9,482 matches
-
de a evidenția modalitatea în care indivizii tratează informațiile (atenție, inteligență generală, aptitudini specifice). Tip ocupațional - grupare a intereselor după specificul activităților preferate. Modelul propus de Holland, cel mai răspândit și utilizat în practica și cercetarea carierei descrie șase tipuri ocupaționale: realist (preferință pentru deprinderi practice cu sau fără ajutorul mașinilor și în medii naturale), investigativ (înclinație pentru utilizarea deprinderilor intelectuale în activități tehnice și științifice), artistic (preferință pentru utilizarea deprinderilor creative pentru activități de design, creație, divertisment), social (activități suportive
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
mai mică posturile de conducere sau care implică frecvente contacte cu oamenii sau care să implice influențarea convingerilor și motivațiilor acestora. Acest lucru este reflectat de faptul că cea mai scăzută similaritate dintre interesele tale și cele corespunzătoare altor profiluri ocupaționale se regăsește pentru domeniile resurselor umane, vânzărilor și predării adulților. Alegerile realizate la chestionarul de interese susțin în mică măsură opțiunea potențială indicată de tine referitoare la domeniile economic sau jurnalistic. Admiri persoanele muncitoare, responsabile și persistente, care împărtășesc aceleași
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
adolescențăă; Începerea vieții sexuale la vârste foarte fragede (14 ani sau chiar mai devremeă; climatul familial conflictual, violent, pauper și subcultural; eșecul conjugal, multe dintre aceste fete fiind divorțate sau trăind În concubinaj; practicarea prealabilă a unor meserii cu „afinitate ocupațională” față de cea de prostituată; atracția exercitată de o meserie „interesantă”, lipsită de rutină și dificultățile ocupației cotidiene, și care promite o serie de avantaje: venituri mari, posibilități de distracție sporite, Întâlnirea unor oameni interesanți etc. 2.3. Rezultatele analizei Analiza
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
moment, descurajate de lipsa altor oportunități de (reăintegrare În piața muncii. De asemenea, experiențele traumatizante suferite În perioada adolescenței sau chiar În copilărie le-au creat predispoziții pentru această sferă de activitate, pragul psihologic al acceptării unei astfel de oferte ocupaționale fiind unul mult mai ușor de admis și de depășit. În concluzie putem afirma că, dincolo de voința mai mult sau mai puțin liber asumată a fetelor, principala responsabilitate pentru parcursul lor „profesional” o poartă climatul socio-familial În care ele s-
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
s-a atașat de această persoană, sugerează dorința fetei de a evada din lumea În care intrase, aspirațiile ei spre o viață mai bună găsindu-și Întruchiparea În noul partener. Acesta Îi alimentează speranțele, Însă nu o Îndepărtează de sfera ocupațională curentă, ci doar Îi ameliorează condițiile de lucru În același domeniu, devenindu i chiar complice: „... i-am spus că nu știu ce altceva aș putea să lucrez... mi-a spus să mă liniștesc... că poate să Îmi aranjeze să lucrez Într-un
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
plătesc. 3.8. Dependența de activitatea curentă Odată intrate În această lume, fetele reușesc să acceadă la o oarecare stabilitate economică, veniturile obținute din activitatea lor constituind un veritabil paliativ al situației materiale precare În care ele se regăseau. Specificul ocupațional al „profesiei” lor pare a fi unul accesibil, care să nu solicite exigențe insurmontabile, și poate de aceea foarte multe tinere se lasă absorbite de mirajul unui astfel de serviciu. În realitate Însă, succesul În branșă este condiționat de adaptarea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ce fac este să dansez și să țin companie domnilor serioși și generoși...”. Devine evident faptul că pentru Ariana clubul de noapte reprezintă doar un loc de muncă - un rău necesar am putea spune dacă luăm În considerare și alternativele ocupaționale disponibile pentru ea. Dintre toți subiecții ea are cea mai pragmatică viziune, percepția ei asupra vieții de dansatoare nefiind deloc una romanțată sau cosmetizată cu detalii emotive la adresa climatului de lucru Întâlnit aici. Indiferent dacă Își mențin locul de muncă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
asumată, rezultantă atât a climatului de dezvoltare cât și a exercitării liberului arbitru imanentă, ci de a evidenția numitorii comuni ai poveștilor lor de viață, conturând un portret general rezultat din sublinierea factorilor favorizanți care au contribuit la status-ul ocupațional curent. Astfel, putem delimita influențele mediului de dezvoltare și cristalizare a propriei lor personalități, clasificându-le În psihologice (climatul familial, anturajul, relațiile sentimentale etc.), cultural-educaționale și materiale (În special financiareă. Din extrapolarea inductivă a analizei poveștilor de viață, rezultă Într-
