164 matches
-
Diaconovici-Loga a desfășurat în această perioadă și o bogată activitate ca scriitor. În 1818 publică la Buda Ortografia sau dreapta scriere, la 1822-1823 publică manualul Gramatica română, de o deosebită valoare pentru elevii școlilor normale, iar în 1826 întocmește un Octoih și tipicon cu catavaseriu tipărit în 1826, care a fost intens folosit în bisericile românești pentru mai bine de un secol. În 1830, este numit în funcția de director al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene
Constantin Diaconovici Loga () [Corola-website/Science/303028_a_304357]
-
Sfântul Calinic a înființat cu mijloace proprii tipografia "Kallinik Rîmnik" în 1861, cu bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de "Minee", "Tipicul bisericesc", "Manualul de pravilă bisericească", "Evanghelia", "Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
origine a Pavecerniței. Pavecernița are două forme distincte: Pavecernița mică și Pavecernița mare. Cele două versiunei au lungimi destul de diferite. La Pavecerniță (mică sau mare), se citește un canon al Maicii Domnului în glsul săptămânii (aceste canoane se găsesc în Octoih). Slujbele sfinților din Minei care, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi prăznuiți în ziua stabilită lor, pot fi slujite în cea mai apropiată zi diponibilă la Pavecerniță. În aceste cazuri, canonul sfântului respectiv va fi citit împreună cu canonul
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinți și cinci mărieși, 1782.”) Evanghelie, Sibiu, 1775, Minee pe 12 luni, Blaj, 1751, Penticostar, Sibiu, 1841, Octoih mare, Sibiu, 1751, Triod, Sibiu, 1751, Strastnic, Sibiu, 1751, Molitvelnic, Sibiu, 1776, Apostol, Sibiu, 1776. Noua biserică de zid, cu același hram, a fost construită între anii 1975-1978, după planul ing. Huțiu Petru din Cășeiu, în parte cu material recuperat
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
document mai vechi în legătură cu istoricul său. Au supraviețuit distrugerii doar 10 "Minee" cu litere grecești, tipărite la Constantinopol, în 1843, un "Triod" cu litere grecești tipărit la Veneția în anul 1839, un "Penticostar" din 1820, o "Cazanie", un "Tipic", un "Octoih" și 11 "Minee", toate scrise cu litere chirilice, aflate în prezent la Muzeul de Istorie din Slobozia. După Primul Război Mondial, localul mănăstirii a continuat să fie ocupat de închisoarea pentru femei, până în anul 1924 când mănăstirea și patrimoniul său
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
făcut în 1870 deodată cu biserica, 2 strane pentru cântăreți în cari se află următoarele cărți: Un mineiu legat și cu litere cirile din 1838, un orologiu mare, un apostolier cu litere cirile din 1851, un catavasier, un triod, un octoih mare, un strasnic bine legat, un Pentecostar mic legat în 1889 și o căzanie nelegată. Înaintea iconostasului se află o mesuță pre carea stau: icónă cu s-ta Vergura Maria și una mai mică tot cu prea curata Vergură și
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
începe cu prezentarea primelor forme și suporturi de scriere și continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea lui în Europa. Introducerea tiparului în Țara Românească este marcată prin tipăriturile în limba slavonă ale lui Macarie: Liturghier (1508), Octoih (1510) și Evangheliar (1512), realizate la Târgoviște, vatra tipăriturilor din Țara Românească. De aici, mai târziu, va porni Coresi, cel care va sădi în mintea oamenilor ideea că "și în limba română se poate citi cuvântul Domnului" și a cărui
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
un glas din această icoană prin care Maica Domnului le spunea; „ Eu sunt stareța voastră, nu vă temeți”. În 1909, în mănăstire a funcționat o școală primară și una profesională în limba română. Cărțile de citire erau Ceaslovul, Psaltirea și Octoihul. Au existat și ateliere de pictură bisericească și de țesături de broderie. Astăzi exista un atelier de covoare. În 1910-1912, au fost ridicate două clădiri etajate, care au adăpostit școala de pictură bisericească "Sf. Ana", atelierul de țesut covoare, stofe
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
în trei mari perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreți la strană în timpul fiecărei perioade, anume: perioada prepascală a Triodului (zece săptămâni înainte de Duminica Paștilor), perioada pascală a Penticostarului (opt săptămâni după Înviere) și perioada postpascală a Octoihului (ține tot restul anului). La Sârbi Susani funia de pe portal reprezintă întregul an ecleziastic, ce pleacă de pe ușorul stâng și se termină pe cel drept în partea de jos. Împărțirea în trei părți a funiei, una pe fiecare piesă a
