2,422 matches
-
subliniază cîteva versuri, îi îndreaptă unele cuvinte și-i lasă pe manuscris numărul de telefon, semnîndu-se Dan Barbilian. înainte de a se retrage, Ion Barbu îi dă lui Nichita Stănescu celebrul sfat, care va marca poetica întregii generații de la '68: "Preferă Oda în metru antic!". Deși întîmplarea, exaltat povestită în aceeași noapte prietenilor, îi va influența atît poezia, îndepîrtîndu-l de "hermetismul formal" și apropiindu-l de cel "de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
o literatură oficială care este încurajată de oficiali. Cine sunt oficialii? La noi, oficialii sunt, de la domeniul politic până la cel cultural, exact aceia care ocupau posturi înalte și sub Ceaușescu. E o continuitate exacerbată: toți laudătorii, toți cei care aduceau ode și osanale lui Ceaușescu, îi găsiți astăzi în posturile-cheie din cultură - edituri, ziaristică ș.a.m.d., ceea ce face ca literatura de tip retrograd să fie astăzi încurajată exact de aceiași oameni. Deci, situația nu se poate compara cu cea din
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
În starea mării Îi fuseseră publicate șicanele se Înmulțiseră și deveniseră mai directe. Politrucul Îl acordase direct, odată chiar cu mine de față: „Când ai de gând să scrii și despre Comandantul Suprem!? Ai termen o săptămână să scrii niște Ode cu Tovarășul, sarcină de la Consiliul Politic!” Am rămas perplex, dar i-am văzut privirea goală și am vrut măcar să-l Îmbunez, dar nu am avut timp deoarece după câțiva pași politrucul s-a Întors zbierând: „N-am auzit nici un am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o zi l-au trimis Într-o misiune formală, iar „organele specializate” i au spart fișetul și i-au confiscat toate poeziile pe care le-au trimis spre analiză „mai sus” drept pedeapsă că nu a Îndeplinit ordinul „referitor la Ode” al politrucului. La Întoarcere a fost „muștruluit exemplar” În fața Întregului colectiv și i sa cerut să predea Jurnalul „pentru a i se analiza conținutul de către organele În drept”. A refuzat să-l predea, de altfel acesta nu a fost găsit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și ilustrație muzicală. Variantele englezești sunt recitate de cunoscutul actor Jeremy Geidt, de la American Repertory Theatre din Cambridge, pe fond muzical interpretat de pianistul Horia Mihail. CD-ul cuprinde, printre altele, Luceafărul, Glossa, Scrisoarea I, La Steaua, Stelele-n Cer, Oda, Pe lângă plopii fără soț și De ce nu-mi vii, poeme aflate În volumul premiat Eminescu - Selected Poems apărut la editura Univers. Dl. Săhlean este fondator (2004) și președinte al organizației non-profit Global Arts (www.globalartsnpo.org), menită să faciliteze schimbul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
treceau printr-o criză de inspirație. În ultimii ani ai regimului, însă, unii dintre intelectualii mulți nici măcar nu mai erau întrebați dacă vor să semneze. Se știa că le scăzuse entuziasmul propagandistic, unora de tot.Dar li se atribuiau asemenea ode în proză, fiindcă ziarele mizau pe lașitatea semnaților. Aceștia, e drept, nu protestau public, dar se plîngeau redactorilor șefi că nu au fost nici măcar consultați la redactarea textului. După care se lăudau cu micul lor act de curaj. I-a
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
scriitorilor e de fapt un ochi complice și necesar aruncat cărților "de raftul al treilea". Prilej pentru Luca Pițu de a glosa larg și spectaculos în jurul lui Georges Le Gloupier. Autor al unor volume ca Viața sexuală a cărăbușilor sau Odă atentatelor cu frișcă, el se dovedește un avangardist împărțit aproape egal între zeci de povești personale: construiește, în 1965 un Ťpian automobil de muzicat ambuteiajeleť, realizează două filme de efect, unul dintre ele lipsit de peliculă, și mai ales "cruciada
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
mai apreciată comedie a anului", iar două citate din specialiști chiar se referă la umorul acestuia. Ele constituie însă excepția (la care i-aș include și pe cei de la "Village Voice", aceia care sînt de părere că filmul este "o odă adusă mortalității, nu fără un anume umor întunecat"), nu regula. Prea puțini critici au luat comedia în serios, dacă îmi permiteți... Englezii sînt campionii ignorării umorului, vezi BBC-ul și British Film Institute, ale căror cronici trec complet sub tăcere
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