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cu atât mai grav cu cât vârsta la care este suferit e mai fragedă, mai ales În cazul În care acesta este săvârșit de rude sau alte persoane din imediata proximitate, Învestite cu autoritate asupra individuluiă, decizia asumării acestui statut ocupațional stigmatizant devine una mult mai facilă, fie și doar prin prisma diminuării reținerilor psihologice pe care ideea vânzării propriului trup le presupune. Condițiile socio-economice paupere, coroborate cu nivelurile educaționale, morale și culturale ale anturajului familial, se materializează asupra copilului În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Această sumă lunară neimpozabilă se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, În cuantum de 30% din indemnizația de șomaj primită În luna anterioară Încadrării, până la sfârșitul perioadei pentru care persoanele erau Îndreptățite să primească indemnizație de șomaj; h) promovarea mobilității ocupaționale și geografice prin acordarea unor prime, astfel: - prima de Încadrare neimpozabilă, egală cu nivelul a două salarii minime brute pe țară În vigoare la data acordării, pentru persoanele care se Încadrează În muncă Într-o localitate situată la peste 50
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Înlocuire, inclusiv cu programe de pregătire În meserii noi apărute pe piață. Elaborarea planului național de formare profesională a avut la baza fundamentările agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, ținându-se cont de: cererea locală de formare, pe domenii ocupaționale și posibilitatea de absorbție a forței de muncă calificate, evoluția locurilor de muncă vacante, potențialele disponibilizări colective, opțiunile persoanelor aflate În căutarea unui loc de muncă pentru anumite meserii/ocupații, prognozele locale privind evoluția numărului de șomeri din evidențele agențiilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
continuă este ulterioară formării inițiale și asigură adulților, fie dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competențe (art. 4). Competențele profesionale, reprezentând capacitatea de a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat În standardul ocupațional, se dobândesc prin inițiere, calificare, perfecționare, specializare, recalificare, definite astfel: a) inițierea reprezintă dobândirea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi minime necesare pentru desfășurarea unei activități; b) calificarea reprezintă ansamblul de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
organizează programe de formare profesională pentru salariații proprii eliberează certificate care au valabilitate numai În cadrul unităților respective. Certificatele respective au recunoaștere națională numai dacă angajatorii sunt autorizați ca furnizori de formare profesională. În România, formarea profesională are la baza standardele ocupaționale, legislația prevăzând obligativitatea dezvoltării programelor de formare profesională supuse autorizării pe baza acestora. Numărul insuficient de standarde ocupaționale și faptul că sarcina complexă de elaborare a acestora revine În prezent furnizorilor de formare sau altor organizații interesate reprezintă un impediment
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
respective au recunoaștere națională numai dacă angajatorii sunt autorizați ca furnizori de formare profesională. În România, formarea profesională are la baza standardele ocupaționale, legislația prevăzând obligativitatea dezvoltării programelor de formare profesională supuse autorizării pe baza acestora. Numărul insuficient de standarde ocupaționale și faptul că sarcina complexă de elaborare a acestora revine În prezent furnizorilor de formare sau altor organizații interesate reprezintă un impediment În calea autorizării furnizorilor de formare pentru cât mai multe ocupații, limitând, În unele domenii, oferta de formare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să le permită creșterea și diversificarea competențelor profesionale În scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii. Ele asigură inițierea, calificarea, recalificarea, perfecționarea și specializarea persoanelor respective. Programele menționate se organizează ținându-se seama de profilurile profesionale, profilurile și standardele ocupaționale după cum urmează: la cererea expresă a angajatorilor care doresc să Încadreze persoane aflate În căutarea unui loc de muncă sau să asigure formarea profesională a persoanelor angajate; la cererea persoanelor care doresc să presteze o activitate autorizată sau a persoanelor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de la 2% la minimum 7% din populația În vârstă de muncă Între 25-64 de ani; susținerea Înființării și funcționării comitetelor sectoriale; absorbția eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane astfel Încât să se asigure suportul de formare profesională și ocupațională. Participarea la formarea profesională, În baza art. 193 din Codul muncii, poate avea loc la inițiativa angajatorului sau la cea a salariatului. Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile și obligațiile părților, durata formării profesionale, precum și orice alte aspecte legate de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