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
drept în partea de jos. Împărțirea în trei părți a funiei, una pe fiecare piesă a portalului sugerează împărțirea în trei perioade a ciclului pascal. Astfel, cele trei piese ale portalului ar trebui să reprezinte, de la stânga la dreapta, perioadele Octoihului, Triodului și Penticostalului. Octoihul este, întradevăr, particularizat pe ușorul stâng de opt rozete laterale, exterioare compoziției, reprezentând cele opt glasuri succesive în care sunt cântate slujbele Octoihului. O altă caracteristică a Octoihului sunt cele nouă cântări (ode) ale canonului. Această
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
jos. Împărțirea în trei părți a funiei, una pe fiecare piesă a portalului sugerează împărțirea în trei perioade a ciclului pascal. Astfel, cele trei piese ale portalului ar trebui să reprezinte, de la stânga la dreapta, perioadele Octoihului, Triodului și Penticostalului. Octoihul este, întradevăr, particularizat pe ușorul stâng de opt rozete laterale, exterioare compoziției, reprezentând cele opt glasuri succesive în care sunt cântate slujbele Octoihului. O altă caracteristică a Octoihului sunt cele nouă cântări (ode) ale canonului. Această caracteristică nu a fost
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
trei piese ale portalului ar trebui să reprezinte, de la stânga la dreapta, perioadele Octoihului, Triodului și Penticostalului. Octoihul este, întradevăr, particularizat pe ușorul stâng de opt rozete laterale, exterioare compoziției, reprezentând cele opt glasuri succesive în care sunt cântate slujbele Octoihului. O altă caracteristică a Octoihului sunt cele nouă cântări (ode) ale canonului. Această caracteristică nu a fost scăpată de meșter, care în partea de jos a ușorului stâng, după șirul celor opt rozete laterale a adăugat, separat, și o a
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
trebui să reprezinte, de la stânga la dreapta, perioadele Octoihului, Triodului și Penticostalului. Octoihul este, întradevăr, particularizat pe ușorul stâng de opt rozete laterale, exterioare compoziției, reprezentând cele opt glasuri succesive în care sunt cântate slujbele Octoihului. O altă caracteristică a Octoihului sunt cele nouă cântări (ode) ale canonului. Această caracteristică nu a fost scăpată de meșter, care în partea de jos a ușorului stâng, după șirul celor opt rozete laterale a adăugat, separat, și o a noua rozetă. Această ultimă rozetă
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
fost scăpată de meșter, care în partea de jos a ușorului stâng, după șirul celor opt rozete laterale a adăugat, separat, și o a noua rozetă. Această ultimă rozetă poate de asemenea reprezenta tipicul de la sfârșitul celor opt glasuri ale octoihului. Ușorul drept al portalului este la rândul lui identificat de cinci rozete exterioare ce indică perioada Penticostarului, adică a cincizecimii. Între cei doi ușori rămâne piesa superioară a tocului ușii care reprezintă perioada centrală a anului liturgic, cea a Triodului
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
manieră grosolană, imaginile regăsite sub acestea. Din patrimoniul mobil al bisericii fac parte câteva icoane pictate pe lemn, un potir din lemn și câteva cărți de cult, printre care se remarcă „Noul Testament" al lui Simion Ștefan (din anul 1648) și „Octoihul Mic" (din anul 1898).
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
fusese cumpărat, conform însemnării „cu 20 florinți vonași, în care bani au dat dumnealui Bucur Dumitreasa, Ioana, 12 florinți, și din banii satului au fost 8 florinți vonași, pe seama bisericii neunite a satului Chețani, 17 aprilie 1803"; Psaltire, Râmnic, 1751; Octoihul de Târgoviște, 1713, inițial „a lui popa Ioan de la Petea, dascălul". După ce le-a fost luat lăcașul de cult, ortodocșii și-au construit altul, tot din lemn, care a dăinuit, în cimitirul actual, până în 1927. Biserica la care face referire
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
secolul al XVII-lea satul și biserica au fost complet distruse. datează din ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, neexistând o pisanie sau vreun alt document care să ateste anul exact al construcției sale. Analizând o însemnare pe un Octoih tipărit la Râmnic în 1776, Ioana Panait-Cristache presupune că biserica de lemn din Soloneț este anterioară bisericii din Todirești: ""Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
