Există mai multe varietăți ale acestei ciuperci. Datorit faptului, ca lamelele pâinișoarei tind de la galben la ocru deschis, ea ar putea fi numai confundată cu "Russula aurea", "Russula integra", "Russula olivacea", "Russula romelii", "Russula rubroalba", necomestibila "Russula.badia" sin. "Russula friesii" (miroase că o cutie de țigări după cedru, dar și gustul este neplăcut). sau ușor otrăvitoarea
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
procesiuni de înmormântare sau religioase. Compozițiile sunt realizate pe suprafețe mari de perete și sunt delimitate de ancadramente florale sau geometrice. Personjele sunt bine redate anatomic au poziții, altitudini și mișcări variate, respectă legea frontalismului. Culorile folosite sunt în deosebi:ocru, galbenul albastrul, albul și negrul, exemple:Palatele de la Micene și Tirind;Fresce:Vânătoarea de mistreți, Doamna cu caseta, Doamne în trăsure-Palatul din Tirind. "Mormintele miceniene sunt de formă circulară(tholos), și acoperite cu cupole. Diametrul bazei circulare este de 15
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
consecință au caracteristicile lor de înfățișare. Diferența între cele două grupuri este făcută prin îmbrăcăminte, atitudine, poziția candelelor. Mironosițele au un costum colorat, sunt acoperite și au o ținută oarecum rigidă: celelate au fost reprezentate printr-un desen simplu, în ocru, neacoperite, cu părul desfăcut, fără cruci în mâini, fără aureole. Gestica lor diferită însă, ca și desenul accentuat al rochiilor pe trup, relevă ușurința cu care zugravul a schimbat registrul de exprimare. Pe peretele ce desparte nava de altar s-
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
Pentru a picta se foloseau, în afara degetelor, peneluri primitive din fibre vegetale sau cărbuni de lemn. Se mai foloseau unele materiale moi care puteau absorbi culoarea, ca de exemplu păr de animale sau mușchi vegetal. Ca substanțe colorante se utiliza ocrul cu toate nuanțele sale, de la galben la brun auriu și cărbunele de lemn; verdele și albastrul nefiind cunoscute. Cel puțin în zona europeană, la gravuri se folosea un cuțit special din silex. Nu se știe exact de ce omul a început
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
de trestie macerată la vârf) într-un mic vas cu apă pentru a dilua cerneala sau culorea preparată din elemente naturale prin adăugarea gumei de lipit: negrul de fum era folosit pentru obținerea cernelii negre (folosită la majoritatea textelor), din ocru (oxid de fier extras din argila din Egipt) se obținea cerneală roșie (folosită la sublinierea și încadrarea unor părți ale textului - din latinescul "ruber" „roșu” derivă termenul modern "rubrică") În zona mediteraneană evoluția formelor de scriere a atins punctul final
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
și capitalismului emergent din Romania. Utilizând fotografii, imagini din ziare și istorii de familie - ceea ce el numește “o arhivă foarte personală” - artistul reproduce în picturile sale cromatica fotografiilor Polaroid, sugerând trecerea timpului și nostalgia ritualurilor simple ale copilăriei. Tonuri de ocru auriu traversează cele mai multe dintre picturile sale - culoare derivată dintr-o imagine a centralei nucleare de la Chernobyl, pe care artistul a păstrat-o din copilărie. New York Times a comparat modul în care Bercea folosește culoarea cu practica lui Luc Tuymans. Totuși
Marius Bercea () [Corola-website/Science/323747_a_325076]
-
secolele al VIII-lea-al X-lea și al XVI-lea-al XVII-lea; ultimul sit, tot în zona localității Satu Nou, la „Șesul lui Ștefan”, în partea de sud-est, cuprinde urme de așezări din eneoliticul final (cultura mormintelor cu ocru), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VI-lea (epoca migrațiilor) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea
Comuna Șcheia, Iași () [Corola-website/Science/308115_a_309444]
-
cele mai vechi structuri artificiale de sine stătătoare din lume. Constructorii templelor neolitice din 3800-2500 î.e.n. au dotat numeroasele temple din Malta și Gozo cu basoreliefuri complicate, între care spirale care evocă arborele vieții portrete de animale, modele pictate în ocru roșu, ceramică și o vastă colecție de sculpturi antropomorfe dintre care se remarcă Venus din Malta. Acestea pot fi vizualizate chiar la temple (mai ales la templele Hypogeum și Tarxien), și la Muzeul Național de Arheologie din Valletta. Malta desfășoară
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