maiștri de ucenicie; c) resursele care să Îi permită angajatorului plata salariului și a celorlalte drepturi către ucenic (art. 16). Programul de formare profesională cuprinde planul și programa de pregătire pentru ocupația/calificarea respectivă și se elaborează pe baza standardului ocupațional sau pe baza standardului de pregătire profesională. Planul de formare profesională conține cel puțin următoarele elemente: a) ocupația/calificarea pentru care se organizează programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; b) condițiile de acces la programul de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; b) condițiile de acces la programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; c) obiectivele urmărite, exprimate În competențele pe care ucenicul trebuie să le dobândească, identificate conform standardului ocupațional/standardului de pregătire profesională; d) durata totală a programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, exprimată În ore, și repartizarea acesteia pe luni, săptămâni și zile, precum și raportul teorie/practică; e) modalitatea de dobândire a competențelor (teorie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire (art. 12). În Îndeplinirea atribuțiilor ce Îi revin, el are În principal următoarele obligații: a) să asigure condițiile necesare pregătirii practice a ucenicului și să Îl Îndrume profesional, În concordanță cu standardul ocupațional sau cu standardul de pregătire profesională conform căruia se realizează pregătirea; b) să evalueze periodic progresul Înregistrat de ucenic În pregătirea practică; c) să mențină permanent legătura și să colaboreze cu furnizorul de formare profesională care asigură pregătirea teoretică a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nu au legătură cu programa de pregătire profesională; g) să nu pună În pericol viața, integritatea și persoana ucenicului; h) să asigure respectarea tuturor drepturilor ucenicului la locul de muncă; i) să elaboreze programul de pregătire În concordanță cu standardul ocupațional sau cu standardul de pregătire profesională. În Îndeplinirea atribuțiilor ce Îi revin, maistrul de ucenicie are În principal următoarele drepturi: a) să coordoneze activitatea de pregătire profesională a ucenicului; b) să stabilească sarcinile de lucru ale ucenicului În conformitate cu programa de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sau ocupațiile pentru care se organizează ucenicia la locul de muncă sunt: pentru nivelurile 1, 2 și 3 de calificare, pentru acele calificări și ocupații cuprinse În Clasificarea Ocupațiilor din România, pentru care există standarde de pregătire profesională, respectiv standarde ocupaționale (art. 14 din Legea nr. 279/2005). Nivelul 1 de calificare, asigură pregătirea pentru desfășurarea unor activități profesionale simple (zidari, sudori, dulgheri, tâmplari, croitori, etc.). Nivelul 2 de calificare, corespunde celor ce se pregătesc pentru a exercita meseriile de: lăcătuși
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acesta din urmă. (art. 7 alin. 3). Pregătirea teoretică se desfășoară la un furnizor de formare profesională autorizat, pentru calificarea sau ocupația respectivă. Pregătirea practică se desfășoară În locuri de muncă care să permită dobândirea tuturor competențelor prevăzute de standardul ocupațional, respectiv de standardul de pregătire profesională. Este interzisă utilizarea ucenicilor la prestarea altor activități și/sau exercitarea altor atribuții În afara celor care au ca obiect pregătirea teoretică și practică conform contractului de ucenicie la locul de muncă (art. 15). Se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
organizațiilor sindicale și ai asociațiilor patronale reprezentative la nivel național. Principalul obiect de activitate al Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților Îl reprezintă autorizarea furnizorilor de formare profesională prin comisiile de autorizare județene, respectiv a municipiului București, elaborarea standardelor ocupaționale și evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite de adulți prin formare profesională continuă. Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților avizează proiectele de acte normative care au ca obiect formare a profesională a adulților și colaborează În scopul realizării obiectului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
furnizorilor de formare profesională a adulților, secretariatele tehnice ale acestora și pentru comisiile de examinare, Întocmește și actualizează Registrul național al furnizorilor autorizați de formare profesională a adulților și elaborează criterii specifice și proceduri unitare privind realizarea și utilizarea standardelor ocupaționale. Pentru o formare profesională competentă a adulților autorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale și certifică evaluatorii de competențe profesionale și elaborează metodologia de evaluare și certificare a competențelor profesionale a adulților pe baza standardelor ocupaționale, care va fi aprobată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
realizarea și utilizarea standardelor ocupaționale. Pentru o formare profesională competentă a adulților autorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale și certifică evaluatorii de competențe profesionale și elaborează metodologia de evaluare și certificare a competențelor profesionale a adulților pe baza standardelor ocupaționale, care va fi aprobată prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei și al ministrului educației, cercetării și tineretului. Pentru o centralizare a informațiilor de profil dezvoltă bănci de date care includ standarde ocupaționale, centrele de evaluare autorizate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]