În lemnul de deasupra ușii de la intrare În Naos. Anul ctitoririi este consemnat eronat Într-o lucrare de anvergură, a fi 1770 (de către fostul proprietar Holban). Redăm o Însemnare incompletă a lui Alexandru Râșcanu, din 11 august 1780, de pe un Octoih mare, aflat astăzi În biblioteca bisericii din satul Frenciugi: <citation author="unknown">„mila sfinții sale Înpreună cu soțu meu Casandra, și cu fii(i) noștri Maria și G(h)eorg(h)ie, și după această viață vremelnică certându-ne păcatele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Tipic (1911), Triod (1921), Penticostar (1934), cruce pentru procesiuni, analog, din lemn de tei (1955), strană pentru cântăreți bisericești (1901), cristelniță, din metal (1954), felinare pentru procesiuni (1960), sfeșnice, din lemn de tei (1945), policandru din bronz (1900), clopot (1900), Octoih, legat În pânză, Catavasier (1971), Apostolat social, 4 volume, Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, broșată (1953), colecția revistelor „Biserica Ortododoxă Română” (1949-1975), „Ortodoxia” (1949-1975), „Mitropolia Moldovei și Sucevei” (19491975) . Cimitirul satului Conform unei fișe Întocmite la 19 aprilie 1967, cimitirul din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iordache Gane, era administrat de consiliul parohial. În ambele cimitire erau Înmormântați exclusiv creștinii ortodocși . Biblioteca Inventarul bisericii Întocmit la 28 iunie 1894 ne dezvăluie prezența cărții vechi de la biserică, anume: Evanghelie, 1785; Manual pentru servirea Sf. Liturghii, 1862; Apostol; Octoih mare, București, 7282; Octoih mic; Minei; Triod; Penticostar, 7261; Ceaslov, fără an; Ceaslov, 1806; Psaltire, Mănăstirea Neamțului, 1817; Moliftelnic, 1848, ; Panahidă, 1837; Sinodic, 1881; Catavasier . Biblioteca parohială, Înființată În 1942 deținea 500 de volume la 1948. În noiembrie 1948 se
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de consiliul parohial. În ambele cimitire erau Înmormântați exclusiv creștinii ortodocși . Biblioteca Inventarul bisericii Întocmit la 28 iunie 1894 ne dezvăluie prezența cărții vechi de la biserică, anume: Evanghelie, 1785; Manual pentru servirea Sf. Liturghii, 1862; Apostol; Octoih mare, București, 7282; Octoih mic; Minei; Triod; Penticostar, 7261; Ceaslov, fără an; Ceaslov, 1806; Psaltire, Mănăstirea Neamțului, 1817; Moliftelnic, 1848, ; Panahidă, 1837; Sinodic, 1881; Catavasier . Biblioteca parohială, Înființată În 1942 deținea 500 de volume la 1948. În noiembrie 1948 se pune În vedere preoților
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
27 decembrie 1967 (procesul verbal de constatare este Încheiat la 18 ianuarie 1968) cuprinde următoarele cărți În biserică și bibliotecă: Evanghelie, București, Institutul Biblic, 1895, legată În metal; Liturghier, 1953; Catavasier, 1920; Minee, 1920; Evhologhiu, 1921; Tipic, 1920; Penticostar, 1920; Octoih, 1912; Triod, 1923; Apostolat social, 1949; volumul IV, 1952; volumul V, 1955; volumul VI, 1958; Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, 1953; revistele „Biserica Ortodoxă Română”, 1948-1965; „Ortodoxia”, 1948-1965; „Studii teologice”, 1949 1965; „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1952-1965 . Prin donații de cărți
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Zece strane pentru poporeni. 34 Un analogu de cetit În mijlocul Bisericei cu Învălito(a)re(a) sa. 35 Dou scaune de lemnu mici, pro(a)ste, lungărețe. 36 Un Chiriacodromion În stare bună; Un Mineiu pe tot anul, rupt; Un Octoih mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu mare; Un Molitvenic bogat; Un Triod vechiu; Un Penticostar vechiu; Una Leturghie vechie, ruptă; Un Apostol vechiu, rupt; Un Ciaslov mic, vechiu, rupt; Un Catavasier vechiu, rupt, mic; Una Panahidă veche; Un
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu mare; Un Molitvenic bogat; Un Triod vechiu; Un Penticostar vechiu; Una Leturghie vechie, ruptă; Un Apostol vechiu, rupt; Un Ciaslov mic, vechiu, rupt; Un Catavasier vechiu, rupt, mic; Una Panahidă veche; Un Octoih mic, vechiu. 37 Una ico(a)nă mare Isus Hristos, vechie, În pridvorul bisericei. 38 Una masă de lemnu, pro(a)stă, pentru jertfe. 39 Nouă buți de argint diferite chipuri În care se conține Sf. mo(a)ște a diferiți
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la beserică aceasta să fie blăstămatu de Domnul Dumnezeu și neertatu și pe cee lume amin. 1780 av(gust) 11 / Alexandru Rășcanu biv vel. Pe un Octoih mare, p. 10-25. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. Și eu, Mihai, fiul protopopului, am Întărit cumpărătura de tatăl meu. 1780 sept(emvrie) 1. Mihai. Pe un Penticostar (Iași, 1753), f. 27v, din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., 379; Însemnări
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]