și a criptei, datând din timpul împăratului Teodosie ÎI (408-450). În partea superioară a pereților din dreapta și din stanga intrării au fost incizate în tencuiala două inscripții cu litere grecești. Arcadele pereților au fost vopsite cu două benzi, una roșie, cu ocru, de 5 cm și alta albă, cu văr de 6 cm grosime. Literele celor două inscripții au fost de asemenea vopsite cu roșu. Au intaltimea de 7-8 cm și 4,5-6 cm lățime. Fiecare inscripție are la început o cruce
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
calde, mai multe nuanțe de roșu, auriu, ocru. În Romanați se folosește o combinație de albastru tare cu roșu și vișiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se folosește doar negru (și ocru pentru încreț) - influență clară dinspre zona "Săliște". În schimb compoziția, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeș și Vâlcea, de asemenea apar compoziții monocrome, dar e vorba de roșu închis și vișiniu, mai
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
1766) și ușile bisericii (1782). Importante danii și obiecte de cult a făcut Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Tismana este reconstruită în 1855 de arhitectul român de origine sileziană Carol Benesch. La început biserica a fost zugrăvită într-o singură culoare, în ocru, cu figuri geometrice și florale. Prima pictură iconografică a fost executată abia în secolul XVI (1564) de pictorul Dobromir din Târgoviște. Această pictură în culori vegetale se află și astăzi pe pereții din pronaos fiind cea mai veche pictură bizantină
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
a Stemei de Stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de fructe sunt verzi; conturul elementelor e cafeniu.”" La 7 august 1981 Sovietul Miniștrilor R.S.S.M. a aprobat „Instrucția pentru aplicarea regulamentului cu privire la Stema de Stat a R.S.S.M.” Această emblemă a fost abandonată o dată cu
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
scopuri politice și religioase cu precizie și claritate. Artizanii egipteni foloseau piatra pentru a sculpta statui și reliefuri fine, dar foloseau lemnul ca un substitut ieftin și ușor de sculptat. Vopsele erau obținute din minerale precum fier ( roșu și galben ocru ), minereuri de cupru ( albastru și verde ) funingine sau cărbune ( negru ), și calcar ( alb ). Vopselele putea fi amestecate cu gumă arabică ca un liant și presate, care puteau fi umezite cu apă atunci când era nevoie. Faraonii foloseau arta pentru a înregistra
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
mod sistematic copitate adulte, mai ales antilope și cerbi. S-au descoperit și fosile de specii dispărute că bourul, un tip de rinocer și unul de cămilă. În peștera Skhul s-au găsit mărgele confecționate din scoici precum și urme de ocru. Acestea reprezintă una din cele mai vechi mărturii ale folosirii unor obiecte de uz simbolic.. În ere geologice din trecut apele mării au ajuns până la faleză. Odată cu retragerea mării calcarul s-a topit și s-au produs peșteri care au
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
icoanele de lemn și pictura murală, ce lasă să se întrevadă caracterul static al desfășurării epice într-o cromatică deschisă, specifică tuturor bisericilor de lemn maramureșene, în care predomină roșu, albastru și alb puse în evidență de tonurile pastelate de ocru, galben și verzui. Se mai reține o cruce-candelabru, din cele două, care inițial încadrau candelabrul mare, fixat pe apogeul bolții naosului, exact la mijloc, și câteva icoane pe sticlă, ce fac parte din patrimoniul de valoare al bisericii. 1744-1769, Mariș
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
pictor grec tocmit de Ștefan cel Mare, în jurul căruia s-a format școala moldovenescă de pictură. Pictura interioară se remarcă prin scene de o deosebită frumusețe, cu teme unice sau cu abordări extraordinare ale unor teme clasice, culoarea predominantă fiind ocru auriu, cunoscut sub numele de "galben de Pătrăuți". Printre picturile murale ce decorează pereții interiori se remarcă, prin măiestria compoziției și acuratețea desenului, tabloul votiv și "Cavalcada Sfintei Cruci" - o aluzie la luptele antiotomane din acea perioadă. Pe peretele vestic
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
întind poteci umbroase și alei rezervate bicicliștilor. În interiorul uscatului, dincolo de fâșia litorală care tentează cu numeroase atracții, se află podgorii, considerate de mulți drept sufletul acestei regiuni. Acestea se întind pe suprafețe vaste, pe pământuri de culoare roșie, maro sau ocru, iar printre ele răsar, din loc în loc, pini și chiparoși de un verde închis.
