169 matches
-
o ușoară teamă la început și pășind atent pe pământul rece, m-am încurajat singură în cele din urmă și am ridicat cu încântare privirea spre cer, să-l salut, să-l simt și să-l respir într-o venerație ocultată, într-o admirație mută și un respect sublim interior: natură sacră, fiică a lui Dumnezeu, ești înălțătoare! Curtea interioară a mânăstirii era transformată într-un spațiu dumnezeiesc, iar ritualul evlavios de dimineață efectuat de preoții acestui așezământ îmi suscitau furnicături
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
ambițios, anunțat de autor: o voluminoasă lucrare intitulată Istoria politică a literaturii române postbelice. Tot în acest ambițios proiect intră și recentul volum, Generația orfelină , care readuce în prim plan ,,profiluri sintetizatoare” ale unei generații de iluștri scriitori , azi „aproape ocultată”(Al. Cistelecan). Este așa numita ,,generație Labiș”, afirmată într-o perioadă de interdicții (cu lecturi clandestine, scriitori interziși, opere epurate), devenită ,,o generație aurorală”, generația care a reînnodat firul cu perioada interbelică, cu tradiția, opunând ,,proletcultismului” devastator exprimarea estetică, o
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
timp „gol”, care dă semnificație și aureolează timpul „plin”. Timpul pentru sine este unul al regăsirii eului, al experiențelor interioare care Îmbogățesc. El se opune principiului randamentului, clamat peste tot și prefațează principiul bucuriei trăirii autentice a duratei (pe nedrept ocultată sau blamată). Totodată, constituie o cale de diminuare sau ocolire a alienării materialiste din zilele noastre. Ne poate deconecta, chiar și temporar, de stringențe consumiste sau de alte deșertăciuni de acest fel. Timpul pentru sine este un semn al eliberării
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
1994). Volumul Idealul unității naționale în cultura română (1988; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române) este de fapt o istorie a Academiei Române, însă cartea nu s-a putut intitula așa, fiindcă principalul for științific al țării era tot mai marginalizat și ocultat, regimul comunist contrapunându-i Academia de Științe Sociale și Politice. Lucrarea lui D. este, în prima ei parte, o istorie a spiritului de asociere în societatea română modernă, a rădăcinilor istorice ale Academiei Române, un excurs asupra societăților și asociațiilor cultural-științifice și
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
Mecu, Semnele vremii și perenitatea valorilor, VR, 1997, 1-2; Andrei Nestorescu, Paul Cornea și semnele vremii , LAI, 1996, 2; Cercetarea literară azi (volum omagial), Iași, 1998; George Pruteanu, Lectura sub microscop fenomenologic, „Dilema”, 1998, 271; Monica Spiridon, Lectura: un ceremonial ocultat, R, 1998, 5-6; Victor Neumann, Despre teoria lecturii, O, 1999, 4; Dan Mănucă, Nostalgiile spiritului clasic, CL, 2000, 11; Micu, Ist. lit., 768-769; Dicț. esențial, 199-201; Ileana Oancea, Elogiul spiritului academic, O, 2001, 6; Manolescu, Lista, III, 169-172; Petraș, Panorama
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
familiei, ocupației și clientelei precumpăneau interesele comune generate de statusul economic. Scara redusă a celor mai multe comunități urbane aducea cetățenii într-un contact față în față cu o varietate de oameni cu care aveau multiple legături. În consecință, conflictele erau deseori ocultate sau stinse de imperativele culturale și religioase. Comunitățile urbane au ajuns să fie puternice profitând de denaturările lumii feudale: stratificare socială rigidă, elite dedicate luptei ca mod de viață, un sistem de producție crud, precum și restricții accentuate în privința circulației și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Ristea”. O mare parte a documentelor legate de ultimul deceniu de comunism au fost oferite autorului de ziaristul Petre Mihai Băcanu, iar ele se referă la opozanții regimului (oameni simpli, dar și istorici), multe acte de rezistență fiind, fără Îndoială, ocultate statistic. Au fost situații cînd pînă și angajații poliției politice, sătui de minciuna În care trăiau, au ajuns să colporteze știrile de la Europa Liberă (pp. 402-420). În cea de-a doua parte a volumului („Reglementări și ordine interne ale securității
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
receptării. Colocviile Literatura mărturisirilor (10-11/1991), Sertarul cu jurnale, jurnalul cu sertare (3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
reală și o lume livrescă, confluente cu visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut. „Eroii” lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca străjuitoare a valorilor ocultate sau întinate oficial: „Eram convivii acelui naufragiu/ În așteptarea nu știu cărui ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp rimbaldian cu varii sori,/ Prin care noi