a-și asuma presupuneri negative și învechite despre întunecime, utilizează categoriile rasiale date ale narațiunii pentru a ilustra și preamări măreția iubirii lui Dumnezeu. El transformă ceea ce ar putea fi, justificat, perceput ca relicvă a unui bigotism antic într-o odă adusă iubirii lui Dumnezeu pentru sufletele pierdute. Astfel, Sfântul Grigorie trece de la conotațiile negative asociate cu pielea neagră la realitatea spirituală a stării de păcat a umanității și a mântuirii acordate de Dumnezeu<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
IV, Ediția îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932, cuprinzând exemple de epocă de mare reprezentativitate: oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 326 - 337; footnote> . Respectând criteriul cronologic, urmează Muzica primelor veacuri ale creștinismului<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
André Maurois aprecia că «viața medicului este eroică, grea, zbuciumată și - câteodată - sublimă». Aceste trăiri îmi dau sentimentul unei împliniri, chiar dacă deznădejdea nu m-a ocolit nici pe mine... Mă consider, însă, un om puternic, în stare să asculte Beethoven («Oda Bucuriei» de cele mai multe ori) pentru a-mi regăsi echilibrul sufletesc care-mi dă puterea să pot comunica părinților unui copil bolnav un diagnostic pe care ar dori să nu-l afle. Cred în puterea umanistică, pozitivă a cuvântului, pe care
Agenda2004-8-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282084_a_283413]
-
relativă. Dar, în general, compartimentarea aceasta, evident subiectivă, este plauzibilă pentru că autoarea ține cont de dominanta stilistică a scrierii. În paginile evocatoare despre aceste „fântâni ale darurilor” distingem două atitudini. Una, dominantă, atitudinea nostalgic lirică, aureolată de un ton de odă, o evocare aproape imnică, inaugurată de Al. Lupeanu-Melin cu ale sale Evocări din viața Blajului și cu micul roman autobiografic: Licean... odinioară de Ion Agârbiceanu, în care evocarea este întreruptă de asemenea exclamații retorice. Sau: „Școala și știința de carte
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
lucru rarisim în Școlile Blajului și din care se pot reține detalii despre colegul de clasă, Aron Cotruș, viitorul poet; la romane - comentarea romanului Cheia de fa - de Ștefan Luca. Capitolul consacrat poeziei - este prezentat de candidată în două secvențe: ode închinate Blajului și chipuri de dascăli blăjeni în poezie, cu firești interferențe și în care, precum specia literară cultivată o arată, tonul este unul de laudă și de recunoștință. Documentele din Procesul lemenian reflectă un moment de criză în istoria
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
Oda Bucuriei... muzicale l Timișoara Clasică și Setticlavio în concert Orchestra Timișoara Clasică se arată generatoare de faimă europeană pentru orașul căruia, cu devoțiune, îi poartă numele. Așa se face că orchestra fondată de violonista Marta Teglas sub egida Casei de
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
casă“ a sa. Programul muzical pe care domnia sa îl va dirija în cele două concerte include „Fantezia pentru pian, cor și orchestră“ de Beethoven, „Stabat Mater“ de G. Rossini și partea a patra din Simfonia a IX-a de Beethoven, „Oda Bucuriei“. Fondată în urmă cu 16 ani, Asociația Muzicală Setticlavio este formată din 30 de pasionați coriști care, printr-o asiduă trudă, au atins performanțe notabile în polifonie, cucerindu-și o excelentă reputație în regiunea natală Venetto. Corul italian se
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
multe: „Aici în Caransebeș, unde împăratul a fost în tabără, vestitul poet Ovidius și-a încheiat viața”. Amintind despre surprinzătoarele dezvăluiri, Schiff ne mărturisește că „mai sunt și aceia care vor să deducă numele orașului bănățean din începutul versurilor unei ode a lui Ovidiu: «Cara mihi sedes» (ședere sau loc de ședere - scaun plăcut)”. Aidoma lui Homer Dacă odinioară existau în vechea Eladă șapte orașe care râvneau la cinstea de a fi cunoscute drept locul de naștere al lui Homer, aproape
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
a meritelor datorate perfecțiunii corpului, superiorității spiritului și generozității sufletului. Învingătorilor la Jocurile din Olympia, după măreția ceremonialului încununării, li se pregătea intrarea triumfală în cetatea de origine, sculptorii le ridicau statui, poeții le compuneau versuri, iar compozitorii le dedicau ode. Iată cum explică unul dintre vestiții înțelepți ai Greciei ce însemna să fii campion olimpic în acele vremuri: „La Olympia nu ajunge să ai un corp puternic și bine antrenat, dacă inteligența și înțelepciunea îți lipsesc. Cine vrea să fie