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
în această zonă erau vorbite câteva dialecte ale limbii proto-indo-europene (PIE). Potrivit acestui model, cultura gorganelor s-a răspândit treptat în tot spațiul stepelor nord-pontice și de la Caspica, cultura "Kurgan IV" fiind identificată cu (sau Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a facilitat expansiunea ei în întreaga regiune corespunzătoare culturii Iamna. Ei îi sunt atribuite domesticirea calului și, mai târziu, utilizarea carului primitiv. Prima evidență arheologică a
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
de trestie macerată la vârf) într-un mic vas cu apă pentru a dilua cerneala sau culorea preparată din elemente naturale prin adăugarea gumei de lipit: negrul de fum era folosit pentru obținerea cernelii negre (folosită la majoritatea textelor), din ocru (oxid de fier extras din argila din Egipt) se obținea cerneală roșie (folosită la sublinierea și încadrarea unor părți ale textului - din latinescul "ruber" „roșu” derivă termenul modern "rubrică"). Scribul avea și o pânză, un cuțit de răzuit și un
Scrib () [Corola-website/Science/325886_a_327215]
-
portrete. Modigliani este în esență marcat de arta italiană clasică și acest aspect al temperamentului său artistic transpare în căutarea expresiei naturaliste și a ritmicității liniei trupului. În tabloul reprodus aici, ""Nud culcat"", folosește o culoare groasă și tonuri calde, ocrul cu reflexe portocalii se învecinează cu cafeniul, vișiniul cu verdele. Pielea aurie a modelului se evidențiază pe așternutul de un roșu închis și pe verdele intens al pernei. Gestul de desfacere a brațelor pare să fie din parte femeii care
Amedeo Modigliani () [Corola-website/Science/298252_a_299581]
-
cărți reprezentative micologice de descriere, pe pagina aceasta specia este denumită în momentul de față sub numele dat de Persoon. Buretele se decolorează cu acid lactic galben, cu anilină roz-violet apoi maro, cu fenol maro, cu Hidroxid de potasiu ușor ocru în pălărie și brun-galbui în picior, cu metol aproape negru și cu tinctură de Guaiacum după câteva minute albastru. Hribul frumos poate fi confundat nu numai cu variația sa "Boletus pachypus", ci, de asemenea, cu mai multe alte specii din
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
coliere, brățări la mâini și picioare ca Maasai. Tinerii "moran" (adică „războinici”) poartă de obicei părul în împletituri lungi, pe care le rad atunci când devin seniori. Acesta poate fi colorat cu ocru roșu. Corpurile lor sunt uneori decorate tot cu ocru. Femeile poarta două bucăți de pânză albastre sau violet, o bucată înfășurată în jurul taliei, iar de-a doua înfășurată peste piept. Femeile au parul ras și se împodobesc cu numeroase coliere si brățări. În ultimul deceniu, stilurile tradiționale de îmbrăcăminte
Samburu () [Corola-website/Science/325237_a_326566]
-
vizibil. ua este destinată protejării obiectelor de lemn contra putrezirii, a celor de metal contra coroziunii, precum și unor lucrări ornamentale. Din substanțele colorante naturale - vopselele minerale - fac parte unele minereuri, argile și soluri de culori intense. Printre acestea se deosebesc ocrul (galben, brun sau roșu), mumia (roșu-aprins), miniul de plumb (roșu-portocaliu), siena, umbra (brună) ș.a. Proprietăți colorante au și gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul, unii cărbuni ș.a. Vopselele se pot clasifica în: Vopseaua ignifugă este un tip special de vopsea
Vopsea () [Corola-website/Science/311274_a_312603]