KorAP: Find »[drukola/base=ocurent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

135 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

poate fi echivalata cu spațiile infinite în care poetul se pierde, întrerupând asemenea lui Leopardi, legăturile cu orice spațiu și cu orice timp. Motivul naufragiului, preluat de Quasimodo prin filtrul versurilor lui Ungaretti în contexte nu foarte numeroase (există 6 ocurente ale termenilor din respectiva familie lexicala, grupate în volumele Oboi scufundat și Erato și Apòllion) va prilejui în paginile următoare câteva observații cu privire la arta scriitoriceasca a poetului ermetic, pentru care odihnă promisă de naufragiu constituie unul dintre deznodămintele rătăcirii febrile

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
unui motiv din sfera auditivului: Și vine vântul aducându-mi glasul / orei din turn (Amintirile, vv. 50-51), Iar când vântul / foșnește-n crâng (Infinitul, vv. 8-9).339 Dat fiind că ambii poeți utilizează toposul "vânt", o privire mai atentă asupra ocurentelor cuvântului respectiv promite să nuanțeze ascendentele. În Canturile există un numar de douăzeci și două de prezente, egal cu rata frecventei de apariție a substantivelor affetto, errore, mare, luce și via.340 Învăluit în tonul declamativ al versurilor cu tentă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
procedeu al poeticii cuvântului vag, formulate în Zibaldone și aplicate în versuri. Venti prin impresia nedefinita și vastă pe care o trezește în cititor se numără printre cuvintele vagi destinate să genereze o multitudine de idei. În poeziile quasimodiene toate ocurentele acestuia se prezintă la forma de singular. Cu aceeași impetuozitate regăsim vântul că suflu al furtunii în La nunta surorii Paolina: În lupta sprinten / se-aruncă vântul și pe cer la pândă / stau nori de plumb și-n munți răsună

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
de manifestare energică a ostilității naturii, vântul este în Imn Patriarhilor semnul maniei cerului: Pribeag, gonit de spaime, ucigașul / fugind de umbre și de furia neagră / a vântului dezlănțuit în codri (vv. 43-45), dar și în Liniștea după furtună, unde ocurenta din finalul poeziei dezvăluie chipul naturii dezlănțuite: prin care-n chinuri grele / și lungi, fiori de gheață / simțiră mulți văzând dezlănțuite / potrivnic nouă vânturi / și fulgere smintite (vv. 39-41).342 Poate fi, dimpotrivă, suflu vital al naturii ce renaște imaginile

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
totalizatoare a timpului, sunetul vântului apare că fir sonor invizibil cu ajutorul căruia poetul interiorizează imaginea acustică succesiva: Și vine vântul aducându-mi glasul / orei din turn. Mi-era spre mângâiere / nopților mele, mi-amintesc, bătaia (vv. 50-52). O a treia ocurenta a termenului în poezia amintită este transpusa în trecut și în spațiului unde se manifestă iluziile fericite ale copilăriei: În aceste / vechi săli sub licăr de zapezi și-n jurul / imenselor ferești vuind cu vântul / glasul meu tânăr răsună pe

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
transpare din diferitele fragmente poetice în care autorul plasează respectivul termen. Printre cuvintele cheie ale Canturilor preluate și transformate în substanță poetica de Salvatore Quasimodo vântul joacă un rol de protagonist, totalizând nu mai puțin de cincizeci și două de ocurente. Dintre substantive, puține depășesc în frecvență termenul amintit: terra pământ (98), morte moarte (79), acqua apă (78), notte noapte (74), amore dragoste (73), cuore inima (73), tempo timp (73), giorno ziua (62), vită viața (56), albero copac (54), aria aer

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
nemișcarea se poate transforma în căutare, în dinamism, ca tăcerea neclintita a frunzelor se poate întrerupe. Cu această accepțiune, de element catalizator care frânge imobilitatea și prilejuiește aprofundarea căutării, are rol de factor determinant în desăvârșirea itinerariului cognitiv.352 Această ocurenta a avut o influență considerabilă asupra poeziei ulterioare și a condiționat mai multe fragmente scrise de Quasimodo. Astfel, în Vânt la Tìndari există o posibilă ascendentă leopardiană: Urc piscuri, prăpastii de aer / cuprins de vântul pinilor și eu mă prefac

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
iei din spații suspendate, / (pustiuri stinse, renunțări) / din codri tăcuți / înlănțuiți cu șfori de aur / ce nu își schimbă sensul / la foșnet de vânturi / ce coboară deodată / nici la rotirea stelelor (Forme de arbori chinuite).360 Se remarcă aici prima ocurenta a verbului leopardian stormire, substantivizat. Metamorfoza la care sunt supuse ecourile preluate afectează lexicul și la nivelul categoriilor gramaticale: prin substantivizarea tipică poeticii sale, construcția verbală aud foșnind (odo stormir), predicat fundamental al poeziei Infinitul, se modifică dezvăluind unul dintre