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
fragmente, H. caută ceea ce este convergent despre subiecte precum Fata Pădurii, Sfânta Vineri, Caii lui Sântoader, Vâlva Lupilor. Mitologul trebuie să procedeze la o operațiune de sudare a fragmentelor și la o interpretare pertinentă a lor, să afle dominantele, spațiile ocultate și să descopere „pe unde se glisează dintr-un topos în altul”. Problema mai veche a necesității scoaterii la lumină a importantelor documente depozitate în arhivele de etnografie și folclor primește un răspuns original și o rezolvare practică în cartea
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
savoarea vechimii unui text, grija pentru cuvântul tăriilor inițiale, ca în versiunea românească a Filocaliei, versiune a părintelui Stăniloae. [...] Între limba cronicarilor - primii noștri moraliști - și grația pictorilor naivi de icoane, profesorul Dumitru Stăniloae a găsit rezonanța fermecătoare a cuvântului ocultat, prospețimea imaginii ne-mediate, harul însuși al verbului. VIRGIL IERUNCA SCRIERI: Viața și activitatea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Românești, pref. V. Lochița, Cernăuți, 1929; Catolicismul de după război, Sibiu, 1933; Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
aceste probe, singurele concludente, dl Handoca le evită sistematic, deși Sebastian face referire, în două rînduri, la ele. Mai ales că Jurnalul lui Eliade din această perioadă n-a fost publicat (de ce, totuși?), iar în Memorii adevărul este cu grijă ocultat în legătură cu acest episod legionar. Să-l ajutăm dl Handoca, reproducînd, din presa vremii fragmente din unele articole ale lui Eliade care verifică, totuși, opinia lui Sebastian din 25 februarie 1937 că aceste articole din Vremea erau legionare. La 24 ianuarie
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
sărbătorit cu ocazia împlinirii a șaptezeci și cinci de ani, tot atunci distins cu Premiul de Stat clasa I, supraevaluat de critica oficială, contrapus propagandistic, ca „exemplu pozitiv”, unor mari valori ale poeziei moderne (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a.), temporar ocultate sau denigrate ca „reacționare”, T. își atrage ostilitatea violentă și durabilă a multor scriitori și a publicului avizat în materie de literatură, fapt ce determină, după moartea poetului, ca o tăcere aproape totală să se întindă asupra activității lui. Practic
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
dat dovadă de inițiative curajoase privind normarea limbii literare, valorificarea moștenirii literare și reeditarea clasicilor români, promovarea tinerelor talente. Congresele ei, supravegheate strict de Partidul Comunist, au îndreptat totuși atenția asupra problemelor spinoase ale culturii și economiei naționale, a valorilor ocultate ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
adevărat că, deocamdată, în fizionomia acestui regim interesează mai cu seamă trăsăturile care privesc partea lui „neagră”, represivă și distructivă (ceea ce, mă grăbesc să adaug, e absolut firesc, cu atât mai mult cu cât această parte tinde să fie ori ocultată, ori banalizată de cei ce poartă răspunderea ei). Infinit mai precară este examinarea sa ca fenomen social, din unghiul schimbărilor produse în alcătuirea societății și în raporturile dintre segmentele acesteia. Firește, cercetările de acest fel nu sunt total absente, iar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în circuitul culturii românești autori britanici și americani de renume. Fluența versiunilor semnate de R., asigurând un transfer firesc și lăsând impresia întâlnirii fericite cu originalul, implică de fapt aptitudini cu totul speciale: intuiție în înțelegerea autorului tradus, pătrunderea sensurilor ocultate sau doar sugerate, cunoașterea contextului cultural al operei și, nu în ultimul rând, un gust literar sigur, antrenat prin lectură de bună calitate. Sunt trăsăturile unui pasionat om de cultură pentru care actul traducerii înseamnă „o indispensabilă necesitate culturală”. Înzestrată
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
Numai că o asemenea dilatare a referentului nu se realizează prin transfigurarea realului: M. nu este un mistic, e un gnostic. El nu aspiră la contopirea cu un factor transcendent prin anularea realității, ci aspiră să recupereze tocmai această realitate ocultată, camuflată - după caz - de mâzga ideologiei sau de poleiala „culturii”. De fapt, aici există un gnosticism răsturnat: eul liric nu urmărește vreo abolire a contingentului pentru a evada într-un iluzoriu spațiu numenal și încearcă tocmai o recuperare a fenomenelor
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