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
lui Ion Barbu, ce părere aveți despre textele legionare ale poetului, reapărute în presă după 1990? Avem în vedere, spre exemplu, poezia "1940", apărută în "Falanga" la 25 decembrie 1940. Ce loc ocupă în biografia poetului această exaltare a extremismului (oda Căpitanului și Führer-ului)? - Chestiunea este mult prea delicată: ar merita, ea singură, un studiu (sau, cel putin, un interviu întreg). Oricum, în ^99, noi avem altă perspectivă decât a marelui poet, asupra lumii/vremii sale... Să-i dăm crezare lui
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
al unui Deutschtum metafizic, idealist, romantic, pur, fie și dacă mordoré, adică blond pătat cu brun! Cât zel de-a dreptul pueril sau câtă automistificare, câtă heideggeriană "grosse Dummheit" (din partea unui emporté, a unui lesne inflamabil), se află în această oda (ce spre ironicul regret al criticului Perpessicius, nu-i e, încalte, închinata unui Ștefan cel Mare, bunăoară), nu este cazul să mai subliniez. Numai că autorul ei, al odei, avea, în ^47, o, pare-se mauvaise conscience conjuncturala. Palinodia-i
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
din partea unui emporté, a unui lesne inflamabil), se află în această oda (ce spre ironicul regret al criticului Perpessicius, nu-i e, încalte, închinata unui Ștefan cel Mare, bunăoară), nu este cazul să mai subliniez. Numai că autorul ei, al odei, avea, în ^47, o, pare-se mauvaise conscience conjuncturala. Palinodia-i ar fi fost aievea, credibilă în absolut, dacă aceasta mea culpă ar fi survenit sub... Antonescu, într-un, adică, alt climat decât acela imediat postbelic, când, nu numai în
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
și devoțiune,- că sfinții, în biserici, ex-voto-uri). - Șaisprezece ani mai tarziu, în octombrie 1956, apărea în "Viața Românească", poezia "Bălcescu trăind", unde Bălcescu este numit "piatră... din unghi,/ Republicii Române Populare" și "început de calendare". Cum explicați acest transfer de ode de la Căpitan la Revoluționar? - Neprevalându-ne de faptul că revoluționar, în felu-i propriu, va fi fost însuși Căpitanul, tot astfel cum Bălcescu era naționalist, - cred ca aest "transfer de ode" se poate explica nu numai printr-un subit oportunism (compunerea
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
Populare" și "început de calendare". Cum explicați acest transfer de ode de la Căpitan la Revoluționar? - Neprevalându-ne de faptul că revoluționar, în felu-i propriu, va fi fost însuși Căpitanul, tot astfel cum Bălcescu era naționalist, - cred ca aest "transfer de ode" se poate explica nu numai printr-un subit oportunism (compunerea este datata aprilie^48), dar și prin mai adânci motive. Copil de oameni, fără, însă, "cuscriri ilustre", zice Barbu, ideea unei vagi justiții (sau mai curând, a injustiției) sociale nu
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
lîngă revista Albina Pindului, din care a făcut parte și tînărul poet. În a doua jumătate a lunii aprilie, M. Eminescu, împreună cu Scipione Bădescu și V. Dimitrescu (V.D. Păun), tustrei tipăresc o foaie volantă, în care fiecare publică cîte o odă funebră (M. Eminescu: La moartea principelui Știrbey.) M. Pascaly a pregătit pentru primăvara și vara acelui an un turneu în Moldova: București-Galați-Iași-Cernăuți (în Bucovina) - Botoșani. I.L. Caragiale a afirmat: "Primăvara următoare a plecat cu o trupă ambulantă de teatru prin
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
privește). Economia de vorbe face să sporească atenția asupra detaliilor, aparent nesemnificative; ele compun însă un spațiu cotidian plin de reliefuri ce nu pot fi observate decît grație imaginilor rafinate închipuite de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă ode verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
preamurdarei afaceri a fost un oarecare Bălăeț. Vigilentul peremist a împânzit coridoarele Casei Poporului cu faimoasa "frază rituală" din "Politice", pentru a-l mai trage o dată pe roată pe cel care-a avut proasta inspirație de a nu înălța scabroase ode cuplului Ceaușescu, de a nu fi turnat la securitate și de a pretinde, de zece ani încoace, un strop de moralitate lumii în care trăim. Nu e întâmplător nici că patrioți (dovediți și ultradovediți de faptele lor mărețe, nu-i
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]