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
întreaga ființă a lui Dumnezeu, s-a vorbit despre franciscanism, deseori golit, paradoxal, de religiozitate. Transformările tind spre esențializare, spre reducerea elementelor și a ființei umane la puține trăsături de bază, cu potențial fecund. Replierea în vegetal (cu 28 de ocurente, adjectivul verde este cel dintâi că frecvență printre reprezentanții categoriei sale gramaticale) constituie un respiro ce întrerupe căutarea și rătăcirea. Ideea păgâno-franciscană că ființă umană se poate cufunda în matricea naturii dispuse să o protejeze apare că un ecou al

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
profesor. 3.4. Somn și vise în poezia lui Salvatore Quasimodo ascendente leopardiene În volumul Și pe data e seara (1942) somnul și visul, motive romantice prin excelență, revin cu o frecvență demnă de remarcat. Analiza lor pornește de la cuantificarea ocurentelor respectivilor termeni, sonno somn și sogno vis, urmărește capacitatea lor de a se combină în context și modul în care pe baza lor se conturează temele iubirii și amintirii, comune poeziei autorilor noștri.379 În primele volume quasimodiene substantivul sonno

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
sonno somn și sogno vis, urmărește capacitatea lor de a se combină în context și modul în care pe baza lor se conturează temele iubirii și amintirii, comune poeziei autorilor noștri.379 În primele volume quasimodiene substantivul sonno numără 13 ocurente, lipsind cu desăvârșire în versurile scrise după 1945. Listele de frecvență realizate de Giuseppe Savoca confirmă faptul că acesta este unul dintre puținele lexeme, și singurul cu mai mult de zece ocurente, la care autorul a renunțat după ce de al

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
În primele volume quasimodiene substantivul sonno numără 13 ocurente, lipsind cu desăvârșire în versurile scrise după 1945. Listele de frecvență realizate de Giuseppe Savoca confirmă faptul că acesta este unul dintre puținele lexeme, și singurul cu mai mult de zece ocurente, la care autorul a renunțat după ce de al doilea Răzoi Mondial. Dimpotrivă, situația cantitativa și distributiva a cuvântului sogno vis se configurează că o veritabilă izotopie de-a lungul tuturor etapelor de creație, numărul ocurentelor din ultimele poezii postbelice ajungând

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
cu mai mult de zece ocurente, la care autorul a renunțat după ce de al doilea Răzoi Mondial. Dimpotrivă, situația cantitativa și distributiva a cuvântului sogno vis se configurează că o veritabilă izotopie de-a lungul tuturor etapelor de creație, numărul ocurentelor din ultimele poezii postbelice ajungând să îl depășească pe cel din plachetele anterioare, probabil, deoarece apropierea bătrâneții și a morții avea nevoie de un element compensatoriu. Compoziția terminologica a versurilor invalidează astfel opinia lui Riccobono conform căreia: poetica silabisirii viselor

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
faptul ca stihurile din al doilea moment creativ sunt mai ancorate în realitate, afirmația se poate justifica numai dacă accentul se menține pe adjectivul nocturne.380 În vreme ce primele volume sunt presărate cu viziuni onirice, foarte frecvente în ciuda numărului mic de ocurente, după 1945 visul este din ce in ce mai prezent că vocabula, motivul alunecând pe nesimțite spre cel al amintirii, cu care deseori se contopește. La granița visului cu amintirea, sicilianul reia uneori abrupt tematica leopardiană a iluziilor, grație cărora copilul și omul primitiv

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
abrupt tematica leopardiană a iluziilor, grație cărora copilul și omul primitiv cunosc fericirea: copilărie greșită, moștenire de vise (Lângă un turn maur pentru fratele mort). În Ape și pământuri, Oboi scufundat, Erato și Apòllion, Poezii noi, cuvântului sogno înregistrează cinci ocurente, distribuite în poeziile Îngeri, Nicicând te-nvinse noapte așa senina, Unde morții stau cu ochii deschiși, Ànapo și Delfica. Analiza din rândurile următoare va face însă referire și la contextele onirice în care termenul nu apare explicit. Unul dintre criteriile

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
viziunea poetului sicilian, sub acest aspect diferită de cea leopardiană, reintegrarea în ritmurile ciclice este posibilă iar și iar, ființa umană unindu-se cu celelalte elemente grație somnului ce face posibilă această fitomorfoza.383 Dintre contextele în care sunt prezente ocurentele termenului sonno somn o mențiune aparte merită cele în care femeia iubita este subiectul acțiunii de a dormi. Ca să te am te pierd, / și nu mă vaiet: frumoasă ești încă, / în dulcea-ți nemișcare adormita / seninătatea morții bucurie adâncă (Silabe