controlului politico-ideologic exercitat de regimul totalitar. O mare parte dintre acele texte, alături de altele, ulterioare, au fost adunate de Corin Braga în volumul Momentul oniric (1997), fiind astfel repuse în circulație, spre edificarea celor interesați de un episod multă vreme ocultat al istoriei literaturii române postbelice. Revista „Amfiteatru” organizează o masă rotundă cu Leonid Dimov, Daniel Turcea, Laurențiu Ulici și Dumitru Țepeneag, iar ca moderator din partea redacției Paul Cornel Chitic, ale cărei discuții, publicate, constituie manifestul indirect al grupului. O. tinde
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Emmanuel Mounier (1905-1950), Simone Weil (1909-1943) ori Paul Ricoeur (1913-2003). Pe de altă parte, istoria deraierilor politice ale conservatorilor de dreapta - de la Carl Schmitt (1888-1985) și Nae Ionescu (1890-1940) la neo-ortodoxia contemporană din estul european - nu poate fi nici ea ocultată. Rațiunea pentru acest dificil echilibru se află în ambiguitatea înțelepciunii Scripturilor, care nu livrează niciodată soluții politice imediate. În acest sens este Biserica neutră: ea cultivă mai degrabă un etos și o sensibilitate. Totuși, nu toți interbelicii români și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Vieții. În veșnicia lui Dumnezeu „nu mai e nimic contrar” (Maxim Mărturisitorul): totul este pătruns de iubire și gratuitate. Morala nu știe că „unde intră «trebuie», acolo avem începutul eșecului”. Aceasta nu înseamnă că disjuncția între bine și rău trebuie ocultată, ci faptul că esența revelației ține de modul afirmativ al existenței. Morala se bazează pe refuz și pe interdicție. Neascultarea lui Adam n-a fost o eroare etică, ci o abatere a inimii de la izvorul său de viață. Poruncile dumnezeiești
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și al formării intră sub zodia unor prefaceri fundamentale de ordin structural și procesual. Această tendință „externă” poate reverbera, într-un mod specific, și la nivelul dispozitivelor „tehnice” interne, al strategiilor didactice care se vor replia corespunzător. Pedagogicul pare din ce în ce mai ocultat, instrumentalul ocupând întâietatea. Până nu demult, sistemul de învățământ, caracterizat printr-o inerție adesea criticabilă, resorbea tehnicul mai mult la nivelul modernizării mijloacelor de instruire, păstrând nealterate celelalte componente didactice (metode de învățare, conținuturi de predat, strategii de evaluare etc.
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochi, numai să nu fie de deochi!”. Naratorul sugerează cititorului, într-o manieră ocultată, semnificația tehnicilor folosite, explicând procesul de convertire a grotescului în comic, prin introducerea în text a frazei „Pe de-o parte-ți vine a râde, și pe de alta îți vine a-l plânge”, demonstrând că modalitatea de caracterizare a
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
fără de nașteri) poate fi decriptată ca manifestare a aspirației spre împlinirea propriei ființe și, în același timp, ca autoevaluare a eului, prin aprecierea atitudinii proprii față de viață, față de cunoaștere: N-am de cuvinte foamea primară... Definirile indirecte ale sinelui (labirint ocultat, ca și cartea, Izvor îngenuncheat, stelar, de spume), de asemenea, tot prin raportare la amintita temă a dublului, exprimă nu atât realul, cât, mai ales, eul dorit, împlinit (prin vis; Onir). O trăsătură evidentă a poeziei lui Eugen Evu este
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
le subminează din interior, iar Suprarealismul - deși, la origine, un fenomen „tipic francez”, cu ecouri mai ales în țările latine și meridionale - refuză vehement identitatea franceză canonică în favoarea diferitelor forme de „barbarie”, „exotism” și „primitivism”, a tradițiilor uitate, marginalizate sau ocultate (ezoterism, ocultism, alchimie, demonologie ș.a.). Pe urmele teoreticienilor postbelici ai noțiunii de „central-europenitate”, cercetătorii români mai recenți (în special Cornel Ungureanu și grupul timișorean de studii interdisciplinare „A Treia Europă”) vorbesc despre cultura/culturile unei „Mitteleurope a periferiilor”, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
adică o idee fixă ce e implantată și cultivată în spiritul fiecărui om-masă pînă la deplina lui sugestionare. De la acest punct încolo, ea se va transforma în imagini și acte colective. Aceste idei-forță traduc o anumită reprezentare a statului uman, ocultată cînd indivizii sînt izolați, manifestă cînd se află laolaltă. Psihologia mulțimilor se dorește, înainte de toate, o știință a acestora dintîi, nu una a societății ori a istoriei. Capitolul VI Viața mentală a mulțimilor I Mulțimile s-ar găsi, așadar, într-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]