164 matches
-
strană În jurul lor. Cântările bisericești se Învățau și În mănăstiri, după un program bine stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică, pregătirea dascălilor și chiar a preoților. Activitatea didactică era concentrată În jurul Învățării pe cale orală a cântărilor cuprinse În Octoih și În celelalte cărți de strană, dascăli fiind probabil călugării mai bătrâni sau psalții de la bisericile principale, care luau pe lângă ei ucenici și cu metode simple Îi Învățau cântarea și rânduiala slujbelor, după ce o perioadă țineau isonul. După modelul Bisericii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
nu putea fi schimbată. Această melodie impunea rânduirea cuvintelor românești În așa fel Încât să aibă ritmul cerut de necesitățile melodice ale muzicii. Datorită acestei greutăți de ordin muzical, o bună perioadă de timp se tipăresc cărți de cult bilingve. Octoihul din 1700 avea doar indicațiile de tipic În românește, textul troparelor fiind În slavonește. Mineele tipărite la Buzău, conțin tipicul, paremiile și sinaxarul În românește, iar restul este În slavonă. Triodul din 1700 avea numai tipicul și textele din Sfânta
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
sfinților să citia, ascultătorii neînțelegând“. Munca de traducere a cărților de ritual se datorește În special neobositului cărturar Antim Ivireanul, care Încearcă să treacă peste greutățile impuse de particularitățile muzicii bizantine. Acesta scoate pentru prima dată În românește, În 1712, Octoihul, pentru a fi de folos și la slujbele bisericești, dar și pentru a se Învăța pe el la școală. O ultimă Încercare de a Învăța cântarea În limba greacă, este Încurajată de Antim prin tipărirea Catavasierului din 1713, În grecește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
de tipărituri în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu 36 de rânduri. Se mai păstrează exemplare scrise pe pergament, dar și pe hârtie. 16. Cine este primul tipograf român și ce cărți se tipăresc în atelierul său din Târgoviște? R: în atelierul lui Macarie se tipăresc: Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Evangheliarul (1512). 17. Unde și când se tipărește prima carte în limba română? R: Prima carte în limba română se tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 18. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
școli de grămătici, ce pregăteau știutorii de carte folosiți în cancelariile domnești. Limba de predare în astfel de școli era slavona sau latina. Tot în această perioadă se plasează începuturile tiparului, atunci când călugărul Macarie scria în limba slavonă Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Tetraevanghelierul (1512). Acestea par a fi primele scrieri tipărite. Din a doua jumătate a secolului XV sunt amintite documentar primele școli mănăstirești, înființate pe lângă episcopii și mitropolii (Neamț, Putna, Voroneț, Suceava, Bistrița etc.). La școala mănăstirească de la Putna, informațiile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Paisie pe tot itinerariul acestuia de la Athos și până la Neamț, unde a lucrat și ca profesor de greacă și secretar al starețului. Traduce din Simeon Noul Teolog, Efrem Sirul. La acestea se adaugă „Cartea Sfântului Ioan al Scării” (Neamț, 1814), „Octoihul cel cu Canoanele Preacuratei Maicii Domnului la pavecerniță” (Neamț, 1816), „Tipicul” (Iași, 1816). Comentariul său, plasat la începutul propriei traduceri din „Cartea lui Varsanufie” (1787) îl califică drept primul patrolog român. Profund legat de starețul Paisie, scrie și o biografie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
În lemnul de deasupra ușii de la intrare În Naos. Anul ctitoririi este consemnat eronat Într-o lucrare de anvergură, a fi 1770 (de către fostul proprietar Holban). Redăm o Însemnare incompletă a lui Alexandru Râșcanu, din 11 august 1780, de pe un Octoih mare, aflat astăzi În biblioteca bisericii din satul Frenciugi: <citation author="unknown">„mila sfinții sale Înpreună cu soțu meu Casandra, și cu fii(i) noștri Maria și G(h)eorg(h)ie, și după această viață vremelnică certându-ne păcatele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Tipic (1911), Triod (1921), Penticostar (1934), cruce pentru procesiuni, analog, din lemn de tei (1955), strană pentru cântăreți bisericești (1901), cristelniță, din metal (1954), felinare pentru procesiuni (1960), sfeșnice, din lemn de tei (1945), policandru din bronz (1900), clopot (1900), Octoih, legat În pânză, Catavasier (1971), Apostolat social, 4 volume, Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, broșată (1953), colecția revistelor „Biserica Ortododoxă Română” (1949-1975), „Ortodoxia” (1949-1975), „Mitropolia Moldovei și Sucevei” (19491975) . Cimitirul satului Conform unei fișe Întocmite la 19 aprilie 1967, cimitirul din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iordache Gane, era administrat de consiliul parohial. În ambele cimitire erau Înmormântați exclusiv creștinii ortodocși . Biblioteca Inventarul bisericii Întocmit la 28 iunie 1894 ne dezvăluie prezența cărții vechi de la biserică, anume: Evanghelie, 1785; Manual pentru servirea Sf. Liturghii, 1862; Apostol; Octoih mare, București, 7282; Octoih mic; Minei; Triod; Penticostar, 7261; Ceaslov, fără an; Ceaslov, 1806; Psaltire, Mănăstirea Neamțului, 1817; Moliftelnic, 1848, ; Panahidă, 1837; Sinodic, 1881; Catavasier . Biblioteca parohială, Înființată În 1942 deținea 500 de volume la 1948. În noiembrie 1948 se
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de consiliul parohial. În ambele cimitire erau Înmormântați exclusiv creștinii ortodocși . Biblioteca Inventarul bisericii Întocmit la 28 iunie 1894 ne dezvăluie prezența cărții vechi de la biserică, anume: Evanghelie, 1785; Manual pentru servirea Sf. Liturghii, 1862; Apostol; Octoih mare, București, 7282; Octoih mic; Minei; Triod; Penticostar, 7261; Ceaslov, fără an; Ceaslov, 1806; Psaltire, Mănăstirea Neamțului, 1817; Moliftelnic, 1848, ; Panahidă, 1837; Sinodic, 1881; Catavasier . Biblioteca parohială, Înființată În 1942 deținea 500 de volume la 1948. În noiembrie 1948 se pune În vedere preoților
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
27 decembrie 1967 (procesul verbal de constatare este Încheiat la 18 ianuarie 1968) cuprinde următoarele cărți În biserică și bibliotecă: Evanghelie, București, Institutul Biblic, 1895, legată În metal; Liturghier, 1953; Catavasier, 1920; Minee, 1920; Evhologhiu, 1921; Tipic, 1920; Penticostar, 1920; Octoih, 1912; Triod, 1923; Apostolat social, 1949; volumul IV, 1952; volumul V, 1955; volumul VI, 1958; Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, 1953; revistele „Biserica Ortodoxă Română”, 1948-1965; „Ortodoxia”, 1948-1965; „Studii teologice”, 1949 1965; „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1952-1965 . Prin donații de cărți
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Zece strane pentru poporeni. 34 Un analogu de cetit În mijlocul Bisericei cu Învălito(a)re(a) sa. 35 Dou scaune de lemnu mici, pro(a)ste, lungărețe. 36 Un Chiriacodromion În stare bună; Un Mineiu pe tot anul, rupt; Un Octoih mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu mare; Un Molitvenic bogat; Un Triod vechiu; Un Penticostar vechiu; Una Leturghie vechie, ruptă; Un Apostol vechiu, rupt; Un Ciaslov mic, vechiu, rupt; Un Catavasier vechiu, rupt, mic; Una Panahidă veche; Un
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu mare; Un Molitvenic bogat; Un Triod vechiu; Un Penticostar vechiu; Una Leturghie vechie, ruptă; Un Apostol vechiu, rupt; Un Ciaslov mic, vechiu, rupt; Un Catavasier vechiu, rupt, mic; Una Panahidă veche; Un Octoih mic, vechiu. 37 Una ico(a)nă mare Isus Hristos, vechie, În pridvorul bisericei. 38 Una masă de lemnu, pro(a)stă, pentru jertfe. 39 Nouă buți de argint diferite chipuri În care se conține Sf. mo(a)ște a diferiți
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la beserică aceasta să fie blăstămatu de Domnul Dumnezeu și neertatu și pe cee lume amin. 1780 av(gust) 11 / Alexandru Rășcanu biv vel. Pe un Octoih mare, p. 10-25. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. Și eu, Mihai, fiul protopopului, am Întărit cumpărătura de tatăl meu. 1780 sept(emvrie) 1. Mihai. Pe un Penticostar (Iași, 1753), f. 27v, din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., 379; Însemnări
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Triod (vechi), p. 292 v -293; Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1839 octombrie 12 Această sfântă carte este a sfântului lăcaș al lui Dumnezău de pe moșia me Frenciugii, țin(u)t(ul) Vasluiului. 1839 octomvr(ie) 12. C. Burghele spatar. Octoih mare, p. 26. Arhiva bisericii din satul Frenciugi 1849 august Să să știe di când au răposat soțăia me Onesăia la an 1849 avgust. Dumitru dascălu. Ceaslov, Arhiva bisericii din satul Frenciugi <endnote id="1"/>. <endnotelist> 1 În aceeași carte