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
a se reintegra în sistemul armonios al universului găsește astfel la Quasimodo o modalitate de împlinire în unirea carnala cu femeia iubita. În volumul Și pe data e seară somnul reprezintă aproape în exclusivitate o prerogativă a ființei iubite, neexistând ocurente ale termenului respectiv care să se refere la poet. Pentru a compensa această lipsă, creatorul atribuie eului o seama de viziuni onirice, nocturne sau diurne. El creionează un eveniment oniric, adică un fel de delir, de halucinație care seamănă, în

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
suspendat în văzduh / mi-era ultim surghiun, / și mă strigau în preajma / suavele femei de-odinioară (trad. MB).409 Quasimodo rememorează trecutul pentru a regăsi blândețea dolcezza, cuvânt leopardian ce reda sentimentul și atmosfera copilăriei și adolescenței și care numără unsprezece ocurente în volumul Și pe data e seară.410 În Canturi adjectivul din aceeași familie lexicala însoțește determinantul vise așadar dolci sogni în trei contexte: în Către Angelo Mai (v. 106), în La nunta surorii Paolina (v. 81) și în Amintirile

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
următoare pornește de la stabilirea importanței acestor nuclee tematice în creația celor doi printr-o metodă de tip cantitativ. Conform listelor de frecvență realizate de Giuseppe Savoca, în poezia sicilianului următoarele substantive, masculine și feminine, înregistrează cel mai mare număr de ocurente: terra pământ (98), morte moarte (79), acqua apă (78), notte noapte (74), amore dragoste (73), cuore inima (73), tempo timp (73). Substantivul terra se distanțează ca principal lexem și este urmat îndeaproape de morte-acqua-notte-amore-cuore-tempo ce constituie, cantitativ, un grup compact

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
și poeți din toate timpurile. La Quasimodo, dintr-un total de 79 de fragmente ce conțin termenul morte, si de 73 în care apare amore, există 15 în care cele două substantive sunt co-ocurente. În Canturi, amore totalizează 75 de ocurente, morte, 46, cu 15 contexte în care termenii se întâlnesc. În majoritatea versurilor scriitorul din Modica subliniază importanța celor două motive conexe, plasându-le fie la începutul poeziei sau strofei, fie în poziție finală. Dacă le-am da crezare celor

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
cazul lui Quasimodo despre vocabule ce reprezinta veritabile indicii de grecitate, enumerând adjectivele antico antic, greco grec și siculo șicul.510 Frecvență lor în versurile celor doi a indicat că adjectivul siculo / siciliano, ce în volumele quasimodiene înregistrează doar 3 ocurente, cum era de așteptat, lipsește cu desăvârșire din opera lui Leopardi. Adjectivul greco, cu 5 ocurente în poezia lui Quasimodo, în contexte ce evocă Sicilia natală, înregistrează la antecesor 3 prezente cu forma de singular masculin: una, substantivizata, apare în

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
grec și siculo șicul.510 Frecvență lor în versurile celor doi a indicat că adjectivul siculo / siciliano, ce în volumele quasimodiene înregistrează doar 3 ocurente, cum era de așteptat, lipsește cu desăvârșire din opera lui Leopardi. Adjectivul greco, cu 5 ocurente în poezia lui Quasimodo, în contexte ce evocă Sicilia natală, înregistrează la antecesor 3 prezente cu forma de singular masculin: una, substantivizata, apare în titlul fragmentului Din greacă lui Simonide iar o a doua în La nunta surorii Paolina, v.

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
lui Simonide iar o a doua în La nunta surorii Paolina, v. 70: precum spartanii, care, / aminte cu trecutul, / trăiau spre gloria patriei eline. Aici Leopardi subliniază virtuțile educației grecești pe care o prezintă drept model pentru lumea modernă. Următoarea ocurenta se află în cantul Unui câștigător în jocul cu mingea, în cuprinsul unei exhortațio intru regasirea idealurilor antice: spadă și-a-nfipt și-nsemnul de izbândă (v. 22); se remarcă în același vers și o ocurenta la feminin plural: greche. Formă de masculin

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
prezintă drept model pentru lumea modernă. Următoarea ocurenta se află în cantul Unui câștigător în jocul cu mingea, în cuprinsul unei exhortațio intru regasirea idealurilor antice: spadă și-a-nfipt și-nsemnul de izbândă (v. 22); se remarcă în același vers și o ocurenta la feminin plural: greche. Formă de masculin plural mai este prezentă de două ori în cantona Italiei (v. 180, v. 115); ambele adjective sunt plasate în poziție tonica: greci petti, greci eroi în contexte ce preamăresc virtutea războinica a poporului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
de două ori în cantona Italiei (v. 180, v. 115); ambele adjective sunt plasate în poziție tonica: greci petti, greci eroi în contexte ce preamăresc virtutea războinica a poporului grec. În comparație cu primele două, antico înregistrează un număr mai mare de ocurente și o mai amplă varietate contextuala. Prin cele 23 de apariții în poezia lui Quasimodo adjectivul se clasează pe a doua poziție în funcție de frecvență termenilor din aceeași categorie gramaticala, alături de bianco și lontano. În Canturi, el este folosit de 34

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]