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Domnului. La sfârșitul manuscrisului, se arată că donatorul a fost “Binecinstitorul și de Dumnezeu iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei.” În general, istoricii noștrii s-au sfiit să traducă pe slavonescul țar cu împărat. Există, însă, un Octoih slavon, în care se menționează că: “În anii împăratului Baiazid luară turcii cetatea Chilia și cealaltă [cetate], Belgradul <Cetatea Albă>... iar împăratul Ștefan nu merse la război, ci îi așteptă la Oblucița, iar turcii fură vicleni și nu veniră la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Scorobeț Liviu în anul 1971. Noi le vom însera nu într-o ordine cronologică naturală ci în ordinea aleatorie în care au fost scoase din filele sfintelor cărți, respectând strict ortografia autorului. Începem cu cele descifrate de profesorul Literat: 1. Octoihul tipărit la 1746 la București în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Pe ultima pagină a acestuia găsim: - « Să se știe că în anul 1833 au fost lipsă de bucate cât ș(i )au vândut oamenii vitele de au cumpărat bucate de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
G.» 4. Antologhian partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și neroditoare. Cucuruzul a rămas tot necopt și l-au dat oamenii la porci. 30 sept. 1843.» Fără semnătură. 5. Octoih. - Popa Stoica Tipograful. 1746. a. Prima copertă: - «Ioan A Schiopu. - În 1887 au ars în luna lui iulie din curtea a domnească în sus 36 de gazde. b. Fila 77.- «Să se știe că în anu 1894 în 18 august
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
teritoriul regimentelor de graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în limba română din Banat. Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; ed. îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1956; Miorița. Doamnele. Balade populare, Brașov, 1909; Flori din război. Versuri poporale culese din gura soldaților, Caransebeș
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Pérau, Taina francmasonilor, nu este străină de interesul lui G., el însuși fiind membru al societății francmasonice). Atras de literatura apoftegmatică și de scrierile de genul Fürstenspiegel („oglinda principelui”), care conțineau precepte pentru o bună guvernare, G. introducea într-un Octoih mic (tipărit în 1786, prin grija lui Mihail Strilbițki care, la îndemnul și preocuparea episcopului pentru educarea celor mulți, scotea și Cuvântul contra nicotinii de N.Mavrocordat) o serie de sentințe din Pildele filosofești, tipărite de Antim Ivireanul în 1700
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
între Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII. E modalitatea cea mai simplă prin care autorii încearcă să reprezinte acțiunea mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin îndemnarea și cheltuiala dumnealui chir Simeon Pântea, din Selcioa de Sus.” Activitatea lui culturală nu se oprește aici: în 1802, finanțează tipărirea cărții "Esopia" tot la Sibiu.; în 1807, dăruiește bisericii Sălciua de Sus următoarele cărți bisericești: "Triodul", "Penticostarul", "Octoihul" și "Miniul"; anii 1810 și 1824 sunt dedicați pentru retipărirea cărții "Alexandria". Finanțarea tipăririi de cărți și răspândirea lor în rândul oamenilor i-au adus lui Simion Pântea supranumele de „iluminist”. Tocmai datorită acestor activități intense pentru culturalizarea maselor, „literatura
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Duminica, psalmul 118 este citit adesea (cu toate că nu întotdeauna) la Utrenie, deci el nu mai este citit la . În mod normal, acest psalm este înlocuit de un Canon al Sfintei Treimi, compus de Sfântul Teofan, cântat în glasul săptămânii, conform Octoihului. Deoarece slujba de duminică este mai lungă decât de obicei, deoarece ea prăznuiește Învierea Domnului, Miezonoptica este mai scurtă. Crezul de la Niceea, troparele și rugăciunile din prima parte, dar și cele din partea a II-a ale slujbei sunt omise. În
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]